18,056 matches
-
istoria umanității, făcând superfluu, de aici înainte, orice alt imperativ. Știința și tehnica organizează viața pe planetă cu forța ineluctabilă a unei mutații geologice. În raport cu acestea, etica și morala au de acum frumusețea unor fosile rare. Omul contemporan nu are alternative: orice ar gândi sau face, este oricum supus coerciției "tehno- științei". Cu toate acestea, el se complace încă în atitudinea edificatoare a umanismului tradițional și a idealurilor sale, care apar însă neputincioase în fața realității tehno-științei și care produc, mai curând
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
s-a produs, în concepția gânditorului francez, în jurul anilor 1965-1972, când s-a produs o modificare a mentalităților și apar semnele unor comportamente sociale noi, manifestate cu precădere în raport cu familia (scăderea natalității, nupțialității, creșterea divorțurilor, apariția unor stiluri de viață alternative: uniunile consensuale, căsătoriile homosexuale etc.). "Schimbările ne afectează atât de repede și de profund, încât nu este exagerat să vorbim despre ele ca despre o metamorfoză. Mutațiile profunde survenite ar putea fi comparate cu trecerea de la Evul Mediu la Renaștere
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
al patrule” colectivitatea apare de multe ori ca atracție ce nu poate fi neglijată; r. 35 : „ce era să faci când te roagă mama?” dacă altor persoane le poți da drept răspuns un refuz, în cazul mamei nu există altă alternativă decât acceptarea sarcinilor impuse; p. 189, r. 14 15 : „Poți opri vântul, apa și gurile oamenilor?” circularea rapidă a veștilor în colectivitate este de nestăvilit, asemeni fenomenelor naturii; 71 p. 190, r. 14 15 : „Golătatea înconjură, iară foamea dă de
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
ca normalitate, fapta bună privită ca gest firesc, ce nu afectează în nici o măsură pe cel ce o înfăptuiește; p. 43, r. 18 : „Omul putea să nu ne deie nimic” evidențierea alegerii de a răsplăti o faptă, atunci când există și alternativa neglijării acesteia; se evidențiază omenia necondiționată și fără finalitate precisă; r. 29 30 : „haide să ne judecăm, și cum a zice judecata, așa să rămâie” încrederea în instituțiile statului și recunoașterea autorității acestora; p. 44, r. 29 30 : „apă răce
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
acțiuni pe care anterior le blama; URSUL PÂCÂLIT DE VULPE p. 66, r. 19 20 : „ce frumoasă cațaveică am să fac nevestei mele din blana istui vulpoi!” afecțiunea pentru o persoană dragă poate fi arătată și prin atenții materiale; având alternativa unui câștig, omul alege partea neprofitabilă, demonstrându-și simplitatea, dar autenticitatea sentimentelor; p. 67, r. 10 11 : „mai pune-ți pofta-n cui, cumătre, că doar nu pentru gustul altuia m-am muncit eu” avariția și egoismul parvenitului, care încearcă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
identitate amânată expresivă când adolescentul caută o rezolvare expresivă a crizei identitare; 4. identitate amânată neexpresivă când adolescentul caută o rezolvare a crizei identitare dar nu pe baza expresivității personale; 5. identitate expresivă închisă când adolescentul se angajează în primele alternative considerate serioase ținând cont de posibilitatea valorificării viitoare a aptitudinilor și talentelor; 6. identitate închisă neexpresivă când adolescentul se angajează sub aspect identitar neluând în considerare alternativele posibile ca și posibilitatea de valorificare a aptitudinilor și talentelor proprii; 7. identitate
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
baza expresivității personale; 5. identitate expresivă închisă când adolescentul se angajează în primele alternative considerate serioase ținând cont de posibilitatea valorificării viitoare a aptitudinilor și talentelor; 6. identitate închisă neexpresivă când adolescentul se angajează sub aspect identitar neluând în considerare alternativele posibile ca și posibilitatea de valorificare a aptitudinilor și talentelor proprii; 7. identitate difuză care nu ajută la formarea angajamentelor și identității în general, conceptul de expresivitate neputând fi aplicat. Studiile longitudinale au arătat că transformările identității la adolescenți nu
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
participativ (aă, anticipativ (bă și creativ (că: a. scoateți ideile principale, rezumați, conspectați, faceți schițe, proiecte etc. (aplicați cunoștințele în practicăă; b. învățaȚi pentru viață, pentru a face față situațiilor imprevizibile care se cer intuite; c. investigați, explorați, identificați noi alternative, generarea de noi sensuri și concluzii; 16. Repetați imediat după învățare, seara, nu dimineața și în preajma examenelor; 17. Repetați a treia zi ceea ce ați învățat în prima; 18. Repetarea nu trebuie să reia în întregime conținutul precedentei repetări; 19. Memorați
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
realitate, această percepție trebuie corectată, în sensul formării inițiale a învățătorului și pentru activități manageriale complexe, care solicită preocupări științifico-teoretice și practice de consiliere. Decizia educațională este o „activitate conștientă de alegere a unei modalități de acțiune, din mai multe alternative posibile, în vederea realizării obiectivelor propuse” (Jinga, I., 1993, p. 54). La nivelul învățământului, decizia are un caracter mai complex decât în alte domenii, deoarece procesul condus vizează omul în formare. Consecințele deciziilor au influențe directe asupra personalității viitorului adult, elevul
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
un continuum, pe care copilul îl parcurge în egală măsură la școală, ca și acasă. Un rol important îl au aceste întâlniri pentru cunoașterea copilului, comunicare, susținerea învățării și soluționarea de conflicte. Consultațiile la distanță oferite prin internet sunt o alternativă la relația clasică cu școala. Întâlnirile periodice cu specialiști din diverse domenii, precum medici, psihologi, consilieri școlari, asistenți sociali, juriști etc., susțin nevoia de informare a părinților și interesul acestora pentru programele în acest sens. În învățământul primar parteneriatul dintre
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
ritmul de joc). Pentru a repune cât mai În viteză mingea În joc, este necesar ca respingerea acesteia să fie constructivă; prinzând sau recuperând cât mai repede mingea, portarul trebuie să folosească spațiul de poartă, informânduse În același timp asupra alternativelor și apreciindu-și șansele: de a arunca direct În poartă, la vârful de atac, la intermediari sau de a o transmite ușor unui jucător aflat În apropierea semicercului. Pasa scurtă sau medie nu induce probleme deosebite, dar În schimb pentru
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
eficacității personale a părinților în ajutorul oferit copiilor pentru succesul școlar al acestora". În acest sens, credințele părinților au în vedere dacă: • au abilități și cunoștințe necesare să ajute copiii; • copiii lor pot învăța ceea ce ei le transmit; • pot găsi alternative la abilitățile sau cunoștințele lor atunci cînd este necesar să fie mai eficienți. Al treilea construct exercită influență asupra deciziilor părinților referitoare la sursele de unde vine implicarea lor, așa cum sînt "invitații de participare, cerințe, oportunități de implicare a familiei". Întrebarea
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de lemn, Humanitas, București Weitzman, E. A.; Miles M. B. (1998), Computer Programs for Qualitative Data Analysis. A Software Sourcebook (ediția a 2-a), Thousand Oaks Zamfir, C. (coord.), Zamfir, E. (contribuție specială) (1997), Pentru o societate centrată pe copil, Editura Alternative, București Yin, R. (2002), Case Study Research: Design and Methods (ediția a 3-a), CA: Sage Publishing, Thousand Oaks *** (2000), Rolul părinților în sistemele educaționale din Uniunea Europeană, Eurydice, Rețeaua de informare asupra educației în Europa *** (2002), Învățămîntul rural din România
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
numim macrostructură semantică sau, mai simplu, tema globală a unui enunț. Caracterul ficțional sau nu al textului este, și la acest nivel, absolut esențial. Lumea reprezentată este fie imaginară, adică adesea supusă unei logici particulare, fie o lume guvernată de alternativa ADEVĂRAT sau FALS, în logica universului nostru de referință. Într-o povestire introdusă prin "A fost odată ca niciodată...", naratorul operează o distanțare atât enunțiativă [A2], cât și ficțională [A3], el oferă cititorului/auditorului o informație cu privire la ancorarea enunțiativă non-actuală
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
incongruente, și, de asemenea, face ca informația incongruentă să nu mai pară neconcordantă cu așteptările inițiale. Măsura în care un observator se angajează într-un efort cognitiv pentru a explica o astfel de neconsistență depinde de condiția dacă observatorul are alternative de eliminare și reinterpretare a informației. Deoarece majoritatea comportamentelor sociale sunt prin ele însele ambigue, aceste procese sunt destul de obișnuite. În consecință, în baza unei astfel de inconsistențe firești între memorie și judecată, efectele incongruenței memoriei trebuie considerate ca o
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
proză scurtă, putem conchide, liniștit, acesta este stilul preferat al scriitorului nonzecist Petre Barbu. în viziunea sa, pledoaria întru prietenie poate deveni „haină grea”, atunci când intervine pasivitatea, nesinceritatea sau comoditatea. și-n această complexitate a existențialului, ar fi posibilă o alternativă: prietenia virtuală. în fond, în virtualitate, aceasta ar putea fi protejată de un paravan de plasmă... și ar părea mult mai comodă... (Ghiță de pe Facebook) Conchizând, lumea reflectată de Petre Barbu pare colțuroasă, (în)frântă, chiar „istovită psihic” și „sfâșiată
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
moderne de predare-Învățare. Informațiile sunt asimilate mai bine atunci când sunt utilizate soft-uri educationale, iar elevii sunt mai interesați de școală. La momentul actual se remarcă un trend ascendent de dinamizare a procesului educațional. Învățarea pe calculator este vazută ca alternativă la metoda tradițională pentru modul de predare al noilor cunoștințe. Aceste transformări au urmărit o sporire a impactului Învățării asupra elevilor, și al predării oricărei discipline În general. Aceasă metodă de Învățare aduce ca noutate Învățarea activă, centrată pe elev
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
În ceea ce mă privește, cred că alegerea s-a produs pe vremea adolescenței și în acest sens îmi aminte sc de un episod care mi-a marcat viața. Pe vremea aceea mergeam des la film și cum nu prea existau alternative, venea multă lume, formându-se astfel rânduri la casele de bilete. Stăteam la rând dar vedeam cum alții intrau în față, nu prea spunea nimeni nim ic, iar noi cei de la rând pierdeam și mai mult timp. Atunci am început
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
în față, se ghemuia, sărea și continua coborîrea. Zbura foarte aproape de sol precum o rîndunică ce anunța furtuna. Ținu piept (...). J. Giono, Le chant du monde Într-o DA, doar succesiunea dată este posibilă, previzibilă. În POVESTIRE, din contra, o alternativă este subiacentă fiecărui eveniment sau cel puțin povestirea poate lăsa să se înțeleagă că există alternative care sînt sau ar fi fost posibile (cf. logicii posibilităților narative imaginate de Cl. Bremond). Dacă reluăm exemplul furtului, odată caseta deschisă, o alternativă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
anunța furtuna. Ținu piept (...). J. Giono, Le chant du monde Într-o DA, doar succesiunea dată este posibilă, previzibilă. În POVESTIRE, din contra, o alternativă este subiacentă fiecărui eveniment sau cel puțin povestirea poate lăsa să se înțeleagă că există alternative care sînt sau ar fi fost posibile (cf. logicii posibilităților narative imaginate de Cl. Bremond). Dacă reluăm exemplul furtului, odată caseta deschisă, o alternativă este posibilă: fie hoții fură conținutul, fie o iau la fugă de frica de a nu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
alternativă este subiacentă fiecărui eveniment sau cel puțin povestirea poate lăsa să se înțeleagă că există alternative care sînt sau ar fi fost posibile (cf. logicii posibilităților narative imaginate de Cl. Bremond). Dacă reluăm exemplul furtului, odată caseta deschisă, o alternativă este posibilă: fie hoții fură conținutul, fie o iau la fugă de frica de a nu fi prinși; fie caseta poate fi goală sau hoții să se omoare între ei etc. La nivel global, logica narativă se bazează pe un
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
s-a întrunit la Porto Alegre, în Brazilia, în "paralel" cu Forumul Economic Mondial, întrunit la Davos în Elveția, și a dat ocazia miilor de delegați ai organizațiilor reprezentând societatea civilă să analizeze aspectele legate de globalizare și să studieze alternativele (Kouevi, G.A., 2002, Jamil, B.R., 2002). Chiar dacă încă nu s-a creat cadrul pentru un dialog oficial, onest și deschis între părți, deviza forumului din Porto Alegre "O altă lume posibilă" (Other Possible World) marchează începutul unei convergențe între
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
B.R., 2002). Chiar dacă încă nu s-a creat cadrul pentru un dialog oficial, onest și deschis între părți, deviza forumului din Porto Alegre "O altă lume posibilă" (Other Possible World) marchează începutul unei convergențe între "globalofobi" și "globalocritici" în crearea alternativelor de globalizare. Ca o confirmare a faptului că se susține tot mai mult trecerea la faza constructivă a procesului de globalizare și implicit ca o victorie a criticilor sau transformaționiștilor, este recenta înlocuire a singularului cu pluralul Globalisations, propunere făcută
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Globalisation Research Network (vezi www.globalgrn.org) și susținută printr-o publicație cu acest nume care a fost lansată în luna septembrie/2004 (vezi www.tandf.co.uk/journals). Scopul revistei îl constituia crearea unui spațiu interdisciplinar de dezbatere a alternativelor la globalizarea economică și de atunci numărul unor astfel de publicații a crescut considerabil. Trecerea de la singular la plural este deliberată și implică o poziție sceptică față de ideea că nu poate exista decât o singură teorie sau interpretare a globalizării
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
invadați de o cultură sau de interese economice venite din exterior, rămân țintuiți în apărarea unei identități transmise, fiind mai degrabă depozitarii acesteia decât creatorii ei"(A. Touraine, 1992350). Studiile asupra grupurilor de emigranți pun în evidență și o alternativă la această reacție ștergerea diferenței și îmbrățișarea totală a valorilor culturii gazdă. Albert Memmi (1995) descrie cele două răspunsuri ca atitudini tipice activate la întâlnirea între culturi, în ciuda ficționalității unui construct ca acela al identității culturale, important nu atât prin
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]