16,963 matches
-
care presupune un ansamblu de cerințe: * un cadru legislativ apt să ofere garanții libertății și autonomiei presei (legea copy-right-ului, lege anti-monopol etc.); * specializarea și diferențierea mediilor în funcție de nevoile unui public diferențiat (minorități etnice, sociale, sexuale, religioase); * profesionalizarea jurnaliștilor (prin instituții academice de profil, școli vocționale și module intensive de reciclare profesională); * demonopolizarea mediilor electronice. În ceea ce privește mesajul mediatic, trebuie menționat faptul că bine cunoscutul principiu grician al cooperării cu maximele cantității, calității, manierei și pertinenței informației a fost sistematic transgresat; principiul calității
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Teun, Van 1973 "Grammaires textuelles et structures narratives" In C. Chabrol (ed) Sémiotique narrative et textuelle, Paris, Larousse, pp. 177-207 Dijk, Teun, Van 1977 Text and Context, London, Longman Dijk, Teun, Van & Kintsch, Walter, 1983 Strategies of Discourse Comprehension, New York Academic Press Dijk, Teun, Van, 1985 (ed) Handbook of Discourse Analysis, 4 vols, London Academic press Dinu, Mihai, 1997 Comunicarea, București, Ed. Stiințifică Domenach, Jean-Marie, 1981 Enquête sur les idées contemporaines, Paris, Seuil Ducrot, Oswald, Sperber, Dan, Todorov, Tzvetan, Safouan, Moustafa
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
et textuelle, Paris, Larousse, pp. 177-207 Dijk, Teun, Van 1977 Text and Context, London, Longman Dijk, Teun, Van & Kintsch, Walter, 1983 Strategies of Discourse Comprehension, New York Academic Press Dijk, Teun, Van, 1985 (ed) Handbook of Discourse Analysis, 4 vols, London Academic press Dinu, Mihai, 1997 Comunicarea, București, Ed. Stiințifică Domenach, Jean-Marie, 1981 Enquête sur les idées contemporaines, Paris, Seuil Ducrot, Oswald, Sperber, Dan, Todorov, Tzvetan, Safouan, Moustafa, Wahl Francois, 1968 Qu'est-ce que le structuralisme?, Paris Seuil Ducrot, Oswald, Schaeffer, Jean-Marie
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Seghers Mounin, Georges, 1970 Introduction à la sémiologie, Paris, Minuit Nattiez, Jean-Jacques, 1974 "Pour une définition de la sémiologie" în Langages, 35, pp. 3-14 Nattiez, Jean-Jacques, 1987 Musicologie générale et sémiologie, Paris, Christian Bourgois Nöth, Winfried, 1990 Handbook of Semiotics, New York, Academic Press Nouss, Alexis, 1994 La Modernité, Paris, PUF Oehler, Klaus, 1985 "Compendiu al semioticii lui Peirce" in S. Marcus (ed) Semnificație și comunicare în lumea contemporană, București, Editura Politică Paillart, Isabelle (ed.) 1993 Les territoires de la communication, Presses Universitaires de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Lévi-Strauss, 1978 Antropologia structurală, București, Editura Politică Lévi-Strauss, Claude & Eribon, Didier, 1990 De près et de loin, Paris, Odile Jacob Millet, Louise et Varin d'Ainvelle Madeleine, 1972 Le structuralisme, Paris, Ed. Universitaires Nöth, Winfried, 1990 Handbook of Semiotics, New York, Academic Press Pailliart, Isabelle (sous la direction de), 1995 L'espace public et l'emprise de la communication, Grenoble, Presses Universitaires de Grenoble Quéré, Louis, 1983 Des miroirs équivoques, Paris Aubier Piaget, Jean, 1968 Le structuralisme, Paris, PUF Prieto, Louis, 1987 "Une
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Introducere în semantică, București, Editura Științifică și Enciclopedică Mounin, Georges, 1968 Ferdinand de Saussure ou le structuraliste sans le savoir, Paris, Seghers Mounin, Georges, 1970 Introduction à la sémiologie, Paris, Ed. du Minuit Nöth, Winfried, 1990 Handbook of Semiotics, New York Academic Press Ricoeur, Paul, 1973 "Signe et sens" în Encyclopaedia Universalis Saussure, Ferdinand de 1916 Cours de linguistique générale, Paris, Payot (trad. Rom. 1998 Curs de lingvistică generală, Iași, Polirom) CAPITOLUL 4 Apel, Karl-Otto, 1980 "C.S. Peirce and the post-tarskian problem
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
of Chicago Press Morris, Charles, 1946 Signs, language and behaviour, Englewood Cliffs, Prentice Hall Nef, Frédéric, 1980 "Note sur une argumentation de Peirce: A propos de la valence verbale" în Langages 58, pp. 93-101 Nöth, Winfried, 1990 Handbook of Semiotics, New York, Academic Press Oehler, Klaus,1985 "Compendiu al semioticii lui Peirce" in S.Marcus (ed) Semnificație și comunicare în lumea contemporană, București, Editura Politică Peirce, Charles Sanders 1935-1966 Collected Papers of C.S.Peirce, ed.Charles Hartshorne,Paul Weiss, Arthur Burks, Cambridge, Harvard
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Paris, Minuit Greimas, Algirdas Julien, 1983 Du Sens II, Paris, Scuil Greimas & Courts, 1979 Sémiotique. Dictionnaire raisonné de la théorie du langage, Paris, Hachette Grice, Paul, 1975 Logic and Conversation, în Cole & Morgan (eds.), Syntax and Semantics III Speech Acts, New York, Academic Press Höllerer, Walter, 1977 Zur Semiologie des Witzes, în Schwerpunkte der Linguistik und Kommunikationswissenschaft 14, Wiesbaden Athenaion Kerbrat-Orrechioni, Catherine, 1982 Comprendre l'implicite, Documents de Travail et Prépublications, Univ. di Urbino, 110-111, A Kutschera Franz von, 1975 Conventions of Language
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
1975 Conventions of Language and Intensional Semantics, în "Theoretical Linguisties", vol. 2, nr. 3, pp. 255-281. Lewis, David, 1969 Convention, Cambridge, Mass., Harvard Univ. Morgan, Jerry, 1978, Types of Conventions in Indirect Speech Acts, in Syntax and Semantics 9-Pragmatics, New York, Academic Press Muecke, D. C., 1970 Irony, London, Mathuen Todorov, Tzvetan, 1978 Le mot d'esprit, in Les genres du discours, Paris, Seuil. CAPITOLUL 8 Baylon, Christian & Mignot, Xavier, 1991 La Communication, Paris, Nathan, coll FAC linguistique Birdwhistell, Ray, 1960 "Kinesics
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
techniques du corps" în Sociologie et Anthropologie Paris, PUF, 1960, pp. 363-386 Mouchon, J., 1983 "Et si on joignait le geste à la parole?" în Le Français dans le Monde, 178, pp. 119-122 Nöth, Winfried, 1990 Handbook of Semiotics, New York, Academic Press Pease, Alan, 1993 Limbajul trupului, București, Polimark Posner, Roland, 1986 "Zur Systematik der Beschreibung verbaler und nonverbaler Kommunikation" în Perspektiven auf Sprache. Interdisziplinäre Beitrage zum Gedenken an Hans Hormann, Berlin, New York, Walter De Gruyter, pp. 267-315 Rastier, François, 1968
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Seuil Hörmann H., 1976 Meinen und Verstehen, Grundzüge einer psychologischen Semantik, Frankfurt, Suhrkamp Kerbrat, Orecchioni, Catherine, 1994 Les Interactions verbales tome III, Paris, Armand Colin Lyons, J., 1977 Semantics, Cambridge, Cambridge Univ. Press Nöth, Winfried, 1990 Handbook of Semiotics, New York, Academic Press Petri, L., 1983 Pragmatics:the English Vocal Effects in Face-to-Face Communication, Tipografia Universitatea Din Bucuresti Posner, R., 1986 "Zur Systematik der Beschreibung verbaler und nonverbaler Kommunikation" în Perspektiven auf Sprache, Interdisziplinäre Beiträge zum Gedenken an Hans Hörmann, Berlin-New York
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lucrări Memoriile lui Hadrian, Piatra filozofală, diversele volume ale autobiografiei sale de abia dacă mai sunt citite astăzi și sunt rar studiate în școli și universități. Unii sunt de părere că această cădere în desuetudine a fost provocată de cercurile academice care susțin că nu au descoperit nimic iconoclast în opera ei. Reputația ei a avut de suferit mai mult din cauza unor critici feministe care o acuză de trădarea cauzei feministe prin proslăvirea aventurilor amoroase ale bărbaților Greciei antice mai curând
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Fiind Hadrian" i-ar fi putut servi drept epitaf. Cu toate acestea, recent, lucrurile au început să ia o altă întorsătură. Noi o surprindem pe Yourcenar pe măsură ce își intră în drepturi exact după împlinirea centenarului: 1903-2003. Repetata șicană a cercurilor academice, cum că Yourcenar nu putea inova forma literară, este numai o parte din întregul tablou; nu a fost nici avangardistă nici suprarealistă, nici cubistă sau dadaistă, dar formele ei literare datorează ceva artelor vizuale europene moștenite din epoca lui Dürer
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
persoană liberă în toate privințele, cu excepția laturei financiare. În afara celor 12 ani pe care i-a petrecut la Colegiul Sarah Lawrence din nordul orașului New York, în calitate de conferențiar cu normă redusă, unde s-a ținut departe de politica internă din cercurile academice, nu a lucrat niciodată pentru cineva. Și-a dorit cu ardoare viața unei femei din lumea beletristicii, neîndatorată nimănui cu excepția propriei conștiințe. Marea lor prietenă, Natalie Barney, îi trimitea cecuri. Extrovertită ca și Marguerite, esențialmente lesbiană, la fel de histrionică și flamboiantă
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
de către angajat cât și de către patron. Nu s-a putut integra în compania femeilor, indiferent cât de bine stăpâneau franceza, dar Yourcenar nici nu a încercat; ele, în schimb, o considerau ciudată și o lăsau să se descurce singură. Cercurile academice nu erau în sine ostile Margueritei: câțva ani mai târziu, în anii '80, când era ispitită să susțină conferințe la Universitatea Harvard și să-și lase lor expunerile științifice, era încântată și flatată. Dar pe atunci era o scriitoare celebră
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
s-a hotărât că era tot atât de imposibil de a alege ca figură centrală un personaj feminin, de a da povestirii mele ca axă pe Plotina, de pildă, în locul lui Hadrian 60. În timp, poziția îi va aduce prejudicii întrucât lumea academică a ajuns să-i repudieze opera în parte pe aceste considerente. Dar Yourcenar a atacat neînfricat mijlocul de secol cu calomniile care puneau la îndoială propriile ei motive acunse: Viața femeilor e prea limitată ori prea ascunsă. Dacă o femeie
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
la cea de-a 80-a aniversare ce urma să fie celebrată în iunie 1955, Flicker s-a oferit să subvenționeze și să publice cartea. Proiectul a căpătat contur sub îndrumarea generoasă a lui Schlumberger; curând crema din înaltele cercuri academice și literare de la Paris a decis să fie invitată să participe și să colaboreze. La începutul lui 1954, Schlumberger, conștient de interesul lui Yourcenar față de Mann, i-a oferit eseul introductiv și deci cel mai prestigios iar Marguerite s-a
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
numit-o pe Woolf timidă și sclipitoare, i-a găsit defecte pretutindeni un lucru care nu este deloc surprinzător, întrucât cele două femei nu s-au înțeles deloc. Ea publica în reviste și jurnale minore, nu intrase în mainstream-ul cercurilor academice americane, deși se simțise întotdeauna confortabil cu universitarii de toate naționalitățile. Premiile, inclusiv Grand Prix National des Lettres acordat de Ministerul francez al Culturii, au continuat să sosească pe tot parcursul anului 1974. Dar nici Yourcenar nu stătuse degeaba. De
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
cauză în consecință, fără deghizări, distanță sau minciună. Pe baza acestui criteriu, Yourcenar a picat la testul celor trei cuvinte (deghizare, distanță și minciună) ea practicând toate cele trei în scrierile ei. În 1979 Georges Stambolian, un cărturar din cercurile academice din America l-a intervievat pe criticul de teatru american Eric Bentley despre statutul homosexualității în literatură 101. Se întâmpla exact în timp ce se încingea la Paris dezbaterea privind alegerea lui Yourcenar în Academia Franceză și efectiv în momentul de vârf
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
și drept hrană spirituală 102. Avea opinii despre toate. Ne-ar fi dojenit aspru că nu ne interesăm dacă Mann sau Gide erau sau nu erau scriitori gay. Era prea mândră să caute o nișă temporară pentru criticii din circuitele academice ce căutau să o recruteze pentru o categorie (istoric lesbian) sau o cauză ideologică (feminism) și care erau îngrijorați când constatau neutralitatea în versiunile ei de modernism sau o vedeau insuficient de "gay" pentru că nu proslăvea iubirile femeilor în cărțile
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Colecția ACADEMICA 140 Seria Litere Livia IACOB este asistent dr. la catedra de literatură comparată și estetică a Universității "Al.I. Cuza" din Iași, unde ține cursuri și seminarii de literatură universală și comparată, teoria literaturii și hermeneutică literară. A publicat numeroase
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
acest titlu ridică o problemă deja amintită, cu termenii lui Bahtin, și anume bilingvismul ca semn al parodiei. Constatăm din start că titlul conține germenii deriziunii, făcând apel la etimologia greacă numai pentru ca, mai apoi, tonul inițial serios, gramatical, chiar academic să se piardă o dată cu aglomerarea faptelor "istorisite", unele dintre ele însă tot intertextual, deși sub forma povestirii în povestire, funcționând ca simple preluări ale povestirilor mileziene (fabulae milesiae), altele sub forma narației în devenire care își transformă naratorul (îl numim
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
31,1 ani. Deja astăzi, aproape un rezident străin din doi are o vârstă între 19-39 de ani (în timp ce "bătrânii italieni" au o medie de vârstă de 43 de ani). Studenții străini înscriși la universitățile italiene au fost, în anul academic 2008-2009 în număr de 48 885. Dintre aceștia, 5 600 sunt la "a doua generație ", adică 10-12 % din total 15. Prognozele realizate de ISTAT citate de Caritas/Migrantes ne arată că "populația rezidentă în Italia va crește până în anul 2020
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
italiană 30. Dacă privim numărul de studenți, România, cu 3 501 înscriși este a treia națiune (după Albania și China, dar aceasta din urmă se bucură de o convenție specială interuniversitară) în clasamentul studenților înscriși la universitățile italiene în anul academic 2008-200931. Ne spune deja citatul studiu privitor la "Noii italieni" că, la întrebarea "Te simți italian?", 34 % dintre elevii străini intervievați au răspuns că "Da", în timp ce 37 % au răspuns negativ, iar 29 % au declarați că sunt nehotărâți. Nu mai puțin
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Colecția ACADEMICA 231 Seria Litere Cecilia MATICIUC este doctor în filologie al Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Începând cu anul 2011, este cadru asociat al Facultății de Litere a Universității "Alexandru Ioan Cuza", Catedra de Slavistică. Domenii de interes: critică și
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]