KorAP: Find »[drukola/base=anxietate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...274 275 276 ...282 >

7,030 matches

Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427

poate fi legat de valoarea negativă atribuită consecințelor agresivității. Femeile sunt mai puțin agresive decât bărbații atunci când ajung să creadă că agresiunea poate face rău victimei, reprezintă un pericol pentru ele însele sau provoacă acute sentimente de vinovăție și de anxietate. Acest cumul de procese afective și cognitive poate inhiba manifestarea comportamentului agresiv la femei. Autorii de mai sus au constatat de asemenea că percepțiile femeilor și ale bărbaților în ceea ce privește consecințele comportamentului agresiv sunt total diferite în cazul agresivității fizice, fapt

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
preluare trans-generații a schemelor comportamentale comune. Personalitatea pare să joace un rol important în ceea ce privește manifestările agresive ale indivizilor atât ca agresori, cât și ca victime. Totuși corelația n-a fost demonstrată suficient. Anumite trăsături de personalitate precum ostilitatea, iritabilitatea sau anxietatea au fost studiate ca factori ai agresivității. Se pare că trăsăturile ce definesc personalitatea ostilă nu pot influența exprimarea agresivității decât prin intermediul unor procese afectiv-cognitive. Stabilitatea relativă a acestor trăsături (Baron et al., 1994; Olweus, 1979) poate determina elaborarea unor

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
agresiuni. Influența factorilor genetici, dacă există, nu transformă totuși agresivitatea masculină într-o fatalitate. Doar că în organizarea programelor de intervenție și de prevenire eficientă diferențele individuale de manifestare a agresivității trebuie luate în calcul. Anumite trăsături de personalitate precum anxietatea sau iritabilitatea par să determine probabilitatea angajării unei persoane într-un act de agresiune în cazul în care nici o explicație în termeni de factori sociali nu poate fi avansată. Este adevărat că personalitatea influențează comportamentul, iar preferințele determină alegerea situațiilor

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
și atacul la persoană sunt cei dintâi factori studiați. Studiile recente asupra factorilor de mediu arată că un comportamentul agresiv poate fi declanșat și de către anumiți agenți de mediu (temperatură, zgomot, aglomerație etc.) fără ca prezența unei alte persoane să provoace anxietatea celeilalte. Agresivitatea a fost de asemenea asociată cu o stare depresivă sau cu durerea fizică, ea putând fi, printre altele, și o reacție la tot ce ar putea amenința bunăstarea individului. Factorii situaționali ai agresivității pot fi ordonați în două

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
două categorii: factori ce vizează mediul fizic al individului și factori ce rezultă în urma interacțiunii sociale. Mediul înconjurător contexte în care se manifestă agresivitatea Studiile istorice și de documentare arată că anumite caracteristici ale mediului înconjurător pot deveni surse de anxietate și de suferință pentru individ. Evenimentele istorice din anii 1960 le-au permis americanilor să înțeleagă faimoasa expresie "long, hot summer" care trimitea în epocă la pornirile rebele și încăierările rasiale produse în zilele foarte călduroase (Baron et al., 1994

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
mediatizate poate fi indiferența. Atunci când oamenii urmăresc în mod constant acte de violență, ei devin mult mai toleranți față de aceasta. Unii cercetători au măsurat reacțiile fiziologice ale tinerilor în timp ce urmăreau un match de box violent. Schimbările fiziologice provocate de excitație, anxietate sau plăcere la cei care priveau zilnic televizorul s-au dovedit a fi mai puțin importante decât la cei care priveau foarte rar. Acest proces de desensibilizare poate proteja, într-o anumită măsură, individul de eventualele decepții impuse de viața

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
natura reacției. * Sensibilitate sau reactivitate personală În opinia unor cercetători, indivizii agresivi nu resimt cu adevărat efectele caracteristice ale activării. Studiile efectuate indică, de exemplu, că indivizii foarte agresivi nu resimt reacțiile tipice de frică, iar psihopații violenți nu manifestă anxietate. Compararea nivelului de adrenalină (responsabilă pentru starea de activare) la pacienții internați în secțiunile cele mai securizate ale spitalului, înainte și după declanșarea unui anumit nivel de anxietate, înregistrează o fluctuație foarte redusă a reacțiilor fiziologice provocate de anxietate la

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
agresivi nu resimt reacțiile tipice de frică, iar psihopații violenți nu manifestă anxietate. Compararea nivelului de adrenalină (responsabilă pentru starea de activare) la pacienții internați în secțiunile cele mai securizate ale spitalului, înainte și după declanșarea unui anumit nivel de anxietate, înregistrează o fluctuație foarte redusă a reacțiilor fiziologice provocate de anxietate la unii, indicând o mai mare variație la alții. Analiza istoriilor individuale a scos în evidență faptul că subiecții care au reacționat puternic erau vinovați de omucideri și crime

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
manifestă anxietate. Compararea nivelului de adrenalină (responsabilă pentru starea de activare) la pacienții internați în secțiunile cele mai securizate ale spitalului, înainte și după declanșarea unui anumit nivel de anxietate, înregistrează o fluctuație foarte redusă a reacțiilor fiziologice provocate de anxietate la unii, indicând o mai mare variație la alții. Analiza istoriilor individuale a scos în evidență faptul că subiecții care au reacționat puternic erau vinovați de omucideri și crime violente împotriva necunoscuților. * Agresivitatea influențează activarea Relația dintre agresivitate și activare

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
de sute de cercetători pentru studierea agresiunii fizice directe (administrarea de șocuri) sau indirecte (indicarea numărului de șocuri de administrat, intensitatea și durata acestora). Unii cercetători au modificat consemnele, propunându-și să măsoare reacțiile fiziologice la șocuri în contextul unei anxietăți puternice. Procedura a fost folosită pe diferiți subiecți (Donnerstein et al., 1976). Tehnica "mașinăriei de agresare" a fost criticată din mai multe motive, deși a cunoscut un succes enorm în studierea comportamentului agresiv fizic. Unii cercetători consideră că folosirea aparatului

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
5 zile consecutiv 5 ficțiuni cu violențe asupra femeilor au apreciat ca fiind mai puțin grave rănile victimei unui viol real. Cei care urmăriseră filmele apreciază atitudinile victimei mai puțin favorabil, resimțind mai puțină empatie față de aceasta. În opinia autorilor, anxietatea resimțită de către subiecți dispare pe măsură ce aceștia urmăresc violențe și scene de agresivitate, făcându-i astfel mai tolerabili. Conștientizarea diminuării anxietății i-ar putea determina pe subiecți să-și schimbe atitudinea globală față de actele de violență. * Efectul violenței mediatizate asupra agresivității

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
real. Cei care urmăriseră filmele apreciază atitudinile victimei mai puțin favorabil, resimțind mai puțină empatie față de aceasta. În opinia autorilor, anxietatea resimțită de către subiecți dispare pe măsură ce aceștia urmăresc violențe și scene de agresivitate, făcându-i astfel mai tolerabili. Conștientizarea diminuării anxietății i-ar putea determina pe subiecți să-și schimbe atitudinea globală față de actele de violență. * Efectul violenței mediatizate asupra agresivității pe termen lung În conformitate cu teoria învățării sociale (Bandura, 1971 citat de Bandura, 1986) și teoria prelucrării informației (Huesmann și Eron

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
pot rămâne ascunse și uitate, survenind totuși la un moment dat. Există însă numeroase controverse despre sinceritatea acestor amintiri sau despre recunoașterea lor ulterioară datorită intervenției terapeutului. Victimele unui abuz sexual prezintă o serie de simptome post-traumatice: coșmaruri, somn neliniștit, anxietate, tremur, tulburări cognitive și afective, percepția inadaptării, comportament de evitare, relații personale perturbate, amintiri și gânduri fragmentate. Percepția sinelui la victimele abuzului sexual este dezorganizată, disociată și inadaptată. Iar percepția celuilalt se bazează pe respingerea inevitabilă (abandon, pedepsire și cruzime

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
adoptat atitudini și norme mult prea lejere la adresa violenței domestice. Reprezentanții legii evită încă să intervină în ceea ce ei numesc "certuri de familie" (Walker, 1999). Victimele prezintă adesea un ansamblu de simptome patologice precum dezordine cognitivă, comportament de evitare, depresie, anxietate puternică asociată cu un nivel intens de activare fiziologică (Walker, 1993, citat de Walker, 1999). Factorii și formele agresivității domestice sunt multiple. Configurația factorilor se schimbă în funcție de forma de agresivitate domestică săvârșită, natura lor însă rămâne aceeași. O particularitate a

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
18 relațională 24 sexuală 186, 198-203 tipologie 16 verbală 16, 24 Agresiv (ă) gând 12 sentiment 12 tendință 25, 29 Alcool 201, 206 Altruism 236 A amorsa 32 amorsare 191, 221 Analiză factorială 25, 26 Angajament Anonimat 91-92, 151, 176 Anxietate 23, 35, 38, 88, 111, 169, 204 Apartenență etnică 58 Aprecierea morală 69, 87, 134 Atac criminal 61 fizic 25 personal 33, 37 reciproc (retaliation) 136 Așteptare 24 Atitudine 23, 35, 73, 84, 97, 156 Atribuire 84, 137 cauzală 23

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
74, 100, 116, 231 Empiric 18, 59, 71, 193 Ereditate 101 Erotic 65, 200 Erotism 66 Eșec 31-31, 118 personal 115 Experiență contextuală 127 emoțională 11, 70, 117 indirectă 127 motivațională 11 subiectivă 117 F Factor de aglomerație 38 de anxietate 38 de mediu 37 de proximitate 204, 205 de personalitate 28-34 de sex 20-28 de temperatură 38, 175 de zgomot 38, 43, 161, 177-178 fiziologic 21, 99-106 genetic 20, 21, 100-104 situaționali 19 socio-cultural 88, 107, 132, 184 socio-economic 22

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768

ratei de progresie către cancer. Precizarea genotipului este utilă pentru separarea pacientelor infectate care au risc înalt de cele care pot fi examinate la intervale mai mari pentru monitorizarea evoluției. Aceasta contribuie la ameliorarea performanțelor diagnosticului precoce și la scăderea anxietății pacientelor cu citologie cervicală anormală. Dezvoltarea neoplaziilor cervicale se produce la femeile care mențin infecție persistentă activă mai mulți ani după expunerea inițială. Infecția persistentă cu genotipuri cu risc crescut, ca precursor al cancerului, este prevenită de vaccinarea HPV. Relația

Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
atât asupra consecințelor vaccinării cât și asupra efectului negativ al renunțării la screening poate menține eficiența programelor de prevenție. Pregătirea personalului medical trebuie, de asemenea, promovată, în special în direcția modalităților de comunicare cu pacientele. Informații care induc teamă sau anxietate sau lăsarea deciziei la latitudinea unor persoane neinformate nu sunt productive pentru creșterea complianței la screening. BIOMARKERI MOLECULARI PENTRU EVALUAREA RISCULUI DE PROGRESIE În țările unde citologia este de bună calitate, cea mai bună opțiune pentru sporirea sensibilității este screening-ul

Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
atât asupra consecințelor vaccinării cât și asupra efectului negativ al renunțării la screening poate menține eficiența programelor de prevenție. Pregătirea personalului medical trebuie, de asemenea, promovată, în special în direcția modalităților de comunicare cu pacientele. Informații care induc teamă sau anxietate sau lăsarea deciziei la latitudinea unor persoane neinformate nu sunt productive pentru creșterea complianței la screening. 7. VACCINURI HPV DE A DOUA GENERAȚIE Generația viitoare de vaccinuri HPV va trebui să protejeze împotriva infecției cu un spectru mai larg de

Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
atât asupra consecințelor vaccinării cât și asupra efectului negativ al renunțării la screening poate menține eficiența programelor de prevenție. Pregătirea personalului medical trebuie, de asemenea, promovată, în special în direcția modalităților de comunicare cu pacientele. Informații care induc teamă sau anxietate sau lăsarea deciziei la latitudinea unor persoane neinformate nu sunt productive pentru creșterea complianței la screening. În concluzie, deși dependent de o infrastructură costisitoare, avantajele importante ale screening-ului virusologic promit implementarea și ieftinirea lui în viitorul apropiat. Aceste avantaje sunt

Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
ratei de progresie către cancer. Precizarea genotipului este utilă pentru separarea pacientelor infectate care au risc înalt de cele care pot fi examinate la intervale mai mari pentru monitorizarea evoluției. Aceasta contribuie la ameliorarea performanțelor diagnosticului precoce și la scăderea anxietății pacientelor cu citologie cervicală anormală. Dezvoltarea neoplaziilor cervicale se produce la femeile care mențin infecție persistentă activă mai mulți ani după expunerea inițială. Infecția persistentă cu genotipuri cu risc crescut, ca precursor al cancerului, este prevenită de vaccinarea HPV. Relația

Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
atât asupra consecințelor vaccinării cât și asupra efectului negativ al renunțării la screening poate menține eficiența programelor de prevenție. Pregătirea personalului medical trebuie, de asemenea, promovată, în special în direcția modalităților de comunicare cu pacientele. Informații care induc teamă sau anxietate sau lăsarea deciziei la latitudinea unor persoane neinformate nu sunt productive pentru creșterea complianței la screening. BIOMARKERI MOLECULARI PENTRU EVALUAREA RISCULUI DE PROGRESIE În țările unde citologia este de bună calitate, cea mai bună opțiune pentru sporirea sensibilității este screening-ul

Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
atât asupra consecințelor vaccinării cât și asupra efectului negativ al renunțării la screening poate menține eficiența programelor de prevenție. Pregătirea personalului medical trebuie, de asemenea, promovată, în special în direcția modalităților de comunicare cu pacientele. Informații care induc teamă sau anxietate sau lăsarea deciziei la latitudinea unor persoane neinformate nu sunt productive pentru creșterea complianței la screening. 7. VACCINURI HPV DE A DOUA GENERAȚIE Generația viitoare de vaccinuri HPV va trebui să protejeze împotriva infecției cu un spectru mai larg de

Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
atât asupra consecințelor vaccinării cât și asupra efectului negativ al renunțării la screening poate menține eficiența programelor de prevenție. Pregătirea personalului medical trebuie, de asemenea, promovată, în special în direcția modalităților de comunicare cu pacientele. Informații care induc teamă sau anxietate sau lăsarea deciziei la latitudinea unor persoane neinformate nu sunt productive pentru creșterea complianței la screening. În concluzie, deși dependent de o infrastructură costisitoare, avantajele importante ale screening-ului virusologic promit implementarea și ieftinirea lui în viitorul apropiat. Aceste avantaje sunt

Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430

care susțin diagnosticul pozitiv, fac posibil diagnosticul diferențial și ajută la stratificarea riscului și monitorizarea pacientului. Examenul clinic la pacientul vârstnic prezintă un grad de variabilitate mai înalt din cauza prezenței mult mai frecvente a comorbidităților. Semnele stimulării sistemului nervos simpatic (anxietate, tegumente palide, transpirații profuze) sunt prezente și la pacienții vârstnici. Ritmul cardiac este tahicardic, comparabil cu al tânărului, dar tensiunea arterială (TA) sistolică crește semnificativ statistic cu vârsta. Semnele de insuficiență cardiacă Killip III sunt mai frecvente, scorul GRACE fiind

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]