70,637 matches
-
ci în proprietatea lor. Aceasta a fost a doua etapă a formării clasei capitaliștilor români, momentul în care se trece la luarea în proprietate a capitalului industrial al economiei socialiste. A existat un moment-cheie al acestui proces, iar el a constat în introducerea pe scară largă a privatizării prin MEBO. Privatizarea prin MEBO avea ca rezultat transferul direct al întreprinderii în proprietatea managerilor săi, prin intermediul salariaților, în condiții preferențiale. S-a desfășurat semnificativ o perioadă foarte scurtă, doar doi ani (1993-1994
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru expansiunea capitalului occidental. La adăpost de concurența pe piață a capitalului occidental, pătura în formare a capitaliștilor autohtoni a putut să se afirme și să ridice pretenții la dominarea economiei naționale. În aceste condiții favorabile, a doua particularitate a constat în posibilitatea creată pentru formarea și dezvoltarea unei elite conducătoare unitare, implicată simultan în politică, administrație și afaceri. Acest sistem ad-hoc de organizare a puterii în societate le-a conferit capitaliștilor români un avataj competitiv față de capitalul străin care, atât
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de capital în Ungaria era de 2,2 miliarde de dolari, iar în România de 207 milioane de dolari (World Bank, 2004), adică de 11 ori mai mică! La această diferență cantitativă se adaugă diferențe calitative. Prima care merită menționată constă în faptul că, în acești primi ani, capitalul străin investit în Ungaria provenea aproape în întregime din Europa Occidentală (95%), în vreme ce în România peste 30% din capitalul străin investit provenea din afara Europei (Friedman et al., 1993). Această diferență nu s-
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Această diferență nu s-a diminuat nici până în prezent: ponderea investițiilor străine directe originare în UE în totalul investițiilor directe fiind, în cazul României, cea mai mică din Europa Centrală și de Est (World Bank, 2004). A doua diferență calitativă constă în mărimea firmelor implicate în privatizare, căci, în vreme ce capitalul străin investit în România se adresa mai ales firmelor mici și mijlocii, în Ungaria (și în Cehia) se adresa mai ales marilor companii. În această perioadă inițială, profitând de faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
situat peste nivelul autorităților teritoriale existente, considerat ca fiind regiunea. Exemplul tipic pentru acest model este Franța; în estul Europei, Polonia și Cehia și, mai nou, Slovacia, Bulgaria și Slovenia 4. Regionalizare politică sau autonomie regională (regionalism instituțional) Deosebirea esențială constă în puterile legislative acordate prin Constituție acestui tip de regiuni. Acest tip de regionalizare este considerat un model care tinde spre autonomia regională. Se regăsește numai în anumite state din Uniunea Europeană (Spania, Italia și Belgia) și funcționează și în anumite
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
bunurile publice și resursele (în special informaționale) de care dispun alți membrii ai comunității implicați în aceleași rețele sociale ca și individul de al cărui capital social discutăm. În fine, modul concret de formare a capitalului social sugerat de Coleman constă, pe de o parte, în participare și asociaționism, iar pe de alta, în investirea încrederii în indivizi și instituții și în respectarea normelor sociale. Implicația imediată este legată de rolul capitalului social la nivel macrosocial și de contribuția acestuia la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
inerție deosebită, modificându-se cu mare greutate. În funcție de poziția societății în spațiul descris în figura de mai sus, Narayan (1999) specifică două principii de dezvoltare socială prin intermediul capitalului social, fiecare având o serie de măsuri standard asociate. O primă direcție constă în dezvoltarea mecanismelor de incluziune socială a celor excluși de la sistemele formale financiare, educaționale și de guvernare. Măsurile concrete sunt identificate în promovarea valorilor și normelor toleranței și incluziunii, în facilitarea accesului la informație, în dezvoltarea unor mecanisme de mediere
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acțiunii colective. Problema fundamentală a acțiunii colective, așa cum a fost ea formulată inițial de Olson (1966), este realizarea unui nivel satisfăcător de participare în furnizarea bunului public, admițând că motivațiile pentru defecțiune (free riding) sunt serioase. Cu alte cuvinte, problema constă în a motiva un număr suficient de mare de indivizi să contribuie la bunul comun, în ciuda interesului lor de a nu participa. Leadership vs activism În concepțiile utopice ale acțiunii comunitare, acțiunea colectivă este rezultatul investițiilor unor resurse similare ca
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Potrivit unor studii (McAdam, McCarthy, Zald, 1988), oamenii participă mai puțin din motive atitudinale sau psihologice și mai des datorită faptului că poziția lor structurală în lume facilitează sau împiedică implicarea. Astfel, unul dintre predictorii cei mai importanți ai participării constă în situația de a fi în legătură cu un participant. McAdam, în celebru său studiu despre participarea în mișcarea Freedom Summer (1986), a descoperit că persoanele care au participat la mișcare până la finalul acesteia prezentau o probabilitate de două ori mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
impuls inițial pentru implicare și instanțe ulterioare de participare mai bine ambalate cultural. Sporirea gradului de implicare comunitară nu este, prin urmare, o chestiune simplă de sporire a conștiinței sau de instruire. Cum resursele pentru implicare sunt deja existente, problema constă în stimularea formării și funcționării microcontextelor de mobilizare, a rețelelor și organizațiilor care pot să identifice ușor problemele colective și să organizeze resursele existente pentru furnizarea bunurilor colective. Rețelele comunitare pot juca, de exemplu, un rol important din acest punct
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
naționale au rămas însă la un nivel foarte scăzut. Din 1997 s-a produs o schimbare de optică în sistemul de protecție a copilului, neînsoțită însă de o politică socială coerentă cu efecte pe termen lung. Axul acestei reorientări a constat doar în dezinstituționalizarea copiilor și promovarea formelor alternative la instituții, fără a se lua în calcul și efectele negative ale dezinstituționalizării. Mai ales pentru copii mici, s-a promovat formula plasamentului familial, care, în fapt, poate fi doar o soluție
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
multe instituții și ministere care, neconștientizând complexitatea profesiei, manifestă o rezistență greu de explicat față de înlocuirea cadrelor necalificate în asistență socială cu absolvenți profesioniști, dar și față de crearea unor posturi de asistență socială în structurile sale. Un exemplu semnificativ aici constă în neutilizarea în sistemul educativ-școlar a asistenților sociali specializați în domeniul consilierii școlare (prevenirea și combaterea violenței și a drogurilor în mediul școlar, cunoașterea mediului de viață al tinerilor, consiliere familială etc). O analiză chiar și scurtă pune în evidență
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
structurală a acestor instituții de asistență socială nu se poate face fără o abordare globală, fără o reformă a întregului sistem, fără o modificare culturală de mentalitate în privința suportului specializat. Un alt punct critic al sistemului de asistență socială a constat în fragmentarea sa prin înmulțirea instituțiilor/agențiilor publice naționale. Un exemplu: în perioada 1997-2000 constatăm, astfel, că s-au înființat numeroase instituții independente de Ministerul Muncii și Solidarității, la care s-au mai adăugat și altele în timp, reducând multe dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este rar întâlnit în realitate, o astfel de abordare ar adânci și ar perpetua inegalitățile. Problema inegalităților s-a impus explicit pe agendele de lucru odată ce preocupările privind nivelul de trai au scos în evidență existența unui segment de indivizi constat rămași în afara sistemului economic, care, prin forțe proprii, în lipsa intervenției sociale, nu ar fi putut depăși statutul de excluși. Deși dezvoltarea economică este, fără îndoială, un deziderat continuu: se pune totuși întrebarea ce fel de dezvoltare și cât de durabilă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este discutabilă însă oportunitatea abordării focalizate. Dacă aceasta este totuși preferată, devine esențială dimensiunea segmentului destinatar al suportului social, ca și nivelul sumei alocate, pentru că, dacă și după alocarea resurselor publice sărăcia persistă, se pune în final întrebarea: în ce constă economia realizată? Pe de altă parte, Townsend (2002) observa că studii ale celor ce au analizat sistemele bazate pe testarea mijloacelor în diferite țări europene atrag atenția asupra faptului că aceste programe „au o acoperire scăzută, sunt complexe și costisitoare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
timp, o invitație pentru a vedea diversitatea ca un fel de a fi o și nu ca pe o expresie a neadaptării la ceva ce, într-un context diferit, a reprezentat o condiție de succes. Provocarea unei astfel de abordări constă în detașarea de reflexul măsurării și revitalizarea unor valori tradiționale, noncantitative, ca identificatori ai unei vieți bune; altfel spus, acceptarea existenței ateismului într-o lume guvernată în spirit religios. Bibliografie Alber, J., 1988, „Is there a crisis of the welfare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
universitar, cunoașterea a cel puțin unei limbi străine etc.) candidații își sporesc șansele de succes în obținerea migrației. Migrația pe baza unui contract de muncă apare în primii ani de după 1989. Cea mai importantă caracteristică a acestui tip de deplasări constă în legalitatea ieșirii din țară și a șederii pe perioada contractului de muncă. Deplasările sunt, în general, asociate cu sancțiuni mult mai drastice în cazul abaterii de la termenii contractului (în special a depășirii perioadei stabilite de contract), implică un grad
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
arii de gândire și acțiune”(Bourdieu, 1974, p. 194). Habitusul se formează și se transmite în socializarea primară în cadrul familiei și mai puțin în socializarea secundară în cadrul școlii. Rolul școlii în reproducția socială și, prin aceasta, în prezervarea inegalităților sociale constă tocmai în aceea că selectează și valorizează în mod arbitrar habitusul specific claselor dominante, punând, astfel, într-o poziție de inferioritate (subordonare) cultura claselor de jos. Valorizarea exclusivă a culturii claselor dominante are ca rezultat faptul că elevii proveniți din
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
expresie sintetică a structurii agrare de clasă a societății românești de la sfârșitul secolului trecut, care esențializează pârghiile sale fundamentale de structurare, mobilitate, stratificare socială. Ea este definită de autor ca „o întocmire economică și politico-socială agrară particulară țării noastre”, care constă în patru termeni: a) raporturi de producție în bună parte iobăgiste, precapitaliste; b) o stare de drept liberalo-burgheză, prefăcută în iluzie și fals, lăsându-l pe țăran la discreția proprietarului de pământ; c) o legislație tutelară care decretează inalienabilitatea pământurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Ionescu (Alion), a elaborat la 11 iulie 1941 un document intitulat sugestiv "Plan pentru înlăturarea elementului iudaic de pe teritoriul basarabean aflat încă sub stăpânirea sovietică" ce prevedea organizarea unor echipe ce urmau să devanseze trupele române și a căror misiune consta în "a creia o atmosferă defavorabilă elementelor judaice, în așa fel, încât populația singură să caute a le înlătura prin mijloacele ce vor găsi mai indicate și adaptabile împrejurărilor"51. Prin urmare, nu trebuie să surprindă faptul că în urma unor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
un așa-numit "birou central de evacuare", format din prefectul județului Odessa-în calitate de președinte, primul procuror al Tribunalului Militar Odessa, prefectul Poliției Odessa, un ofițer superior în calitate de delegat al Comandamentului Militar Odessa și primarul municipiului. Sarcina acestui birou central consta în coordonarea și supravegherea activității autorităților și instituțiilor implicate în planificarea și executarea deportărilor 82. În ședința din 5 ianuarie 1942 comisia de evacuare a decis, în unanimitate, ca în vederea asigurării reușitei acțiunii de deportare "evreii să fie mai întâi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în trecere prin localitățile lor. Steagul tricolor flutură pretutindeni la casele celor ce au simțit și simt românește. Dragostea cu care au primit trupele române s'a mai manifestat și prin darurile ce se făceau trupelor cantonate și care au constat în special în alimente, păsări, ouă, viței, etc. Singura îngrijorare ce domnește astăzi în sânul populației românești este că nu știu ce au făcut sovieticii cu acea parte din populație în special bărbați ce au fost ridicați de aceștia înainte de a părăsi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
iar la școala primară s'a oferit ostașilor o masă bogată. În satele Clocușna și Secureni (jud. Soroca), populația a oferit ostașilor hrana pe trei zile fără a cere despăgubiri. În numeroase alte sate, trupele au fost primite cu daruri, constând în alimente, păsări, vite, etc. Armata Germană a fost primită cu aceeași bucurie și mulțumire ca și Armata Română. Știrea alarmantă că toți țăranii înscriși în colhozuri vor fi împușcați de români a fost combătută. Domnește mare îngrijorare asupra soartei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
În jurul fântânelor acești evrei vin în contact cu populația și-i pot trece astfel insectele și microbii. 5. Gărzile, cari însoțesc aceste transporturi, mi-au făcut cunoscut că numai aproximativ 50% din evrei au posibilitatea să-și plătească alimentația, care constă din pâinea pe care o plătesc cu 12 lei Kgr. Restul flămânzesc sau trăesc din mila celorlalți. Deasemenea, aceste gărzi mi-au făcut cunoscut impresia lor că numai 20%, din cei transportați, vor putea ajunge la destinație. 6. Cadavrele evreilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
compune din toate bunurile ce au intrat în proprietatea Statului, în virtutea Legilor de expropriere ce am analizat și la care se adaugă proprietățile germane și bulgare de pe teritoriul român, rămase libere în urma transferului de populațiuni. Atribuțiunile Centrului Național de Românizare constau în principal în: luarea în primire și administrarea bunurilor, distribuirea și lichidarea lor în favoarea celor îndreptățiți, emiterea rentei pentru achitarea despăgubirei foștilor proprietari evrei, îngrijind și de plata cuponului; toate aceste activități fiind destinate să desăvârșească și să definitiveze românizarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]