7,748 matches
-
Epoca bronzului în România este o perioadă din preistoria României împărțită în Epoca bronzului timpuriu( cca. 3500-2200 î.H.), Epoca bronzului mijlociu (cca.2200-1600/1500 î.H.) și Epoca bronzului târziu( cca. 1600/1500-1100 î.H.). De-a lungul vremii au existat
Epoca bronzului pe teritoriul României () [Corola-website/Science/321904_a_323233]
-
Epoca bronzului în România este o perioadă din preistoria României împărțită în Epoca bronzului timpuriu( cca. 3500-2200 î.H.), Epoca bronzului mijlociu (cca.2200-1600/1500 î.H.) și Epoca bronzului târziu( cca. 1600/1500-1100 î.H.). De-a lungul vremii au existat mai multe periodizări ale Epocii bronzului aplicate spațiului românesc. A fost folosită
Epoca bronzului pe teritoriul României () [Corola-website/Science/321904_a_323233]
-
Epoca bronzului în România este o perioadă din preistoria României împărțită în Epoca bronzului timpuriu( cca. 3500-2200 î.H.), Epoca bronzului mijlociu (cca.2200-1600/1500 î.H.) și Epoca bronzului târziu( cca. 1600/1500-1100 î.H.). De-a lungul vremii au existat mai multe periodizări ale Epocii bronzului aplicate spațiului românesc. A fost folosită periodizarea lui Paul Reinecke pentru spațiul central-european
Epoca bronzului pe teritoriul României () [Corola-website/Science/321904_a_323233]
-
Epoca bronzului în România este o perioadă din preistoria României împărțită în Epoca bronzului timpuriu( cca. 3500-2200 î.H.), Epoca bronzului mijlociu (cca.2200-1600/1500 î.H.) și Epoca bronzului târziu( cca. 1600/1500-1100 î.H.). De-a lungul vremii au existat mai multe periodizări ale Epocii bronzului aplicate spațiului românesc. A fost folosită periodizarea lui Paul Reinecke pentru spațiul central-european, care împărțea epoca bronzului în patru faze (A, B
Epoca bronzului pe teritoriul României () [Corola-website/Science/321904_a_323233]
-
din preistoria României împărțită în Epoca bronzului timpuriu( cca. 3500-2200 î.H.), Epoca bronzului mijlociu (cca.2200-1600/1500 î.H.) și Epoca bronzului târziu( cca. 1600/1500-1100 î.H.). De-a lungul vremii au existat mai multe periodizări ale Epocii bronzului aplicate spațiului românesc. A fost folosită periodizarea lui Paul Reinecke pentru spațiul central-european, care împărțea epoca bronzului în patru faze (A, B, C și D), pe baza asocierilor obiectelor de bronz. Societatea neolitică se caracterizează prin economie de tip predominant
Epoca bronzului pe teritoriul României () [Corola-website/Science/321904_a_323233]
-
1500 î.H.) și Epoca bronzului târziu( cca. 1600/1500-1100 î.H.). De-a lungul vremii au existat mai multe periodizări ale Epocii bronzului aplicate spațiului românesc. A fost folosită periodizarea lui Paul Reinecke pentru spațiul central-european, care împărțea epoca bronzului în patru faze (A, B, C și D), pe baza asocierilor obiectelor de bronz. Societatea neolitică se caracterizează prin economie de tip predominant agrar, practici funerare specifice și o religie bazată pe un cult al fecundității. Tipul de societate se
Epoca bronzului pe teritoriul României () [Corola-website/Science/321904_a_323233]
-
lungul vremii au existat mai multe periodizări ale Epocii bronzului aplicate spațiului românesc. A fost folosită periodizarea lui Paul Reinecke pentru spațiul central-european, care împărțea epoca bronzului în patru faze (A, B, C și D), pe baza asocierilor obiectelor de bronz. Societatea neolitică se caracterizează prin economie de tip predominant agrar, practici funerare specifice și o religie bazată pe un cult al fecundității. Tipul de societate se apropie poate de acea “peer polity” a lui Colin Renfrew. În spațiul românesc, apare
Epoca bronzului pe teritoriul României () [Corola-website/Science/321904_a_323233]
-
de acea “peer polity” a lui Colin Renfrew. În spațiul românesc, apare o cultură arheologică care se numără printre cele mai vechi din Europa: cultura Cucuteni. Această cultură este probabil ultima care a creat ceramică pictată din Europa. În Epoca Bronzului timpuriu au început să se dezvolte diferite culturi arheologice: cultura Baden-Coțofeni, cultura Cernavodă III- Belleraz, cultura Glina, ,cultura” Verbicioara etc. În această perioadă cea mai importantă cultură din Muntenia și Oltenia este cultura Glina. Ocupațiile principale ale oamenilor sunt agricultura
Epoca bronzului pe teritoriul României () [Corola-website/Science/321904_a_323233]
-
Glina, ,cultura” Verbicioara etc. În această perioadă cea mai importantă cultură din Muntenia și Oltenia este cultura Glina. Ocupațiile principale ale oamenilor sunt agricultura, extragerea minereurilor și creșterea animalelor. Locuințele sunt rectangulare și de dimensiuni medii. În ultima perioadă a bronzului timpuriu întâlnim tipuri vaste de podoabe (inele de buclă, brățări, coliere, pandantive lucrate special din cupru, aur, argint și în special bronz). ,Cultura” Verbicioara a fost identificată în anul 1949 prin săpăturile din stațiunea eponimă. La prima prezentare, foarte succintă
Epoca bronzului pe teritoriul României () [Corola-website/Science/321904_a_323233]
-
sunt agricultura, extragerea minereurilor și creșterea animalelor. Locuințele sunt rectangulare și de dimensiuni medii. În ultima perioadă a bronzului timpuriu întâlnim tipuri vaste de podoabe (inele de buclă, brățări, coliere, pandantive lucrate special din cupru, aur, argint și în special bronz). ,Cultura” Verbicioara a fost identificată în anul 1949 prin săpăturile din stațiunea eponimă. La prima prezentare, foarte succintă de altfel, se considera că a avut o origine vestică, legată de complexele Periam-Pecica și Vatina, pătrunzând în Oltenia după grupa Glina
Epoca bronzului pe teritoriul României () [Corola-website/Science/321904_a_323233]
-
est. Referitor la înmormântări se considera că la început obiceiul era cel a înhumării morților, pentru ca apoi în a 3-a fază să se constate practica incinerației. Pe baza conținutului material, Verbicioara a fost inclusă în cinci faze. În perioada bronzului mijlociu, populația din România și țările vecine a fost delimitată de apariția mai multor culturi importante. Printre care se remarcă: cultura Otomani( întâlnită în Slovacia), cultura Wietenberg( întâlnită în Transilvania), cultura Mureș, cultura Gârla Mare( de la care s-au păstrat
Epoca bronzului pe teritoriul României () [Corola-website/Science/321904_a_323233]
-
delimitată de apariția mai multor culturi importante. Printre care se remarcă: cultura Otomani( întâlnită în Slovacia), cultura Wietenberg( întâlnită în Transilvania), cultura Mureș, cultura Gârla Mare( de la care s-au păstrat niște minunate figurine și statuete din lut). Economia Epocii Bronzului se baza pe creșterea oilor, caprelor și porcilor. În cultura Wietenberg vitele mari au fost folosite, alături de cabaline pentru tracțiune și hrană. În timpul Epocii Bronzului s-a constatat o evoluție importantă, în special pe plan economic față de eneolitic. S-au
Epoca bronzului pe teritoriul României () [Corola-website/Science/321904_a_323233]
-
Mare( de la care s-au păstrat niște minunate figurine și statuete din lut). Economia Epocii Bronzului se baza pe creșterea oilor, caprelor și porcilor. În cultura Wietenberg vitele mari au fost folosite, alături de cabaline pentru tracțiune și hrană. În timpul Epocii Bronzului s-a constatat o evoluție importantă, în special pe plan economic față de eneolitic. S-au înmulțit, în același timp, și manifestările artistice, reprezentate de cultura Gârla Mare, prin statuetele complex lucrate din lut. Ideea generală despre Epoca bronzului este aceea
Epoca bronzului pe teritoriul României () [Corola-website/Science/321904_a_323233]
-
În timpul Epocii Bronzului s-a constatat o evoluție importantă, în special pe plan economic față de eneolitic. S-au înmulțit, în același timp, și manifestările artistice, reprezentate de cultura Gârla Mare, prin statuetele complex lucrate din lut. Ideea generală despre Epoca bronzului este aceea că se instalează cultele uraniene, solare. Ca argumente sunt folosite unele motive ornamentale, considerate a fi simboluri solare, care apar frecvent redate pe ceramică sau pe piesele din metal: cercurile concentrice, cercurile însoțite de raze, zvastica. Însăși incinerația
Epoca bronzului pe teritoriul României () [Corola-website/Science/321904_a_323233]
-
fi simboluri solare, care apar frecvent redate pe ceramică sau pe piesele din metal: cercurile concentrice, cercurile însoțite de raze, zvastica. Însăși incinerația este considerată a fi legată de aceste culte. În spațiul românesc sunt cunoscute trei sanctuare din Epoca bronzului. Sălacea( cultura Otomani, faza a II-a), județul Bihor; Balej-cultura Gârla Mare, din Bulgaria și Monteoru (cultura Monteoru, județul Buzău). Din aria culturii Wietenberg, faza II, se cunoaște un loc de cult la Oarța de Sus. În legătură cu plastica antropomorfă, aceasta
Epoca bronzului pe teritoriul României () [Corola-website/Science/321904_a_323233]
-
ani. Nativii locului au fost Copiii Pădurii (ai căror zei vechi încă mai sunt venerați în nord), o rasă care a trăit în armonie cu natura, posedând o magie puternică. Primii Oameni, o civilizație de călăreți războinici primitivi din Epoca Bronzului, a venit de pe continentul estic peste un istm (distrus în conflictele care au urmat) și au purtat cu Copiii o serie de războaie care s-au încheiat printr-un pact în urma căruia Primilor Oameni le reveneau zonele libere, iar Copiilor
Cântec de gheață și foc () [Corola-website/Science/321956_a_323285]
-
Economiei și Reformelor al RM.<br> • Granturi individuale: conducător al proiectului de grant cu firma “Eurofarm” - “Prelucrarea plantei medicinale Sunătoarea cu CO2 lichid subcritic”, 2001. <br> 2004 - Medalia de Argint, Expoziția Internațională Specializată “Infoinvent - 2004”, Chișinău;<br> 2004 - Medalia de Bronz, Expoziția Internațională Specializată “Infoinvent - 2004”, Chișinău;<br> 2004 - Certificat de Membru susținător al Forumului Inventatorilor Români, Iași;<br> 2004 - Diplomă de excelență a Forumului Inventatorilor Români și insignă,“Infoinvent - 2004”, Chișinău;<br> 2005 - Medalia de Argint, decernata de Societatea Inventatorilor
Ion Panașescu () [Corola-website/Science/321326_a_322655]
-
de Argint, decernata de Societatea Inventatorilor dinRomânia (ed. a II-a), “Ecoinvent - 2005”, Iași; 2005 - “Brevet d’honneur” - titlul “Inventateur d’Elite” decernat de Societatea Inventatorilor Români pentru contribuții excepționale în domeniul Inventicii și insignă, Iași;<br> 2007 - Medalia de Bronz, Expoziția Internațională Specializată “Infoinvent - 2007”, Chișinău; 2007 - Diplomă de excelență a Fundației Paneuropa România și insignă, “Infoinvent-2007”, Chișinău;<br> 2007 - Diplomă de mențiune, Expoziția Internațională Specializată “Infoinvent -2007”, Chișinău;<br> 2007 - Diplomă de excelență, ULIM.<br> 2008 - Diplomă de participare
Ion Panașescu () [Corola-website/Science/321326_a_322655]
-
Campionatul European de Handbal Feminin din 2010, care s-a desfășurat în Danemarca și Norvegia, unde Skov a fost una din piesele de bază ale echipei sale. Danemarca a fost învinsă de Norvegia în semifinală și a ratat medalia de bronz în finala mică, fiind învinsă de România cu scorul de 16-15. Skov a fost principala marcatoare a Danemarcei în acest meci, alături de Ann Grete Norgaard, cu 4 goluri înscrise. În total, Skov a înscris 19 goluri la acest Campionat European
Rikke Skov () [Corola-website/Science/321372_a_322701]
-
om interstelar care fusese. În cele din urmă, după ce a străbătut jumătate din glob, ajunge la ascunzătoarea dușmanului, aflată într-un teritoriu ocupat de rude îndepărtate ale celor din Angyar, pe continentul nordic. Rocannon părăsește rolul de erou al Epocii Bronzului, în care fusese împins tot mai mult în carte, redevenind operatorul plin de resurse al unei civilizații interstelare. Infiltrându-se în baza inamică, el îi folosește "ansiblul" (aparat de comunicare instantanee) pentru a-și alerta poporul. O navă fără echipaj
Lumea lui Rocannon () [Corola-website/Science/321421_a_322750]
-
care înconjoară nava centrală din trei părți, sub formă de potcoavă deschisă spre altar. Din atriumul astăzi dispărut se pătrundea în nartexul exterior (exonartex) prin șapte porți gigantice, iar mai departe în nartexul interior (esonartex) prin cinci porți bătute în bronz și decorate cu cruci aurite. Din nartexul interior, alte nouă porți asigură comunicația cu spațiul central al bisericii. Trei porți de la sud erau destinate accesului poporului, iar altele trei de la nord erau destinate celor care solicitau adăpost spiritual. Porțile centrale
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
Este vorba de imaginea Sfintei Fecioare cu Pruncul așezată pe un tron de argint, încrustat cu pietre prețioase. La dreapta, Constantin cel Mare îi oferă macheta orașului, iar la stânga Iustinian I-ul îi oferă macheta bisericii Sfânta Sofia. Poarta de bronz a vestibulului, prin care se iese afară, datează din sec. 2-1 e.A. Este numită "Frumoasa poartă", a fost adusă de la un templu elenistic din cetatea Tarsus, Asia Mică, cetate de care este legată viața Sfântului Paul. Una dintre curiozități o
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
creștinii apuseni, a suferit distrugeri mari. În 1203, sălbaticii soldați creștini au provocat în jur un incediucare a afectat și Forul lui Constantin. După jaful din anul următor, 1204, statuile antice de marmură ale forumului au dispărut, iar cele de bronz au fost topite. Pe parcursul existenței sale aproape bimilenare, coloana a cunoscut o serie de deteriorări și alte și chiar un incendiu al cartierului înconjurător. O furtună din toamna anului 1150 a prăbușit statuia multiseculară din vârf, capitelul și trei tamburi
Coloana lui Constantin () [Corola-website/Science/321454_a_322783]
-
a fost sfintita in vara anului 2013. a avut funcțiunea de necropolă a familiei Callimachi, aici aflându-se 14 cripte, din care numai 8 sunt ocupate, patru dintre ele având pietre funerare de marmură albă, sculptate, iar două fiind de bronz. În pronaosul capelei din Stâncești sunt înmormântați, sub o placă de marmură neagră, următorii membri ai familiei Callimachi: banul Dimitrie Callimachi (1705-1758) și soția sa Maria, născută Sturdza; paharnicul Ioan Callimachi (1750-1786) și soția sa Ruxandra, născută Catargi; vornicul Alexandru
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
săritură cu prăjina, sărind 5,61m în sala (5.03.2001, Toulouse, Franța) și 5,50m în aer liber (13.06.2003 Pierre Benițe, Franța și 28.08.2003 Daegu, Coreea de Sud), detrodându-l astfel pe Răzvan Enescu. A cucerit medalia de bronz la Campionatele Mondiale Universitare din 2003 Daegu, Coreea de Sud . Până în prezent, niciun alt atlet român nu a reușit să-i doboare recordul. S-a retras din activitate în 2009, actualmente fiind antrenor la CSM București și profesor la Liceul Francez "Anna
Tiberiu Agoston () [Corola-website/Science/321495_a_322824]