7,848 matches
-
de-a lungul timpului de multe popoare. În Romania, cea mai mică instalație din lemn gros cu patru brațe încrucișate purta patru scaune din scândură solidă de brad. Scrânciobul, utilizat mai ales duminica, simboliza rotația sărbătorilor creștine. Capetele brațelor erau învârtite de către flăcăii vânjoși ai satului, pentru fetele de măritat, în cadrul altor jocuri sau a horelor. În timp, construcția roților s-a modernizat și s-a transformat într-un fel de competiție. Ca tot ce este tipic omenesc, roțile au devenit
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
Anton S. Makarenko în Steaguri pe turnuri și în Poemul pedagogic, unde propunea o acțiune bazată pe teroare și spălare a creierelor, prin "alternarea suferinței și răzbunării între membrii grupului". Prinși într-un carusel al durerii și răzbunării, care trebuia învîrtit la o comandă externă de ei înșiși într-un mediu închis, cu o solidă structură formală, cu o ierarhie puternică în care supunerea față de colectiv era norma supremă, deținuții nu aveau decît o singură ieșire din această condiție: să devină
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cu putere și ocolesc instalația periculoasă. Vag, aud un ’vă-n gură de bicicliști. Merg mai departe. Ies pe un carosabil cu două sensuri de mers și respir mai în voie. Ajung la roata mare. E plină de oameni. Se-nvârte destul de repede. Oamenii urlă în gura mare. Trec de roata mare, fac stânga, oamenii se împuținează. Case de țară, pe stânga și pe dreapta. La fiecare poartă, un carton mare pe care scrie AICI CAZARE. Pedalez în voie. Încetinesc în dreptul
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
din casă și închide ușa. Nu spune nimic. Trece pe lângă mine și coboară panta spre garaj. Mă iau după el. Se oprește în dreptul ușii garajului și analizează șiragul de chei. Sunt vreo douăzeci. Se uită atent la o cheie, o învârte pe o parte și pe alta. Se oprește o clipă, apoi face stânga-mprejur și pleacă. Rămân pe loc și mă uit după el. Bătrânul intră în casă și închide ușa. Stau un minut. Mă uit la copaci. E o
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
aventurez și să intru cu picioarele goale în cadă. Până la urmă îmi fac curaj și mă spăl rapid, în timp ce mă uit pe pereți, în așteptarea vreunui șarpe boa. Nu apare nici un șarpe. Îmi propun să mă răcoresc la final și învârt robinetul spre partea albastră. Apa rece e călâie. De fapt, aproape fierbinte. Mă șterg cu un prosop mare care miroase a dezodorizant de mașină. Mă îmbrac și cobor. Îmi întreb gazdele unde pot fuma o țigară. Ies pe terasă. Transpir
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
aici. Pâine și ruj Chelnerul mă știe ca pe-un cal breaz. Aproape în fiecare zi intru, mănânc o ciorbă în viteză și plec mai departe să-mi rezolv treburile prin centru. Îmi face un semn cu degetul arătător. Îl învârte puțin în aer, în sensul acelor de ceasornic. (Ca de obicei?) Eu îi arăt degetul mare pe care mi l-am îndreptat spre tavan și mă așez la o masă. Mă desparte cam un metru jumate de altă masă, la
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
brânză. Partea proastă e că plouă. Și e destul de frig. Încerc să înțeleg ceva din ce anunță tăblițele fosforescente. Caut autostrada spre București. Mă iau după un indicator și mă pomenesc în garajul neterminat al unui mall în construcție. Mă-nvârt pe loc și ies din fundătură. Peste două minute de orbecăială îmi trece prin minte gândul că cineva îmi joacă o farsă. Poate sunt la camera ascunsă. Mai trec două minute și mă prind că fiecare indicator le contrazice pe
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
centrul orașului nu mai vedeai pe nimeni. Și noi îl cutreieram de mai multe ori în fiecare seară. Ne mișcam în cerc. Bâlciul forma o roată uriașă în mijlocul căreia se roteau lanțurile. Erau cam cinci-șase asemenea scrânciobe în care te învârteai, dacă voiai, până amețeai de nu mai știai unde te afli, în timp ce fanfara cânta neîncetat. Alămurile răsunau la mare distanță. De acasă, deși ne aflam la patru cinci kilometri, auzeam toată noaptea sunetele stridente amplificate, reunite unele cu altele în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
vedeai lume pe viu, mai vedeai câte un circ, vedeai iluzioniști și mâncai cu plăcere, deoarece nu erai atent ce faci, gogoși pudrate cu zahăr fin de o calitate îndoielnică. Mie îmi plăcea însă zidul curajului, motociclistul virtuos ce se învârtea în cerc într-o încăpere mare de forma unei jumătăți de sferă până ajungea să alerge cu motocicleta în partea de sus, pe pereți, cum s-ar spune. Spectatorii stăteau în bănci în jurul acelui spațiu circular și priveau în jos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
de forma unei jumătăți de sferă până ajungea să alerge cu motocicleta în partea de sus, pe pereți, cum s-ar spune. Spectatorii stăteau în bănci în jurul acelui spațiu circular și priveau în jos, peste o balustradă, la motociclistul care învârtindu-se se tot ridica încât ajungea să se plimbe cu motorul aproape de ei. Motocicleta scotea un zgomot asurzitor avea mulți cai putere fără de care acrobatul nu putea executa acrobația lui. Într-un an s-a zvonit că motociclistul de la zidul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Trebăluia prin casă gândindu-se la anii ce au trecut când casa, încăperile ei și curtea, răsunau de zarvă și veselie. Erau copiii ei ce se jucau cum numai la vârsta inocenței se joacă cineva, alergau cu dezinvoltură în curte învârtindu-se în jurul mărului ca în jurul pomului de crăciun. Se jucau de-a ascunsa prin cotloanele casei, răsturnau lucrurile, dar ea nu se supăra. Acum, din tot ce-a fost, au rămas casa și mărul. Nici astea nu erau cum fuseseră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
spus. "Mă mir, pentru că ea nu gândește în aceiași termeni despre Dvs.". Am aflat mai târziu, de la impresarul meu din Milano, Marcello Ansaloni, că îi făcuse acestuia o vizită, toată numai fuste, perucă, breton și castaniete, și dă-i și învârtește-te și sucește-te și dansează și cântă, până când Marcello, siderat, a întrebat-o, foarte galant: "Signora, ce pot face pentru Dvs.?" "Păi, eu trebuie să cânt la Scala, nu aia!" "Aia" eram eu. Dincolo însă de toate aceste înțepături
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
solistei care ar fi trebuit să cânte în locul meu. Noroc că eram cam de aceeași statură. Tenorul, un sud-american, era transpirat tot, că era la debutul lui în Franța. Îi spun: "Dragul meu, nu te preocupa, tu cântă, că mă învârt eu în jurul tău și îmi fac treaba, tu să ai doar grija ta! Din când în când, mai pune și tu mâna pe mine!" Merge bine actul I, iar în actul II aveam o rochie roșie, su perbă și niște
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
pe cap: Furtwängler, Klemperer... A fost un spectacol excelent! — Otto Schenk semna regia... — Veche de când bunica! Dansam în picioarele goale pe masă la Lilas Pastia, a trebuit să îmi vopsesc picioarele până sus, pentru că se vedea diferența, la cum mă învârteam eu... — și la Viena ați avut ocazia să cântați cu unii cântăreți din generațiile trecute: Martti Talvela... — Da, el era Marele Inchizitor în cele mai multe Don Carlo! Impresionant. — Sena Jurinac... — Ce frumoasă femeie! Nu l-ai amintit pe Piero Cappuccilli, cu
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
i-am dat-o Cătălinei. Mă întorc, CU încurcată și întreb de la cine e, ca să îi pot mulțumi persoanei care îmi făcea un asemenea dar. Mi se spune că vrea să rămână anonim, ca pe vremea lui Darclée. L am învârtit pe președinte în fel și chip, dar nu a fost chip să aflu de la el cine îmi trimitea un asemenea cadou. Nu știu nici până în ziua de azi. Evident că la Martina cântam, și de data asta, tot fără bani
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Și atunci la ce bun să mai pictezi, ca nu cumva să sară câte unul că în epoca de piatră în peștera cutare a făcut cineva pe perete un taur care l-am copiat eu... Cred că de fapt ne învârtim într-un cerc vicios cu acuze de acest gen, e ca și cum ar trebui să răspund la întrebarea: cine a fost mai întâi, oul sau găina? Rămân la părerea că un pictor naiv trebuie să fie 100% autodidact, iar evoluția lui
Cu șevaletul prin lume. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1039]
-
ziarele au în mod clar funcții sociale: informațiile de acolo îi ajută pe cititori să ia decizii care, la rândul lor, îi ajută să se descurce mai bine în viața personală și profesională, în diversele cercuri sociale în care se învârt. Articolele din ziare sunt subiecte de conversație care ajută la coeziunea grupurilor și fac ca întâlnirile să fie mai plăcute. Paginile de mică publicitate facilitează tranzacții și interacțiuni, ba chiar, în cazul anunțurilor matrimoniale, ajută la înte meierea de familii
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
involuntar (la fel ca umorul său din film), actorul principal într-o producție cu succes masiv de public. Web 2.0, user generated content, social media Termenii de mai sus sunt folosiți adesea pentru a exprima același lucru. Chiar dacă se învârt în genere în jurul unei singure axe, e probabil necesar să diferențiem între cele trei concepte, ca să nu lăsăm loc de confuzie. Andreas M. Kaplan și Michael Haenlein amintesc într-un studiu 6 că la începuturile sale Internetul era folosit ca
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
Zuckerberg împotriva refuzului conducerii uni ver sității de a crea un catalog online, o carte a fețelor accesibilă pe Internet, unde studenții să poată vedea informații despre colegii lor. „Dar ceea ce a construit dă autoritate indivizilor. Între gul serviciu se învârte în jurul profilului și acțiunilor oamenilor. Facebook le dă putere în fața instituțiilor.“ The Accidental Billionaires, cartea care stă, cum am mai spus, la baza filmului The Social Network, sugerează chiar din titlu că Zuckerberg își datorează averea hazardului. S-a împiedicat
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
între oameni care deja se cunosc în lumea reală: prieteni, cunoștințe, colegi. E o afirmație care poate fi nuanțată: Facebook nu era neapărat doar pentru oameni care se cunoșteau în viața de zi cu zi, ci pentru persoane care se învârteau în aceleași cercuri. Dacă deveneai, dintr-un motiv sau altul, interesat de o persoană pe care nu o cunoșteai decât din vedere sau din auzite, te puteai duce la pagina ei de Facebook, de unde aflai ce preferințe politice are, ce
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
unică pe care o putem folosi oriunde în spațiul WWW și funcționează ca un loc al convergenței mediilor. „Facebook a fost inteligent, mai inteligent ca majoritatea [celorlalte servicii], atunci când s-a plasat în centrul structurilor rețelelor sociale în care ne învârtim“, îmi spunea profesorul Paul Jones. „Compania Facebook înțelege faptul că efectele de rețea care o fac puternică și chiar indispensabilă nu sunt doar sociale, ci informaționale, recreaționale, și continuă să marșeze pe servicii ușor de folosit și la îndemână.“ Conturile
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
Univer si tate. Aplicațiile sociale de pe Internet și Facebook în parti cular acti vează, la un nivel sau altul, rețele sociale latente. În lumea modernă e greu să ținem legătura cu diversele per soane din diversele cercuri în care ne învârtim sau ne-am învâr tit la un moment dat. Timpul e limitat și se împarte în mare măsură între serviciu, familie și, eventual, un grup restrâns de prieteni apropiați. Cu alte persoane ne întâlnim ocazional, însă nu avem timp să
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
cont pe noi2.ro“. Voia să cu noască oameni cu interese similare, ceea ce reușise, în trecut, prin intermediul blogului personal, datorită căruia cunoscuse o grămadă de oameni interesanți cu care ține și acum legătura. Într-o seară, după vreo săptămână de învârtit pe Facebook și adăugat prieteni pe principiul „cu cât mai mulți, cu atât mai bine“, s-a pus în pat cu laptopul în poală și a început să se joace cu tot soiul de aplicații, așteptând să o ia somnul
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
avatar sau să-și încarce o fotografie. Membrii pot, de asemenea, să creeze bloguri, o funcționalitate asemănătoare wall-ului din Facebook. După cum era de așteptat pentru un site construit în mod evident ca un instrument de marketing, în care totul se învârte în jurul Coca-Cola, pe această platformă de socializare nu era cine știe ce activitate. Deși în martie 2011 am numărat peste 160.000 de conturi deschise, majoritatea covârșitoare a celor înscriși nu interacționau cu prietenii pe site, care, de altfel, are o interfață
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
în limba română, ca Radio Europa Liberă, Vocea Americii Schimbările spațiului public în era social media 145 și BBC, sau Radio Budapesta. Mulți au aflat despre evenimente de la prieteni, cunoscuți, colegi și rude - adică din cercurile sociale în care se învârteau. Societatea substituia, prin mecanismele sale organice, un sistem media disfuncțional, ce practica propaganda și dezinformarea în loc să-și îndeplinească rolul de liant social pe care presa îl are în democrație. Un rol important l-au avut posturile de radio finanțate de
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]