7,050 matches
-
Între activiștii ecologiști și coaliția condusă de socialiști: deși guvernul a dat ulterior Înapoi, incidentul a dus la o creștere subită a sprijinului pentru „verzi” - din partea socialiștilor deziluzionați, mai ales intelectualii și cei cu profesii liberale. Proliferarea partidelor și programelor axate pe o singură problemă și absorbția lor constantă În viața publică au afectat Îndeosebi organizațiile tradiționale ale stângii. Partidele comuniste din vestul Europei, subminate de erodarea progresivă a bazei lor proletare și discreditate de invazia Cehoslovaciei, erau cele mai vulnerabile
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Începând cu 1977, În școlile est-germane fuseseră introduse „Studiile militare”, iar Mișcarea Tinerilor (de stat) avea un caracter paramilitar, neobișnuit chiar și după standardele sovietice. Tensiunea rezultată din acest evident paradox și-a găsit debușeul Într-o mișcare de opoziție axată pe problema păcii și a dezarmării. Regimul est-german introdusese În 1962 serviciul militar obligatoriu de 18 luni pentru toți bărbații cu vârste cuprinse Între 18 și 50 de ani. Însă, doi ani mai târziu, Îi adăugase o portiță de scăpare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Dacii nemuritori, înfruntând moartea. Cei de dincolo de noi, „flecarii”, ne acuză pe noi, legionarii, de cultul morții. Dar moartea este o realitate și ea trăiește în fiecare om, de la primul om. Dacă am cântat moartea în cântecele noastre, ne-am axat pe linia creștină. Pentru noi nu există moarte. Ea este o trecere din vremelnic în veșnicie. Nu există moarte ci numai fiori, Moartea este atunci când te temi să mori! Viața noastră-ncepe abia în ceasul morții, Căci numai prin moarte
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
voluntară a tuturor pentru realizarea obiectivelor comune reprezentând elementul esențial al succesului (și, chiar al supraviețuirii) unei organizații. „Omul organizațional” exprimă ideea că nu există autoritate într-o organizație care să nu fie acceptată de membrii săi. Managementul resurselor umane axat pe această paradigmă a generat modelele bazate pe lideritate, pe conducătorul eficace (opus celui autoritar). Apropiat de această tipologie se află modelul omului administrativ. „Omul administrativ” - elaborat de Herbert A. Simon (ca opus modelului „omului economic”), înlocuiește ideea maximizării (alegerea
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de structurare a conținutului ideatic și practic pe „o schemă relațională” relativ stabilă, în jurul căreia se articulează presupozițiile, principiile, metodele de acțiune ale unui model concret. Există numeroase criterii de grupare a modelelor în managementul resurselor umane: A) Modele manageriale axate pe locul și rolul resurselor umane; în cadrul cărora distingem (de acestea ne vom ocupa separat): modelul taylorist-fordist axat pe predominarea factorului tehnologic; modelul japonez (lean production - al „producției blânde”) care pune accentul pe cooperarea dintre salariați și conducere, o redusă
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
principiile, metodele de acțiune ale unui model concret. Există numeroase criterii de grupare a modelelor în managementul resurselor umane: A) Modele manageriale axate pe locul și rolul resurselor umane; în cadrul cărora distingem (de acestea ne vom ocupa separat): modelul taylorist-fordist axat pe predominarea factorului tehnologic; modelul japonez (lean production - al „producției blânde”) care pune accentul pe cooperarea dintre salariați și conducere, o redusă ierarhie a nivelelor operaționale, autocontrolul calității, aprovizio narea locului de muncă pe măsura necesităților (just in time), fără
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
mari etc.<footnote Takahashi, Yoshiaki, „Theoretical and Practical Problems of Transferability of Japanese Style Management”, în Future of Industry in The Global Context, vol. III, Commission of the European Community, Brussels, 1993, p. 357. footnote>; modelul „sistemelor de producție antropocentrice” (axate pe om), promovat de Uniunea Europeană ca opus modelului taylorist<footnote Wobbe, Werner, „Management Labour and Production Organization”, în Future of Industry in Europe: Is competitiveness the only, FOP 364, Brussels, 1993, p. 103. footnote>; modelul „competențelor negociate”, care aduce ca
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
în realizarea strategiei organizației, ca o resursă folosită într-un mod pur rațional și pe bază de calcul. D) Modele având drept criterii tipurile activității<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina, (editori), op. cit., pp. 50-66. footnote> Modelul Armstrong este axat pe analiza activităților de personal<footnote Armstrong, M., A Handbook of Personnel Management Practice, Kogan Page, London, 1992. footnote>. Sub un anumit aspect, modelul face parte din clasa „hard” (punctul C), punând accentul pe planificarea resurselor umane (care ar presupune
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
evaluarea condițiilor resurselor umane; b) stabilirea obiectivelor resurselor umane; c) alegerea și realizarea activităților resurselor umane; d) evaluarea rezultatelor. Schema 13. Modelul Milkovich - Boudreau<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p. 67. footnote> Modelul Ivancevich - Glueck este axat pe analiza mediului (intern și extern al organizației - a se vedea schema 14). Schema 14. Modelul Ivancevich - Glueck<footnote Ibidem, p. 66. footnote>. Comentarii Ce valoare practică au aceste modele (și altele existente)? Nu există o valoare în sine a
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
genereze efecte contrare, în alte contexte, pentru alte organizații. Fiecare organizație trebuie să-și elaboreze o strategie proprie de acțiune, pe baza unui demers bine elaborat teoretico metodologic, a unei temeinice cunoașteri a situației proprii și a unor opțiuni (alegeri) axate pe valorile pe care dorește a le satisface. Strategiile în managementul resurselor umane iau în considerare, așa cum vom vedea, specificul comportamentului uman (capitolul 1), starea proprie a colectivului care formează adevărata realitate a organizației. „Resursele umane” nu sunt un „obiect
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
evidențierii avantajelor competitive, corelate cu intenția strategică; 4) prezentarea clară și sistematică a scopurilor și obiectivelor strategiei, a intenției strategice; 5) sublinierea inițiativelor strategice principale, care vor fi necesare pentru realizarea strategiei. O altă prezentare a conținutului planului strategic se axează pe analiza comportamentului resurselor umane, modalitate pe care o socotim deosebit de utilă a fi cunoscută și folosită<footnote Magakian, Jean-Louis, 50 op. cit., pp. 82-83. footnote>. În acest caz, sunt prezentate: A) Principiile analizei strategice: strategia nu este nici un proiect conștient
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
investitorii și deținătorii săi de interese și bunăstare pentru societate, în mod particular, printr-un permanent proces de creare de locuri de muncă”<footnote Corporate Social Resposibility. A Business Contribution to Sustainable Development, p. 5. footnote>. Strategiile managementului resurselor umane axate pe modelul social european dă un sens corect, echilibrat, tezei strategiilor bazate pe om. Omul este scop și mijloc al strategiei, dar fără a se exagera rolul său și a subaprecia rolul altor factori. Elaborarea și implementarea strategiilor managementului resurselor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
evaluarea diferitelor elemente componente ale contextului elaborat și se decide pe ce tip de piață se va plasa firma, adică natura socioculturală a clienților, criteriile lor de evaluare și decizie și în consecință, specificul bunurilor și serviciilor preferate. În strategiile axate pe piață (strategia de tip pull - trase) prioritatea o are sistemul de „cerere” (față de strategiile push - împinse pe ofertă<footnote „To be or not to be in Business”, Euroabstracts, no. 3, 2000, p. 11 (revistă editată de Uniunea Europeană). footnote>). În raport cu
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
analizei prospective) prospectarea constă în „a judeca ceea ce suntem astăzi pornind de la construcția viitorului, în loc să facem demersul invers, care este demersul curent și care constă în a decide viitorul după ceea ce suntem astăzi. Pentru a fi eficientă, analiza perspectivă se axează pe cinci condiții fundamentale: a vedea în viitor, a avea o imagine globală, a analiza în profunzime, a asuma riscul și, nu în ultimul rând, a privilegia factorul uman”<footnote După Oréal, Serge, Management Stratégique de l’Entreprise, Éditions Economica
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
unor prevederi (rolul sistemului de impozitare în stimularea investitorilor); caracterul flexibil al managementului în raport cu tipul de activitate (a se vedea cele ce urmează); caracterul democrat al relațiilor salariat public, bazat pe respectarea drepturilor și obligațiilor reciproce. Intervenția unor organizații neguvernamentale, axate pe protecția cetățenilor, în raporturile lor cu organele administrației publice, face parte din sistemul de exigențe specifice managementului resurselor umane în relațiile publice. Organizarea „clasică”, funcțională (propusă de H. Fayol) plasa activitățile de personal printre alte funcții, cu un rol
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
a fi un tip specific de exercitare a puterii, în cadrul instituțiilor prin care procesele de dominare (sau democratizare) își fac prezența în mod tacit (ascuns) sau deschis. Vom avea, deci, (a se vedea paragraful 3.2) diferite sisteme de management axat pe post, în raport cu tipul relațiilor sociale din cadrul instituției (capitolul 8). Sistemele tayloriste (tehnocentrice) se remarcă printr-o accentuată diviziune a muncii, pe puține și simple operații. Înainte de a fi o practică, taylorismul trebuie considerat și analizat ca o ideologie<footnote
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
cantitativă. Impunerea de calificări specifice este, de asemenea, prea limitată, există adesea disproporții între calificare și experiență. Așa după cum deja am menționat, pentru ca analiza posturilor să fie desfășurată corect și să aibă ca finalitate rezultate bune, ea trebuie să se axeze pe obiective clare, care, după opinia unor specialiști, cum ar fi Lawrence A. Klatt, Robert G. Murdick și Frederick E. Schuster<footnote Klatt, L.A., Murdick, R.G., Schuster, F.E., op. cit., p. 149. footnote>, pot fi grupate astfel: simplificarea muncii (reproiectarea postului
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
mă tem pentru tine.../ Când tot ce văd este ceea ce ție îți va părea demult cunoscut./ Nu stă nimic între noi, nu ne desparte decât durerea. Vei mai fi vreodată atât de departe?” Romanele scrise de D. sunt de asemenea axate pe problematica responsabilității morale în lumea contemporană, cu o atenție specială pentru reacția și comportamentul feminin. Personaje figurate între intelectuale - actrițe, jurnaliste, medici, savante - trăiesc în banalitatea cotidiană un șoc care declanșează o reacție de criză sau de adaptare. Criza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
221 Gh. Oprescu, Ștefan Popescu, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1958, p. 15. 222 Tzigara-Samurcaș, Arta în România, Editura Minerva, 1909, București, p. 210. 223 V.I. Propp, Rădăcinile istorice ale basmului, propune o formă particulară de istorism axată pe structuri inițiatice arhaice. 224 Paul Constantinescu, Ștefan Popescu, Meridiane, București, 1972, p. 12. 225 Ibidem, p. 13. 226 I. Teodorescu, "Expoziția de pictură a d-lui Ștefan Popescu", în Adevărul, Anul XIV nr. 4426, joi 22 noiembrie 1901, p.
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Studiul efectelor a făcut și trebuie să facă obiectul unor cercetări și analize riguroase și pertinente, impunându-se ca tendință cu impact În controlul stabilității piețelor. 3.3.4. Tehnici de stimulare a asertivității Tehnicile de stimulare a asertivității se axează pe atenuarea manifestărilor anxioase și pe Însușirea comportamentelor de comunicare și punere În valoare a propriei persoane putându se realiza atât in grup cât și individual. Ansamblul de tehnici și strategii ce contribuie la impunerea printr-un comportament asertiv deține
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
comportamente de consum specifice acestora, precum: consumul de alimente, consumul de medicamente, consumul de droguri etc. În cercetarea noastră cu privire la percepția și reprezentarea socială a comportamentului consumatorului am delimitat următoarea gamă de comportamente specifice: consumul de informație; consumul de formare axat pe trebuințele de actualizate și realizare de sine; consumul de produse vizând satisfacerea trebuințelor de bază; consumul de medicamente; consumul de bani și produse bancare; consumul de alcool și alte droguri; consumul de program tv, reclame; consumul de sex; consumul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
curentelor literare este foarte extinsă, deoarece, În aceeași perioadă pot exista mai multe curente literare și chiar În aceeași operă se pot Întâlni principii ale mai multor mișcări literare. Din acest motiv, este aproape imposibil ca un scriitor să se axeze pe principiile unui singur curent literar. Cele mai importante curente literare sunt: renașterea, clasicismul, romantismul, realismul, simbolismul si avangardismul. POSTMODERNISMUL Ca să definești un curent literar de la sfârșitul sec. al XX-lea și Începutul celui de-al XXIlea, trebuie să pornești
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
tranziție care a elaborat un asemenea plan. In prezent, guvernul a elaborat, pe baza planului deja existent, un nou proiect de plan pentru anii viitori, incluzând și JIM adoptat la începutul anului 2005. Dezvoltarea comunităților locale. Această paradigmă s-a axat pe modul cum pot fi susținute comunitățile locale să dezvolte procese de autoorganizare pentru a rezolva problemele lor și, în mod special, pentru a ieși din starea de „înapoiere”. Preocuparea pentru dezvoltarea comunitară a apărut în mod special în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
public-privat s-a dovedit a fi productiv. „Marketizarea” unor servicii sociale s-a demonstrat a fi o cale de creștere a eficienței. Strategia neoliberală promovată de Banca Mondială și FMI în statele europene în tranziție, dominantă în anii ’90 și axată pe retragerea statului, s-a dovedit a fi o eroare, fiind ea însăși sursa principală a crizei economice și sociale cu care acestea s-au confruntat (Zamfir, 2004). Spre sfârșitul anilor ’90, dar mai ales la începutul anilor 2000, o
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
birocratic și de puterea militară, scria Ștefan Zeletin, îndeplinește rolul de „tutore al burgheziei noastre în procesul de dezvoltare”, concomitent cu rolul de forță disciplinatoare a țărănimii și clasei muncitoare în conformitate cu normele societății burgheze. Această reprezentare a modernității societății românești axată pe locul central al statului ca factor de gestionare și de concentrare a resurselor are o seamă de efecte neanticipate asupra percepției statutului burgheziei care nu au fost intuite de Zeletin, ci de unii teoreticieni socialiști și liberali, ca, de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]