8,468 matches
-
De vreo zece ani Însă, de cînd trimiseră În sat Învățători ucrainți, unii direct din Galiția, alții din Bucovina dară intrați În serviciul propagandei ucrainene, acest obicei a Încetat, nu mai urează românește. Dar la refrenul românesc nu renunță nici acuma. Avem convingerea că În Bucovina premontană și carpatică dintre Prut și Nistru nu se mai urează astăzi românește; nu știm cît de Întinsă este zona din nordul Bucovinei unde (nu) se mai urează românește. Dar despre persistența unor datini din
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
prin orificii înguste. Se poate spune că automatica s-a născut odată cu apariția ceasornicelor antice cu nisip sau cu apă, numite clepsidre, care reprezintă automate destul de primitive pentru măsurarea timpului. Un deșteptător automat era instalat în grădina filozofului grec Platon, acuma circa 2400 de ani. Acest dispozitiv, cu ajutorul unor sunete de flaut produse la ore fixe, îi chema pe ucenicii săi dimineața la învățătură. Un alt dispozitiv automat antic, realizat de Heron însuși, provoca deschiderea și închiderea automată a ușilor altarului
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
venit înnebunit să vadă cum e scris în partitură, că așa acorduri frumoase nu a auzit niciodată. E greu, e complicat și pentru muzica românească. Ce se întâmplă? Pentru public, noi n-am avut nici curajul și să vă spun acuma că, în străinătate, în Elveția, în Franța am văzut programe formate din 5-6 lucrări, concertele sunt mai lungi. Sigur, oamenii plătesc mai 54 mult pe bilet, dar vreau să vă spun că alături de Beethoven, de Mozart, figurează, absolut în toate
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
venit înnebunit să vadă cum e scris în partitură, că așa acorduri frumoase nu a auzit niciodată. E greu, e complicat și pentru muzica românească. Ce se întâmplă? Pentru public, noi n-am avut nici curajul și să vă spun acuma că, în străinătate, în Elveția, în Franța am văzut programe formate din 5-6 lucrări, concertele sunt mai lungi. Sigur, oamenii plătesc mai 54 mult pe bilet, dar vreau să vă spun că alături de Beethoven, de Mozart, figurează, absolut în toate
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
cercetătoare și dojenitoare. Pe prichiciul pridvorului, în dreptul ușii, unde se spală dimineața învățătorul, iar după-amiaza, când a isprăvit treburile casei, doamna Herdelea, străjuiește o ulcică verzuie de lut. În ogradă, între doi meri tineri, e întinsă veșnic frânghia pe care acuma atârnă niște cămăși femeiești de stambă. În umbra cămășilor, în nisipul fierbinte se scaldă câteva găini păzite de un cucoș mic cu creasta însângerată”. Casa familiei Glanetașu are ușa închisă cu zăvorul, simbol al unui suflet închis, aspru, izolat, nefast
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
cum se strânge în bete ca într-un chimir? Privirea lui Ion stârnește groaza în sufletul Anei: Femeia vru să ridice mâinile să-l roage, dar privirea lui o îngrozi, spunându-i că într-adevăr e hotărât să o omoare acuma. Șovăi o clipă și apoi porni după tatăl său care făcea câte doi-trei pași, se oprea, se întorcea, zvârlea ginerelui câte o înjurătură, iar se urnea și iar se oprea...când însă Vasile o văzu apropiindu-se, își îndreptă toată
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
persoane, cu tot cu tehnic. De aceea, cum să asculți un milion de oameni?! Un milion înregistram. Aici unde eram eu era cea mai mare capacitate de înregistrare. Unitate mare era la Tonola, în spatele Circului de Stat, în spatele Inspectoratului de Poliție. Și acuma tot acolo este. S.B.: Practic în București erau doar aceste două unități? G.Ș.: Da. AB-13 se numea aceasta unde eram eu și Tonola. S.B.: După ce v-au anchetat ce s-a mai întâmplat? G.Ș.: Ne-am reluat activitatea
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
În loc să facă speculații în legătură cu probleme atât de vaste ca filozofia istoriei și integrală fundamentală a civilizației, cercetătorul literaturii ar trebui să-și îndrepte atenția asupra unei probleme concrete .care n-a fost rezolvată și nici măcar discutată în mod corespunzător până acuma : problema modului în care pătrund de fapt ideile în literatură. Evident, nu se poate vorbi de problema ideilor dintr-o operă literară atât timp cât aceste idei rămân simplă materie brută, simple informații. Problema se pune numai atunci când și numai dacă aceste
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
deicticelor de persoana I și a II-a: A: și bu:n↓ <R trece chestia asta mă întorc acasă># îți dai seama ce distracție↓ <R l-am întîlnit și pe el îți dai seama că îmi căzuse: exact pe invers↓> acuma nici el n-avea vină↓ dar trebuia să spună <L cu cine a fost> (xxx) că dacă era toată vila plină numai cu geamuri.# # în ziua aia mi-am adus zice <IM de asta nu ne-a spus> domne↓ eu
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
nici el n-avea vină↓ dar trebuia să spună <L cu cine a fost> (xxx) că dacă era toată vila plină numai cu geamuri.# # în ziua aia mi-am adus zice <IM de asta nu ne-a spus> domne↓ eu acuma# era normal să-i spun că asta era nu↑# el zice <IM nici o problemă nu: avem> zice <IM o să mai vorbim cu dumneavoastră.> bun↓ a doua zi iar așa (xxx) dacă erau alții săraci mă lăsau în stradă↓ ce ziceau
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
mă lăsau în stradă↓ ce ziceau <IM du-te domne acasă singură cu trenu. (xxx)> îți făceau ai noștri:: româncă fiind↓ sau: B: da. da. A: da zic v-ascult (xxx) <IM spuneți-mi și mie CUM arată doamna moravia.> acuma deja mă de mă era deja obositor zic <@ chiar nu știe cum arată vine și mă-ntreabă pă mine?> <IM da↑> zice <IM are părul lung?> nu zic <J e brunețică SCURTĂ cu păru SCURT># (xxx) acuma nu știu dacă
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
arată doamna moravia.> acuma deja mă de mă era deja obositor zic <@ chiar nu știe cum arată vine și mă-ntreabă pă mine?> <IM da↑> zice <IM are părul lung?> nu zic <J e brunețică SCURTĂ cu păru SCURT># (xxx) acuma nu știu dacă AIA i-a furat↑ dar cert că i-au luat probabil c-o fi găsit# pă pernă↓ pă-n pat unde așa și a luat↑ diverse .................................................................................................................................... A: <R deci au stat cu mine acolo și și-au
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
unor elemente situaționale ale discursului, pe care le convertește, prin simpla evocare, în fond comun de presupoziții: B: în rest CE faceți. A: < L uite am făcut o gripă de-asta uRÎtă: de-abia mi-am mai revenit un pic acuma că vocea mi-e: încă: B: se da se simte după voce A: și am CAM tras-o așa săptămîna asta destul de urît. B: a: îmi pare rău cred că de la vremea ASTA de afară 180) A: <R fiți
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
la: o garsonieră↓ mă rog la blocurile alea cu garsonieră↓ (IVLRA: 182) (iii) introduce o informație nouă pentru a-l atrage pe interlocutor în spațiul său mental: D: NU-ți bate capu↓ cătă↓ A: vreau să m-apuc să scriu acuma raportu ăsta de la poliție că-i lung↓ și-așa# și iese cu multe semne↓ și sper să-l bage pe# mîine. D: în mod normal ar trebui↓ da' vezi cum îi (IVLRA: 119) A: că așa am ajuns eu cu
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
de tip (ii), articolul hotărât contribuie la integrarea discursivă a nominalului, demonstrativul își pierde funcția de determinant, compensând-o printr-o funcție pragmatică de marcare a forței ilocuționare, alături de intonație și de structura sintactică a enunțului: critică, nemulțumire, dezacord: dar acuma domnu băsescu: ne CEre:┴ că nu sînt BUNE XEroxate. CE facem NOI cu actele astea î mergem la notariAT↑ plătim↑ sîntem penSIonari cu opsute de mii pe lună. C: doamna mea↓ nu știu cine e domnu băsescu ăsta dă care vorbiți dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
vă referiți la priMArul [general E: [da da da C: e priMArul geneRAL↓ nu e Ionescu sau Popescu. (IVLRA: 212) A: și-aveam toate bagajele-alea așa ca # nemîncații și-am ajuns pe la vreo zece jumate unde trebuia↓ B: nu↓ acuma au zis că ne-așteaptă cineva și să le spunem cînd ajungem↓ [știi↑ (IVLRA: 331) nu încă. păi d-abia mă-nscriu.# și pă urmă să mă duc că se ține la facultatea de pedagogie↓ știi↑ care e în profilul lor
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
cel mai frecvent mijloc de tematizare/focalizare a subiectului 10. În poziție tematică, focalizată sau nonfocalizată, subiectul este antepus verbului; în poziție nontematică focalizată, subiectul pronume este postpus verbului. și vin eu la primărie cu o cerere? (IVLRA: 217); ă: acuma scu─ă: eu cînd intru la sedință↓ scot poleiala de: la pachetul de țigări↓ o găuresc cu jaru↓# suflu fumu-n ea <R și-apoi-i dau bobîrnace d-alea mici↓> să iasă: cerculețe↓ așa. (IVLRA: 219); : [/o kei/ /o kei/. de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
mari funcțională a enunțului pe trei nivele: î: nivele de: sens↑ nivele tipuri de informație specifică A: și acum o abandonezi ideea asta? (IVLRA: 43). În dialogurile următoare, dublarea apare ca o consecință a focalizării nominalului prin izolare. A: și acuma apare următoarea problemă↓ în contractu cadru scrie scrie foarte clar și va scrie și-n următoru↓ ambulatoru de specialitate primește o sumă distinctă B: așa ↑ as[ta +A: [această sumă distinctă noi tre[buie s-o aflăm (IVLRA: 112) B
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
participarea la mecanisme discursive. Contextul mai larg în care se produce acest tip de focalizare pune în evidență intenția vorbitorului de a da proeminență discursivă protagonistului, nu acțiunii: A: eram în brăila↓ sînt brăileancă↓ și ă# timpurile care le trăim acuma le-am trăit io atunci în brăIla. TOT așa cu criza asta financiară↓ cu LIPsuri multe. era cinci mii de lei un chil de mălai. cinci mii de lei un biLET de tramVAI↑ aȘA-I↓ în brăila. ȘI-N bucurești
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
erea clădit două corpuri de clădire. am făCUT ă notificarea care să CEre la legea ze:ce:↓ ACUM# la executorul JUDEcătoresc↓# am anexat ACtele care le-am avut↓ de PROpietate de plată de succesiune de la: fisc# și mă rog.# dar acuma domnu băsescu: ne CEre:┴ că nu sînt BUNE XEroxate. CE facem NOI cu actele astea î mergem la notariAT↑ plătim↑ sîntem penSIonari cu opsute de mii pe lună. C: [...] reveniți la primărie cu o cerere↓ <CIT în reveni:re la
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
costă: # trei sute de mii B: <R ă: e bine>. (IVLRA: 186) sau apare în grupul nominal fără a avea însă un suport referențial: A: deci # ce înseamnă SAună B: noi putem să facem /lizing/pe active fixe # A: da' B: acuma din toată sauna asta CE intră la activ fix ( xxx) (IVLRA: 198) B: îl analizează # vedem dacă e da bun sau nu # dacă se aprobă sau nu A: la dumneavoastră # de CE se ține cont în mod deosebit la dosarele acestea
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
cataramă [cu B:[la <P cataramă>. +A: LA cataramă cu:# ă nu știu cum o cheamă↓ # cu mirela B: da. A: și cu dorin↓ și cu CEIlalți doi care [ (xxx) B: [dinu. e prieten cu ăștia. A: da↑ deci ei sînt [(nedespărțiți acuma) B: DInu cu miREla? A: da deci. [(xxx) B: [și doRIN? A: așa STAI. deci ăștia sînt mirela și dorin sînt ma:i# B: da. A: deci dorin e oarecum personaju pozitiv. da' mai este unu↓ care <R ți-am
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
o strategie a politeții negative de nonintruziune a vorbitorului în spațiul privat al interlocutorul (onorifice, titluri academice, titluri ale funcțiilor administrative, titluri de noblețe, titluri bisericești): ați fost ă: ateu convins↓ ați fost ANti mihai întîi # afirMAT prin fapte↓ ieșiți acuma în piața publică↑ flancat # de cruce și de coroană↑ adică de: prea sfinția sa și de: [majestatea sa (IVLRA: 147). Altele amplifică afectiv gradul de intimitate dintre interlocutori printr-o strategie a politeții pozitive de partajare a spațiului privat cu interlocutorul (forme
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
IVLRA: 183) A: maxim șase feliuțe de pîine subțire↓ eventual pîine pentru diabetici și și: pentru obezitate↓ ↓ n-are voie d-aia↓ n-are voie d-aia↓ n-are prea voie să amestece nu știu ce cu nu știu ce n-are deci principiile↓ acuma nu: ține: să# într-adevăr singura chestie care i se întîmplă ă: parcă s-a mai# o idee așa la față↓ nu știu dacă de la spirulină sau de la altceva↑ (IVLRA: 83). Pronumele relative intră în structura unor locuțiuni pronominale nehotărâte
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
problema cealaltă e cu: parcările care se fac (xxx) în perioada sezonului rece cînd vine zăpada:↑ asociațiile dă: locatari sînt dă vină că nu se dă zăpada după trotuar↓ da' mașinile care-mpiedică↑ # UNde să le punem. (IVLRA: 214) A: acuma ne-am întors înapoi la capitalism. [numai că acuma trebui să lupTĂM B: [(xxx) +A: să-l facem pă capitalism. B: NU-l facem noi. nu-l facem niciodată. A: îl FAcim↓ [tot B: [NU: sîntem capabili↓ și nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]