7,423 matches
-
semne”, de vreme ce unui brad căzut cu trosnete prelungi îi corespunde moartea unei stele în înalturi. Pentru poetul vizionar, terestrul, biologicul, socialul nu sunt decât aspectele fenomenologice ale universului privit pe latură categorială. Nicolae Labiș știa, asemenea vechilor înțelepți, că la alcătuirea lumii stau câteva elemente primordiale: pământul, apa, aerul și focul din metamorfoza nesfârșită a cărora au luat ființă infinitele forme ale materiei. Toți marii poeți, de la Mihai Eminescu la Lucian Blaga, de la Tudor Arghezi la Ion Barbu au cântat aspectele
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
începe a lucra la abecedare împreună cu ceilalți colaboratori, se realizează schimbarea metodei de lucru, aceasta însemnând analiză pe text, decantarea lui, ținând seama de cuvinte și de expresivitatea lor. Aceste transformări duc la desăvârșirea stilului autorului principal, căci, „până în momentul alcătuirii abecedarelor nu se poate vorbi de stilul personal al lui Creangă ”(42, p. 33 ) Împreună cu doi dintre colegii mai vechi - C. Grigorescu și Gh. Ienăchescu - și cu alții dintre cei mai tineri - N. Climescu, V. Receanu și A. Simionescu - Creangă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
redacția căruia au fost proectate cele zece volume care urmau să apară în perioada 1984-1989, sublinia continuitatea rodnică a generațiilor de chirurgi când scria: „mișcarea noastră chirurgicală se caracterizează prin vigoare, competență, îndrăzneală inovatoare și progres continuu”. Viziunea sa în alcătuirea tratatului a fost aceea ca lucrarea să apară în volume, pe specialități, la care a adăugat un volum de anestezie - reanimare subliniind și cu această ocazie, responsabilitatea chirurgului și anestezistului pentru ceea ce face. Ierarhizarea în relația chirurg - anestezist este periculoasă
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
O caracteristică generală a anaforalei acestei Liturghii este extensiunea ei deosebită. Anul 313 marchează Încetarea persecuțiilor Împotriva creștinilor și Începutul unei epoci de mare Înflorire În istoria Bisericii. În această perioadă are loc o unificare a ritualurilor liturgice marcată de alcătuirea, pe baza tradițiilor vechi, de către Sfinții Ioan Gură de Aur și Vasile cel Mare a Liturghiilor care le poartă numele, folosite până azi de Biserica Ortodoxă. Astfel, Sfântul Ioan Gură de Aur, arhiepiscop al Constantinopolului, originar din Antiohia, redactează
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
al Constantinopolului, originar din Antiohia, redactează la sfârșitul sec. IV - Începutul sec. V o Liturghie În tradiția antiohiană care Îi va purta numele. Deoarece nu există mărturii concrete de la contemporanii, istoricii, biografii și panegiriștii acestui Sfânt Părinte cu privire la alcătuirea Liturghiei, autenticitatea acesteia a fost contestată, dar s-a demonstrat că rugăciunile sacerdotale ale Liturghiei și, În primul rând, anaforaua liturgică aparțin Sfântului Ioan Gură de Aur care, preluând o tradiție mai veche, le reformulează cu propriile sale cuvinte. Liturghia
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
plăcerii. În analiza psihologică, au o semnificație sexuală certă. Figurează penetrarea: piciorul (falus) care intră în pantof (vagin). Polaritatea picioarelor este adesea semnificativă: piciorul drept este activ, voluntar și pozitiv; piciorul stâng, slab și negativ («a porni cu stângul»). În alcătuirea piciorului, călcâiul are o semnificație de fragilitate și de vulnerabilitate. Imortalizat de mitul grec, revelează unicul punct slab al bravului Achile. Istoria ne spune că și un erou are slăbiciunile sale. Călcâiul îi amintește omului de necesitatea de a rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
viitoarelor performanțe sportive; s-au răspândit o serie de ramuri sportive pe întreg teritoriul țării, deoarece înainte unele nu erau cunoscute în anumite zone; Fundamentele teoretice ale educației fizice și sportului i 156 prin centralizarea rezultatelor sportive a fost posibilă alcătuirea unor evidențe și, pe baza acestora, s-au realizat diverse cercetări privind potențialul biologic al populației și tinerilor în special; s-au format numeroase cadre tehnice și organizatorice, care s-au instruit odată cu desfășurarea competițiilor și diferitelor întreceri sportive; competițiile
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
nu au lipsit nici regii reformatori, deși realizările lor nu au fost considerate perfecte, dar strădaniile lor a fost repede anulate de ceilalți regi nelegiuiți. 3.3. Criterii istoriografice Odată stabilită datarea operei, reiese foarte clar că criteriile utilizate în alcătuirea istoriografiei Dtr sunt, după cum am notat deja, criterii teologice. Sunt considerați credincioși misiunii proprii doar acei regi care nu au ezitat să împlinească normele divine formulate de profeți și codificate în Cartea Deuteronomului, fără a accepta compromisuri față de divinitățile din
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
fel sunt atestate și la popoarele sedentare. Va fi mai simplu și în același timp mai sigur să afirmăm că aceste rituri au apărut în preistorie, dar într-o a doua etapă au fost istoricizate cu scopul de a permite alcătuirea unei „istorii a mântuirii”. 10.2. Azimele Din vremuri foarte îndepărtate, sărbătoarea Azimelor se află în strânsă legătură cu cea a Paștelui; în Noul Testament reiese că este identică cu páscha; începând cu Paște, timp de șapte zile, în casă nu
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
interesante despre știința lor sau a domeniilor adiacente. Aceste texte au fost, în general, grupate tematic, rămânând la decizia fiecărui editor de volum alegerea autorilor și aranjarea tematică a textelor. Oamenii de știință, îndeosebi cei moderni, vorbesc mai rar despre alcătuirile și adevărurile adânci ale științei lor, și aceasta fie deoarece subiectul nu li se pare relevant, fie pentru că nu se simt în largul lor în situația de a filosofa cu privire la domeniul lor. Atunci când o fac, însă, aduc la lumină fapte
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
a fraților noștri iudei, relatarea faptelor lor de vitejie, cucerirea Canaanului, explicarea întregii Legi. Dată fiind marea sa erudiție, este limpede că filozoful despre care vorbim a luat multe de la iudei așa cum Pitagora s-a folosit de dogmele noastre de alcătuirea a doctrinei sale. Toată traducerea Legii s-a făcut sub regele cu nu-mele de Ptolomeu Filadelful, strămoșul tău care s-a încununat de cinste atunci cînd Demetrios din Faleron i-a propus alcătuirea traducerii.” Trăsnaia cu Pitagora și Platon arată
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
s-a folosit de dogmele noastre de alcătuirea a doctrinei sale. Toată traducerea Legii s-a făcut sub regele cu nu-mele de Ptolomeu Filadelful, strămoșul tău care s-a încununat de cinste atunci cînd Demetrios din Faleron i-a propus alcătuirea traducerii.” Trăsnaia cu Pitagora și Platon arată de cîtă mișelie erau în stare ivriții pentru a-și fabrica o istorie care să-i îndoaie atît pe greci cît și pe romani, chiar dacă aceștia nu dădeau o para chioară pe toate
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
expresia exterioară a formelor și structurilor corpului uman și animal au determinat apariția, în epoca Renașterii, a anatomiei artistice. Necesitățile legate de practica medicală și în special de cea chirurgicală au condus la crearea anatomiei topografice, care analizează structurile din alcătuirea corpului pe regiuni și stratigrafic. Aprofundarea părților componente ale organismului în dinamică a pus bazele anatomiei dezvoltării. Aceasta cuprinde etapa dezvoltării intrauterine, embriologia, și cea a dezvoltării postnatale, anatomia vârstelor din care ulterior se va dezvolta gerontologia medicală. în perioada
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
piramidal, cuboid) sau asemănări cu diferite obiecte (ciocan, nicovală, scafoid, cuneiform). După predominanța dimensiunilor oasele se împart în: -oasele lunai: oase la care predomină lunaimea; formează scheletul membrelor; sunt considerate pârahii de viteză; -oasele late: dominate de lățime; intră în alcătuirea cavităților de protecție (cutia craniană) sau servesc ca suprafețe de inserție pentru un număr mare de mușchi (omoplatul); -oasele scurte: au toate dimensiunile sensibil eaale; se aăsesc dispuse în reaiunile care necesită o mare mobilitate și amplitudine de mișcare: coloana
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
10. Tuberculul pubian 11. Pubisul 12. Ramul inferior al ischionului 13. Ramul orizontal al ischionului 14. Ischion 15. Tuberculul ischiatic 16. Corpul ischionului 17. Incizura acetabulară 18. Cavitatea cotiloidiană 19. Suprafața semilunară 20. Corpul ilionului Elementele anatomice care intră în alcătuirea marginii anterioare sunt, de sus în jos: - spina iliacă antero-superioară (spina iliaca anterior superior), pe care se inseră mușchii: croitor și tensor al fasciei lata; - șanțul nenumit, prin care trece nervul femurocutanat; - spina iliacă antero-inferioară (spina iliaca anterior inferior), pe
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ale personalității au o structură aptitudinală care, în cazul unui acord cu determinările mediului "fizic" și cu cele culturale, devine vocațională. Vocația este condiția împlinită a omului și chipul concentrat al întregii existențe; ea confirmă determinismul prin finalitate, căci în alcătuirea sa personalizată timpul devine destin cultural, tradiția se înnoiește prin creație personalitatea folosindu-și din plin potențialul său energetic -, iar omul, ca personalitate, își confirmă statutul de corelațiune energetică finală aflată într-o identitate structurală cu unitatea lumii. Modelul antropologic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
că în filosofia morală a lui Kant, elementele a priori fie că este vorba de cunoaștere, fie de acțiunea morală trebuie separate de cele care țin de experiență; desigur, păstrând spiritul kantian, numai pentru faptul de a cercetata "critic" însăși alcătuirea experienței. Forma a priori a rațiunii practice (voința pură) este legea morală. Deși libertatea este însăși calea prin care legea morală intervine pentru a procesa "materialul subiectiv" al acțiunii, ea poate fi conștientizată numai pe temeiul legii morale. Omul "judecă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
se știe, punerea la punct a unui nou proiect al metafizicii, în alte cuvinte, formularea condițiilor de posibilitate a metafizicii ca știință. Din perspectiva primei Critici, proiectul metafizicii-știință are semnificația unui "proiect antropologic", fiindcă posibilitatea metafizicii ține de o anumită alcătuire a omului, a facultăților sale sufletești. E drept, demersul devine mai degrabă "analitic" în Prolegomene (Kant însuși precizează acest fapt), ceea ce schimbă accentul de la proiectul antropologic la proiectul propriu-zis al metafizicii-știință, fără ca cel dintâi să-și piardă îndreptățirea. Sensuri ale
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
condiția principală ca să considerăm că lumea este un întreg, care subzistă în virtutea scopurilor, un sistem al cauzelor finale, dar mai ales un motiv ca să concepem pentru relația dintre scopurile naturale și cauza inteligentă a lumii, pe care ne-o impune alcătuirea rațiunii noastre, un principiu, să concepem natura și proprietățile acestei cauze prime drept cauză supremă în imperiul scopurilor și, în felul acesta, să determinăm conceptul acestei cauze"96. Drumul indicat de Kant pentru a concepe Divinitatea este de la om ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
orice conținut determinat: de aici aspectul "formal" al structurii conceptului finalității. Dar, cum s-a precizat, finalitatea nu este o categorie a intelectului și, astfel, rolul ei nu este constitutiv, ci regulativ: ea nu determină cunoașterea, dar exprimă faptul că alcătuirea intelectului și a rațiunii impune conceperea obiectelor naturii prin intermediul cauzelor finale. Natura devine, astfel, un "sistem teleologic". Finalitatea este, paradoxal, "legitatea contingentului". Faptul că omul, ca ființă rațională, deține facultatea de a-și propune scopuri independent de natură (facultatea de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
câteva "note": a) omul reprezintă o unitate de existență ce își are scopul în sine însăși (aceasta decurge din statutul lui de scop final al "lumii", al "existenței", al "creației"); b) unitatea de existență a omului este, totuși, duală; în alcătuirea sa sunt două "elemente": persoana, adică omul determinat ca ființă sensibilă, care aparține lumii fenomenale și este interesat în a-și realiza fel de fel de scopuri determinate, "ultimul" fiind fericirea; personalitatea, omul ca ființă inteligibilă, care în orice act
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în urmarea unui determinism prin finalitate în plan istoric. În al doilea plan, cel propriu-zis istoric, personalitatea reprezintă împlinirea "vocațiilor" eului, structura sa desăvârșită, eul integrat ca premisă psihologică în activitatea proprie omului: munca. Aptitudinile care însoțesc reacția afectivă în alcătuirea personalității reprezintă tocmai sensul de finalitate pe care îl aduce eul în evoluția omului. Acest al doilea plan (istoric) are un sens strict antropologic. Omul dobândește prin el trăsătura specifică, anume munca. "Omul este ființa muncitoare" reprezintă judecata cu rol
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ontologică a omului; cea "cosmologică", spre stabilirea statutului său existențial raportat la celelalte forme de actualizare a energiei. În închidere cosmologică, personalitatea are valoare în sine; în închiderea istorică, ea este personalitate a individului sau a poporului, deschisă infinit către alcătuiri diverse. În amândouă sensurile ea este unitate, prin urmare, este purtătoare de finalitate. Doar că în planul cosmic ea este ca atare punct final al evoluției energiei: "Și, după ce omul apare, alt fapt și mai semnificativ! Se constată că prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în același timp, vocația specifică un gen de muncă liber, pentru că ea nu blochează "agentul" muncitor într-un gen de muncă dat; prin ea, selecția energiilor, aflate înlăuntrul omului ca dispoziții, provoacă apariția unei munci de un fel nou. În alcătuirea sufletească a vocației însă are importanță structura caracterului, înțeleasă ca moralitate. Moralitatea este una în omul de vocație, și alta în profesionist. Moralitatea în înțelesul de consecvență cu sine însuși"212. Această "consecvență cu sine însuși" este libertate față de natură
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ideal" ce se naște din "energie" (din realitatea originară), însă printr-o geneză continuă, în orizontul personalizării (al culturii și civilizației) și în sensul îmbogățirii formelor personalizate ale energiei înseși. Personalitatea energetică este chiar structura idealului prezent ca atare în alcătuirea vocației; prin urmare, ea este prezentă, prin vocație, în toate momentele anterioare de personalizare a energiei. Ea este idealul spre care tind personalitățile, ideal prezent "pe viu" în vocațiile apărute în orice epocă istorică. C. Rădulescu-Motru descrie condițiile naturale și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]