8,717 matches
-
și băbești”(Epistola lui Pavel către Timotei 4,7) cum le-a judecat și Celsus în scrierea sa Doctrina Adevărului, sau cum găsim în A doua epistolă soborniceas- că a lui Petru, la 1,16: ,,nu întemeindu-se pe niște basme meșteșugit alcătuite.” Filozofia este un sistem de concepte care urmărește luminarea sufletului și a minții omului prin învățătură și adîncă cugetare pentru a ajunge la înțelepciune. Basmele ,,lumești”, ,,băbești” sau ,,evreiești” oricît de ,,meșteșugit alcătuite” ar fi, sînt doar niște
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
soborniceas- că a lui Petru, la 1,16: ,,nu întemeindu-se pe niște basme meșteșugit alcătuite.” Filozofia este un sistem de concepte care urmărește luminarea sufletului și a minții omului prin învățătură și adîncă cugetare pentru a ajunge la înțelepciune. Basmele ,,lumești”, ,,băbești” sau ,,evreiești” oricît de ,,meșteșugit alcătuite” ar fi, sînt doar niște scorneli ale unor oameni puși pe șotii sau duși rău cu pluta și nu-mai atît, iar dacă aceste născociri sînt impuse ca adevăruri sfinte, atunci respective-le
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
susținută chiar de către unele fragmente din Tora și Talmud pe care ivriții susțin că le-au primit plocon de la Iahwe. În Epistola lui Șaul/Pavel către Tit, autorul spune despre scrierile iudeilor la 1,14: ,,Să nu se țină de basme ale mozaicilor și de porunci date de oameni care se întorc de la adevăr.” Nu ne îndoim că Celsus chiar a citit acest pasaj. Dar povestea la ivriți este veche, de prin secolele Vlll î.e.n. și vine pînă la Filon și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ține tare în cele sfinte și ,,cunoști Sfintele Scripturi.’’ În Noul Legă-mînt. proorocii ivriți, specializați în minciuni și făcături, vorbesc numai de Tora și Scripturi sau Sfintele Scripturi dar niciodată de Septuaginta fiindcă încă nu se clocise mișelia. Nu ține basmul întunecaților, trăsni-v-ar! Grecii iudeo-creștini cînd și-au tradus Tora pentru nevoile cultice au numit-o, după limba lor Pentateuh(cele cinci scrieri), iar tălmăcirea pentru gustul latinilor s-a numit Vulgata. Întunecaților, vedeți că iarăși v-am găbjit
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
pe ivriții ce locuiau printre Neamuri? Faptul că nu pomenește de Septuaginta, deși el era vorbitor de greacă și de romană iar textele se spune că le-a scris în greacă, arată că născocitorii pretinsei tălmăciri se țineau nu-mai de ,,basme evreiești”. Numele lucrării Septuaginta nu apare menționată vreodată nici în scrierile din secolele ll-lll ale autorilor Irineu, Hegesip, Hipolit, Tertulian, Clement, ceea ce dovedește că pretinsa traducere a rabinilor făcută la cererea lui Ptolomeu a fost o ma-re minciună și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
vor pustii, și o vor lăsa goală. Căci Elohim le-a pus în inimă să-i aducă la îndeplinire planul lui; să se învoiască pe deplin și să dea fiarei stăpînirea lor împărătească, pînă se vor îndeplini cuvintele lui Iahwe.” Basme, trăsnăi și scorneli întunecate Iahwiță, și uite, cît te ții tu de viță drăcească, pînă la urmă tot ți-am dat de șiretlic chiar dacă ești maestru în această îndeletnicire. Claudius a condus imperiul mai mult de la Sirmium din Iliricum sau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
organicității unei opere esențiale. Creația artistului nu trebuie nicidecum scrutată unilateral ci mereu dintr-o perspectivă totalizantă: "... a propune atenției publice un Odobescu antologic, adică pe fragmente, care să aibă fiecare în parte un motiv unitar ca "descrierea Bărăganului" sau "basmul bisoceanului", când opera întreagă se întemeiază pe unitatea arborescentă și vie a conștiinței, însemnează a-l micșora și mai ales a-l denatura." Scriitorul este un clasicizant - atribut definitoriu pentru opera redactată la amurgul existenței: "Odobescu aspiră la antichitatea mai
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
conceptul modern de poezie, romanulroman, suprarealism, critică și metodă, tipologie literară, artă și existențialism, lingvistică și filologie, inovație și tradiție, național și universal, clasic și modern, tipare spirituale, artă și natură, spirit polemic, clasicismul folcloric. X "Să vă spun un basm japonez, dintr-o culegere tipărită la noi acum câțiva ani - ne avertiza în " Nicolae Manolescu." Unui biet tăietor de lemne, care stătea în pragul casei sale, i se înfățișează într-o zi o fată frumoasă, cu obrazul alb, ferit de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
vrajă, că ea e în fond o privighetoare și că ar fi trăit veșnic dacă... Și piere cum apăruse. Iar tăietorul se deșteaptă, ca dintr-un vis, pe pragul colibei sărace, alături de securea și fierăstrăul lui. Nu poate fi considerat basmul acesta o metaforă pentru critică? Tăietorul de lemne fiind criticul, femeia privighetoare e opera. Atât timp cât se mulțumește să primească hrana din cele unsprezece cămări de provizii fără neapărat să le descuie, criticul întreține iluzia artei, metamorfoza realului într-o imagine
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
o exercită eroul textului epic asupra elevului este incontestabilă. Personajul răspunde unei nevoi a omului ca ființă socială - nevoia de modele umane. Potențialul educativ al literaturii epice este imens, rămâne ca școala să dorească să-l valorifice. Structura didactică a basmelor, legendelor, baladelor și snoavelor nu insistă pe atribute fizice, ele nefiind decât deschizătoare de portret moral, aici eticul determină esteticul: „de ce creștea, copilul se făcea mai isteț și mai îndrăzneț”. Pentru că în basm personajul bun este prezentat simplu și direct
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
dorească să-l valorifice. Structura didactică a basmelor, legendelor, baladelor și snoavelor nu insistă pe atribute fizice, ele nefiind decât deschizătoare de portret moral, aici eticul determină esteticul: „de ce creștea, copilul se făcea mai isteț și mai îndrăzneț”. Pentru că în basm personajul bun este prezentat simplu și direct, copilul nici nu se mai întreabă cum ar vrea el să fie, ci cu cine ar vrea să semene, căci alegerea modelului îi va structura, prin imitație, viitoarea personalitate, având în vedere considerente
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
educativă a experienței pe care o reflectă în materie de educație, ea nefiind doar depozitara unor arhetipuri cognitive, relaționale și de acțiune ale experienței umane, ci și purtătorul unor mesaje educaționale foarte actuale, insuficient explorate și valorificate. Putem spune că basmele și poveștile sunt primele elemente de educație: „În orice lucru care trebuie făcut, în interesele cele mai înalte ale lui, ale societății, pentru a satisface instinctele cele mai nobile, este frumusețea și această învățătură o duce el până la sfârșit: ea
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
orice lucru care trebuie făcut, în interesele cele mai înalte ale lui, ale societății, pentru a satisface instinctele cele mai nobile, este frumusețea și această învățătură o duce el până la sfârșit: ea devine astfel un frâu moral”[5, p.9]. Basmul comunică un anumit cod moral, fiind o narațiune cu caracter optimist, care demonstrează că răul este întotdeauna învins și că binele triumfă de fiecare dată. Unii folcloriști cred că basmele oferă „lecții” de purtare corectă, dându-le cititorilor sfaturi despre
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
sfârșit: ea devine astfel un frâu moral”[5, p.9]. Basmul comunică un anumit cod moral, fiind o narațiune cu caracter optimist, care demonstrează că răul este întotdeauna învins și că binele triumfă de fiecare dată. Unii folcloriști cred că basmele oferă „lecții” de purtare corectă, dându-le cititorilor sfaturi despre cum să reușească în viață. Rolul pedagogic al basmului popular a fost semnalat de C. Bărbulescu: „Poveștile au un tâlc și un rol educativ, ajutând, prin mijlocirea metaforei, dezvoltarea simțului
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
cu caracter optimist, care demonstrează că răul este întotdeauna învins și că binele triumfă de fiecare dată. Unii folcloriști cred că basmele oferă „lecții” de purtare corectă, dându-le cititorilor sfaturi despre cum să reușească în viață. Rolul pedagogic al basmului popular a fost semnalat de C. Bărbulescu: „Poveștile au un tâlc și un rol educativ, ajutând, prin mijlocirea metaforei, dezvoltarea simțului artistic al ascultătorilor. Prin mijlocirea imaginilor poetice se exprimă modul în care gândește poporul despre bine și rău, despre
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
și nedreptate, despre umanitate și asuprire, despre recunoștință și ingratitudine, despre egalitate, cinste și înțelepciune”[1, p.9]. Imperfecțiunile omului sunt ridiculizate foarte sugestiv în snoave. Elevul ia contact cu aceste atitudini care sunt în contrast cu tipul ideal de om. Dacă basmul ilustrează tipul ideal de om - tânărul voinic, isteț, cinstit, harnic, etc. - cu care elevul se identifică, snoava îi ilustrează opusul acestor calități - prostia, lenevia, viclenia, urâțenia, infidelitatea - însușiri pe care le respinge și le critică. De asemenea, elevul descoperă o
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
Amita Bhose (vezi Eminescu și India, Ed. Junimea, 1978). Ca și alți creatori cu însemnele geniului, autorul Luceafărului se recunoștea, prin scrierile sale, în Grundul dintîi, în palimpsestul placentar al fondului arhaic și mito-poetic, în acea "Lume ce gîndea în basme și vorbea în poezii", cum rostește într-unul din versuri. Rădăcinile spiritului eminescian plecau din straturile depunerilor sau ale plămădirilor culturale, iar asimilarea organică nu era altceva decît racordul la acel sincretic loc geometric al originarului, al arhetipului, al începuturilor
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Rămîne, în consecință, semnul, urma ca prezență a absenței. Ceea ce urmează de aici încolo nu mai ține decît ombilical de matricea Egiptului: "Memfis, Teba, țara-ntreagă coperită-i de ruine, / Prin deșert străbat sălbatec mari familii beduine, / Sorind viața lor de basme prin cîmpie răsipiți". Intenționînd să cuprindă, după Călinescu, "istoria omenirii pînă în prezent", poemul eminescian, nehotărît în a se opri la un singur titlu, își trage în ultimă instanță sensul comun al demonstrației din sfera semantică a Ecleziastului. Avînd, deci
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
roditor și populat pământ din România. Lecția este însoțită de imagini ce redau frumusețea Deltei Dunării. „Între cele trei brațe pe care le-am numit, se cuprinde un ținut unic în Europa prin bogăție și pitoresc: Delta Dunării. Este tărâmul basmelor și al viselor de cleștar în care vraja povestirilor depănate de bunica în nopțile de iarnă din copilărie capătă întrupare aievea. Aici e împărăția stupului, a păsărilor și a peștelui." Cu același succes, textul literar se folosește în fixarea lecției
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
587, iar acest "adevăr narativ" este cel care facilitează accesul oamenilor la înțelesul general al poveștii, chiar de la cele mai fragede vârste. Potrivit lui Schiller, zice criticul, copilul, de pildă, extrage mare parte din semnificațiile cu care operează în lume din basme și povești și nu, contrar unor opinii, din ceea ce îi spune experiența de fiecare zi: "evenimentele devin semnificative în (contextul - adăugirea mea) poveștilor, în timp ce înțelesul depinde de semnificația evenimentelor în contextul stabilit de poveste"588. William Lewis se referă, în
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
pentru a ascunde incapacități poate doar închipuite ale acestuia. El își ascute într-atât nemulțumirea de sine, încât își ucide chiar bucuria de a trăi și fericirea. Apoi, evoluția ambiției nu cunoaște margini: „Este interesant de observat cum atât în basme cât și în realitate, în viața psihică înfierbântată a vanitosului, ascensiunea aspirației către putere poate ajunge până la idealul identificării cu divinitatea.” (Adler, p.163) Putem, acum că am prezentat câteva caracteristici generale ale vanitosului, să conchidem că intelectualul lui Knut
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
lecții, să-mi schimb vechiul mod de predare, să-mi refac complet exprimarea, să-mi primenesc vocabularul, ca să nu mai folosesc cuvinte ermetice pentru ceilalți. Precum Samson trebuie să dărâm, să distrug templul civilizației mele interioare. Dar ca într-un basm, ceea ce citesc dimineața, cu o mulțime de adnotări și de caiete individuale controlate, se năruie până la ora de seminar, când mă ghemuiesc în banca mea idioată și lașă de mai mare rușinea, seminar în cursul căruia dl Coadă de Topor
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
economia de stat, în primul rând. Situația exprimă, cu brutalitate, întreaga dramă și dilemă profundă a creatorului cultural actual. Nu trebuie să uităm o clipă că economia de stat reprezintă încă realitatea dominantă; că privatizarea și economia de piață reprezintă basme, care nu mai adorm nici măcar pe funcționarii financiari internaționali. Ei nu au experiența unei astfel de mistificări. Și cum ar putea deveni, pe de altă parte, și mai ales peste noapte, economiștii formați în spiritul socialismului, adepți convinși și activi
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de coincidentia oppositorum, simbolismul (împins până la alegorie) al celor două atracții simultane ale lui Ștefan Viziru, după cum indică numele femeilor iubite: Ioana, nume ce trimite la sărbătoarea creștină a lui Ioan Botezătorul și Ileana care se referă la personajul de basm, Ileana Cosânzeana (Sancta Diana/Sânziana) a cărei sărbătoare folclorică este tot în 24 iunie 18. Acestea reprezintă "instinctul vieții" (Ioana) și "instinctul morții" (Ileana), "aplecarea secretă spre autodistrugere" a lui Ștefan, "tentația Thanatos-ului"19. La rândul său, eroul romanului, Ștefan
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
semanticii, stilisticii, poeticii, semioticii, psihologiei, sociologiei, antropologiei. Trecând în revistă studii dedicate numelui propriu, autoarea inventariază contribuții ca: încercarea unei analize stilistice prin remarcarea valorii mitologice, istorice sau culturale a unor nume livrești, precum și investigațiile referitoare la numele personajelor din basme (Al. Cristureanu, Contribuții la studierea onomasticii operei lui G. Coșbuc, Imagini livrești formate din nume proprii în opera lui Negruzzi, Observații asupra numelor de persoană din Craii de Curtea-Veche, Valori stilistice ale numelor unor personaje din basme, Onomastica operei "Românii
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]