KorAP: Find »[drukola/base=as & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...274 275 276 ...387 >

9,674 matches

Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686

gradient in the effects of reward) 88 5.3.6. Răspunsul anticipativ (anticipatory response) 88 5.3.7. Răspunsurile achiziționate și recompensele achiziționate (acquired drives and acquired rewards) 89 5.3.8. Anxietatea ca impuls care se poate dobândi (anxiety as an acquirable drive) 89 5.3.9. Mânia ca un impuls care poate fi dobândit (anger as an acquirable drive) 90 5.4. Procese mentale superioare 90 5.4.1. Limba 90 5.4.2. Raționamentul/judecata 90 5.5

Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
7. Răspunsurile achiziționate și recompensele achiziționate (acquired drives and acquired rewards) 89 5.3.8. Anxietatea ca impuls care se poate dobândi (anxiety as an acquirable drive) 89 5.3.9. Mânia ca un impuls care poate fi dobândit (anger as an acquirable drive) 90 5.4. Procese mentale superioare 90 5.4.1. Limba 90 5.4.2. Raționamentul/judecata 90 5.5. Învățarea socială și imitația 91 5.5.1. Învățarea prin imitație (learning by imitation) 91 5.5

Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
reeditată, cu numeroase adăugiri, în 1953. Volumul reunea cele două studii fundamentale ale sale, dedicate teoriei învățării prin contiguitate. Aproape toate celelalte studii care i-au consolidat notorietatea au fost dedicate aceleiași teorii. Le menționăm pe cele mai importante: „Conditioning as a Principle of Learning” (articol publicat în Psychological Review, nr. 37, 1930); The Psychology of Human Conflict (1938); „Association and the Law of Effect” (Psychological Review, nr. 47, 1940); „Personality in Terms of Associative Learning” (în volumul Personality and the

Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
set de alternative. Un motiv pentru a face acest lucru este faptul că el trebuie să-și amintească (recall), și nu să recunoască (recognize) - să dea un răspuns la fel de bine și să vadă dacă este corect (to make a response as well as that it is right). Alt motiv este faptul că materialul efectiv cu alegeri multiple (multiple-choice material) trebuie să conțină răspunsuri greșite plauzibile (plausible wrong responses), care nu-și au locul în procesul delicat de „formare” a comportamentului, pentru că

Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
alternative. Un motiv pentru a face acest lucru este faptul că el trebuie să-și amintească (recall), și nu să recunoască (recognize) - să dea un răspuns la fel de bine și să vadă dacă este corect (to make a response as well as that it is right). Alt motiv este faptul că materialul efectiv cu alegeri multiple (multiple-choice material) trebuie să conțină răspunsuri greșite plauzibile (plausible wrong responses), care nu-și au locul în procesul delicat de „formare” a comportamentului, pentru că ele întăresc

Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
of Basic S-R Concepts: Extension to Conflict Behavior, Motivation, and Social Learning” („Liberalizarea conceptelor primare S-R: extinderea la comportamentul conflictual, motivație și învățarea socială”). Alte scrieri despre teoria învățării cuprind: „Experimental studies of conflict” (1944); „Studies of Fear as an Acquired Drive” (Journal of Experimental Psychology, 38 ș1948ț: 89-101); „Stimulul, reducerea stimulului și răsplata” (însemnări de la cel de-al XIV-lea Congres Internațional de Psihologie de la Montréal, 1954); Laws of Learning Relevant to Its Biological Basis (1967, pp. 315-325

Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
o recompensă. Acești stimuli au valoare de indiciu dacă sunt distinctivi. Același stimul poate fi și puternic, și distinctiv, și deci poate acționa și ca impuls, și ca indiciu. 5.3.8. Anxietatea ca impuls care se poate dobândi (anxiety as an acquirable drive)tc "5.3.8. Anxietatea ca impuls care se poate dobândi (anxiety as an acquirable drive)" Propriile investigații - dar și cele psihanalitice - i-au convins pe Miller și Dollard că stimulii produși de răspunsurile la anxietate pot

Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
puternic, și distinctiv, și deci poate acționa și ca impuls, și ca indiciu. 5.3.8. Anxietatea ca impuls care se poate dobândi (anxiety as an acquirable drive)tc "5.3.8. Anxietatea ca impuls care se poate dobândi (anxiety as an acquirable drive)" Propriile investigații - dar și cele psihanalitice - i-au convins pe Miller și Dollard că stimulii produși de răspunsurile la anxietate pot fi priviți atât ca impulsuri, cât și ca indicii. După ce individul învață să se elibereze de

Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
acelea care produc durerea de la început nu pot fi învățate. Prin urmare, anxietatea este definită ca un impuls ce poate fi dobândit, iar durerea, ca un impuls primar. 5.3.9. Mânia ca un impuls care poate fi dobândit (anger as an acquirable drive)tc " 5.3.9. Mânia ca un impuls care poate fi dobândit (anger as an acquirable drive)" Miller și Dollard au „forțat lucrurile” postulând că mânia este un alt impuls care poate fi dobândit. Dovezile de la nou-născuți

Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
impuls ce poate fi dobândit, iar durerea, ca un impuls primar. 5.3.9. Mânia ca un impuls care poate fi dobândit (anger as an acquirable drive)tc " 5.3.9. Mânia ca un impuls care poate fi dobândit (anger as an acquirable drive)" Miller și Dollard au „forțat lucrurile” postulând că mânia este un alt impuls care poate fi dobândit. Dovezile de la nou-născuți și din comportamentele animalelor cărora le-a fost afectat cortexul par să indice că există un model

Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
realizeze că-i aparțin și să le emită în modul în care le simte. O dată ce și-a exprimat toate aceste supărări, judecăți și neîncrederi în ceea ce-i privește pe alții (dar și pe el), ca și cum totul ar veni din sine (as something coming from within himself), nu ca niște fapte obiective din realitatea exterioară, se va simți eliberat pentru a purcede la interrelaționarea cu elevii. O asemenea „interrelaționare” („interchange”) poate merge până la a rezolva chiar atitudinile prin care a trecut și

Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
Theory, Englewood Cliffs, New York. Bandura, A. (1986), Social Foundation of Thought and Action, Englewood Cliffs, New York. Bandura, A.; Barab, P.C. (1969), Conditions Governing Nonreinforced Imitation, lucrare nepublicată (comunicare orală), Stanford University. Bandura, A.; Grusec, J.E.; Menlove, F.L. (1966), „Observational learning as a function of symbolization and incentive set”, Child Development, nr. 37, pp. 499-506. Bandura, A.; Harris, M.B. (1966), „Modification of syntactic style”, Journal of Experimental Child Psychology, nr. 4, pp. 341-52. Bandura, A.; McDonald, F.J. (1963), „The influence of social

Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
W.; Lundin, R. (1965), Reflex and Operant Conditioning: The Study of Behavior, Appleton-Century-Crafts, New York. Gerst, M.S. (1969), Symbolic Coding Operations in Observational Learning, teză de doctorat nepublicată (comunicare orală), Stanford University. Gewirtz, J.L.; Stingle, K.G. (1968), „Learning of generalized imitation as the basis for identification”, Psychological Review, nr. 75, pp. 374-397. Guthrie, E.R. (1938), The Psychology of Human Conflict: The Clash of Motives Within the Individual, Harper & Row, New York. Guthrie, E.R. (1942), „Conditioning: A Theory of Learning in Terms of Stimulues

Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
W. (1964), „Contemporary Developments within Stimulus. Response Learning Thery”, în Theories of Learning and Instruction, National Society for Educational Studies, 63-rd Yearbook, Part I. Hoge, M.A.; Stocking, R.J. (1912), „A Note on the Relative Value of Reward and Punishment as Motives”, Journal of Animal Behaviour, nr. 2, pp. 43-50. Holt, J. (1964), How Children Fail, Pitman, New York. Honig, W.K. (ed.) (1966), Operant Behavior: Areas of Research and Application, Appleton-Century-Crafts, New York. Hull, C.L. (1934), „The concept of the habit - Family

Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
Needs to be Instinctoid”, în M.R. Jones (ed.), Human Motivation, University of Nebraska Press, Nebraska. Maslow, A.H. (1965b), Eupsychian Management, Irwin Press, New York. Maslow, A.H. (1966), The Psychology of Science, Harper & Row, New York. Maslow, A.H. (1967a), „Neurosis as a Failure of Personal Growth”, Humanitas, nr. 3, pp. 153-169. Maslow, A.H. (1967b), „Self-Actualization and Beyond”, în J. Bugental (1967), Challenges of Humanistic Psychology, McGraw-Hill, New York. Maslow, A.H. (1967c), „A Theory of Metamotivation”, Journal of Humanistic Psychology, nr.

Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
1997), Ten Ways To Break the Ice! (online), www.susan-boyd.com/tenways.htm. Brilhart, J.K.; Galanes, G.J. (1995), Effective Group Discussion, WCB Brown & Benchmark, Madison, Wisconsin. Britton, J. (1970), Language and Learning, Penguin, Harmondsworth. Brubaker, D.L.; Simon, L.H. (1993), Teacher as Decision Maker - Real Life Cases to Hone Your People Skills, Crowin Press, Inc., New Jersey. Bruner, J.S. (1970), Pentru o teorie a instruirii, Editura Didactică și Pedagogică, București. Bugelski, B.R. (1975), Empirical Studies in the Psychology of Learning, Hackett Publishing

Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
Nebraska Symposium on Motivation, University of Nebraska Press, Lincoln, pp. 123-180. Priles, M. (1993), „The Fishbowl Discussion: A Strategy for Large Honors Classes”, English Journal, octombrie. Prutianu, Șt. (1998), Comunicare și negociere în afaceri, Polirom, Iași. Sarason, B.S. (1999), Teaching as a Performing Art, Teacher College Press, New York. Schermerhorn, J.; Hunt, J. (1998), Managing Organizational Behavior, Wiley, New York. Schmuck, R.A.; Schmuck, P.A. (1992), Group Processes in the Classroom, Wm.C. Brown Publishers, Dubuque. Shapiro, D. (1998), Conflictele și comunicarea, Editura ARC

Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683

2007 Impactul schimbărilor în structura populației asupra sistemului de securitate socială Marian Preda Universitatea din București This paper aims to emphasize social and economic consequences of population/demographic decisions and changes in the past, present and future Romania. Issues such as population ageing, demographic dependency, and fertility rate decline are starting points for analyzing population structure’s influence upon social protection, with a special focus on public pension system. Opportunities and problem faced by three „generations” born in three different periods

Sociologie românească (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
from a comparative perspective In order to emphasize the complexity of described issues, sub-national differences in population structure and access to social protection are analyzed and huge territorial/geographical disparities between various entities within Romania are described. Future social risks as well as social costs of ageing are approached especially related to pension system. Final section consists in conclusions and potential solutions that could diminish the amplitude of negative consequences of inefficient past and present social and democratic policies in Romania

Sociologie românească (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
comparative perspective In order to emphasize the complexity of described issues, sub-national differences in population structure and access to social protection are analyzed and huge territorial/geographical disparities between various entities within Romania are described. Future social risks as well as social costs of ageing are approached especially related to pension system. Final section consists in conclusions and potential solutions that could diminish the amplitude of negative consequences of inefficient past and present social and democratic policies in Romania. Introducere România

Sociologie românească (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
1899). La vie intellectuelle des roumains en 1890, Bucarest: Imprimerie de „L’independence Roumaine”. Jürgen Habermas. (1962, 2005). Sfera publică și transformarea ei structurală.Studiu asupra unei categorii a societății burgheze. București: Editura Comunicare.ro. Kantner Cathleen. (2006). Collective Identity as Shared Ethical Self-Understanding: The Case of the Emerging European Identity, European Journal of Social Theory 9, 4, 501-523. Sandu Dumitru. (2004). Status Inconsistency as Predictor of Public Action Attitudes in Romania”, Current Sociology, vol. 52, 6, 989-1020. Sandu Dumitru. (2007

Sociologie românească (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
Studiu asupra unei categorii a societății burgheze. București: Editura Comunicare.ro. Kantner Cathleen. (2006). Collective Identity as Shared Ethical Self-Understanding: The Case of the Emerging European Identity, European Journal of Social Theory 9, 4, 501-523. Sandu Dumitru. (2004). Status Inconsistency as Predictor of Public Action Attitudes in Romania”, Current Sociology, vol. 52, 6, 989-1020. Sandu Dumitru. (2007). Opinia publică în Uniunea Europeană, Eurobarometrul 67. Primavara 2007 HYPERLINK "http://www.infoeuropa.ro/docs/EB67RomaniaFinalValidated2.pdf" http://www.infoeuropa.ro/docs/EB67RomaniaFinalValidated2.pdf , consultat

Sociologie românească (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
2007 Accesul la educație al maghiarilor din România. O analiză multivariată Adrian Hatos Krisztina Bernáth Universitatea din Oradea Universitatea Creștină Partium Oradea During the transition period the topic of Hungarian university-level higher education in Romania has been very intensely debated as its polemic has been often characterized by ethnicist and nationalist arguments. One major issue of the debate is, however, that, in Romania, Hungarians have lower chances of access at tertiary education than the Romanian citizens. The present study aims to

Sociologie românească (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
Iași: Editura Polirom. Rughiniș, Cosima. (2007). Explicația sociologică. Iași: Editura Polirom. Stoica, Aurelian. (2004). Valoarea de adevăr a zvonurilor. Zvonurile din România la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Sociologie Românească, vol. 2, 4, 110-118. Veenhoven, Ruut. (2004). Hapiness as an aim in public policy. Disponibil online pe pagina prof. Veenhoven din site-ul Erasmus Universiteit Rotterdam, la URL http://www2.eur.nl/fsw/research/veenhoven/Pub2000s/2004c‑full.pdf Veenhoven, Ruut. (2006). Theories of happiness. Lucrare prezentată la conferința

Sociologie românească (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
Tilișca (the county of Sibiu), from the perspective of the responses received to a proverb questionnaire conceived by Gheorghiță Geană. The categories of analysis of such responses reproduce the scheme of the „human basic problems” which Florence R. Kluckhohn defined as a modality of characterising the „modal personality” at the level of little communities. The anthropological study of the worldview can be relevant for the general (monographic) analysis of a social group, in completing the social and economic data about that

Sociologie românească (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]