7,134 matches
-
partea de sud-vest. Cu toate acestea, o analiză mai detaliată a constatărilor de alpiniști italieni, cum ar fi culoarea de îmbrăcăminte și prezența de tablete bulgare făcute cu corpul, indică faptul că cel mai probabil, a fost corpul de alpinist bulgar Yordanka Dimitrova, care a fost ucis de către o avalanșă pe fata de sud-vest a vârfului Kangchenjunga în octombrie 1994. Nu se știe dacă a atins vârful Kangchenjunga. În cazul în care ea ar fi făcut acest lucru, ar fi fost
Wanda Rutkiewicz () [Corola-website/Science/330697_a_332026]
-
verbale date de dl. G. Balș asupra bisericii fostei mânăstiri Plătărești, - să se declare și această biserică monument istoric, înscriindu-se în inventar."” În timpul Primului Război Mondial, aflându-se în zona de ocupație a Puterilor Centrale, mănăstirea a fost ocupată de trupele bulgare care au transformat-o în depozit de materiale de război (alimente). Trupele bulgare vor produce noi devastări mănăstirii, dintre care cea mai gravă a reprezentat-o arderea întregii arhive și a cărților de cult. Ca urmare, în arhiva mănăstirii nu
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
declare și această biserică monument istoric, înscriindu-se în inventar."” În timpul Primului Război Mondial, aflându-se în zona de ocupație a Puterilor Centrale, mănăstirea a fost ocupată de trupele bulgare care au transformat-o în depozit de materiale de război (alimente). Trupele bulgare vor produce noi devastări mănăstirii, dintre care cea mai gravă a reprezentat-o arderea întregii arhive și a cărților de cult. Ca urmare, în arhiva mănăstirii nu s-a păstrat nici un document mai vechi în legătură cu istoricul său. Au supraviețuit distrugerii
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
(n. 15 august 1989, Dupnitsa, Bulgaria) este un fotbalist bulgar ce evoluează la clubul Slavia Sofia pe postul de portar. În august 2007 Kirev a semnat primul său contract profesional, cu Slavia Sofia. El a debutat pe 25 aprilie 2008, într-un meci împotriva celor de la Spartak Vrna, din campionat
Mario Kirev () [Corola-website/Science/330356_a_331685]
-
europene au recunoscut unificarea Bulgariei ce avusese loc la 18 septembrie 1885. La 18 septembrie 1885, Bulgaria și provincia Rumelia Orientala, ambele componente semiautonome ale Imperiului Otoman și-au proclamat unificarea în orașul Plovdiv. Rumelia Orientala, regiune cu populație majoritar bulgară, era o construcție artificială realizată la Congresul de la Berlin cu șapte ani în urmă. Unificarea a avut loc împotriva voinței Marilor Puteri, inclusiv celei a Rusiei. Imperiul Austro-Ungar își extindea influență în Balcani și s-a opus. Vecinul Bulgariei de la
Războiul sârbo-bulgar () [Corola-website/Science/330385_a_331714]
-
era și iritat de faptul ca lideri ai opoziției sârbe, cum ar fi , care scăpaseră de persecuții în urmă , se adăpostiseră în Bulgaria. După declarația unificării, în Grecia au izbucnit proteste de masă, grecii temându-se de apariția unui stat bulgar mare în Balcani și cerând guvernului lor să declare război Bulgariei. Șerbia a oferit Greciei o acțiune militară comună împotriva Bulgariei, dar guvernul grec a refuzat. Cum Austro-Ungaria îi promisese achiziții teritoriale pe seama Bulgariei (în schimbul unor concesiuni în Balcanii de
Războiul sârbo-bulgar () [Corola-website/Science/330385_a_331714]
-
Bregovo ajunsese pe malul bulgăresc al râului. După refuzul unor cereri ale Bulgariei de a evacua pichetul, Bulgaria a expulzat grănicerii sârbi cu forța. Otomanii nu au intervenit în conflict și înaintarea armatei sârbești a fost oprită după . Grosul armatei Bulgare călătorise de la frontiera otomană din sud-est până la cea sârbească din nord-vest pentru a apăra capitala Sofia. După bătăliile defensive de la Slivnița și Vidin (a cărui apărare fusese organizată de Atanas Uzunov), Bulgaria a trecut în ofensivă, ocupând orașul Pirot. În
Războiul sârbo-bulgar () [Corola-website/Science/330385_a_331714]
-
Sofia. După bătăliile defensive de la Slivnița și Vidin (a cărui apărare fusese organizată de Atanas Uzunov), Bulgaria a trecut în ofensivă, ocupând orașul Pirot. În acest moment, Austro-Ungaria a intervenit, amenințând cu intrarea în război de partea Șerbiei în caz că trupele bulgare nu se retrag. Nu au avut loc modificări teritoriale, dar conferință de pace a dus la recunoașterea internațională a unificării Bulgariei. Relațiile de încredere și prietenie dintre sârbi și bulgari, construite de-a lungul timpului în lupta lor comună împotriva
Războiul sârbo-bulgar () [Corola-website/Science/330385_a_331714]
-
locuitorilor erau români. Lângă loaclitate a mai existat o așezare (azi dispărută) ce se numea "Aidâmbei" în timpul administrației românești și "Svetik" în bulgară. La recensământul din 2011, populația satului Kăpinovo era de locuitori. Nu există o etnie majoritară, locuitorii fiind bulgari (%), turci (%) și romi Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența etnică.
Kăpinovo, Dobrici () [Corola-website/Science/330425_a_331754]
-
a făcut parte din "plasa Casim" a județului Caliacra, România. În trecut se numea "Saldu Alde". Lângă localiate a mai existat o așezare cu populație de etnie română și turcă (azi dispărută) numită în timpul administrației românești "Durași" și în "Dryan" bulgară. La recensământul din 2011, populația satului Rosen era de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau bulgari, cu o minoritate de romi Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența etnică.
Rosen, Dobrici () [Corola-website/Science/330433_a_331762]
-
Antologie de versuri în limba italiană. Traduceri de Marilena Rodica Chiretu, Viorica Bălteanu, Ștefan Damian, Narcis Zărnescu, Maria-Gabriela(Mary Coco) și Veronica Vîrtosu; 50. Lyrical wonders, Ăn Anthology în 13 Languages(Mirări lirice, Antologie în 13 limbi: greacă, albaneză, spaniolă, bulgară, găgăuza, sîrbă, letona, cehă, arabă, turcă, portugheză, tătara crimeeană, maghiară). Traduceri de Balázs F. Attila, Baki Ymeri, acad. Kopi Kyçyku, Dr. Ardian Kyçyku, Maria Augustina Hâncu, Andrei Langa, Gheorghi Barbarov, Todur Zanet, Slavomir Gvozdenovici, Maria Briede-Macovei, dr. Jiří Našinec, Elisabeta
Traian Vasilcău () [Corola-website/Science/329101_a_330430]
-
același an, Witold Rolla Piekarski a plecat cu un grup de prieteni polonezi și bulgari în Bulgaria, unde a activat alături de soția sa în cadrul serviciului sanitar al armatei. După război a rămas la Sofia unde a înființat primul ziar umoristic bulgar și a condus alte publicații, între care primul cotidian bulgar, "Glas", și ziarul "Narodna Vola". Tot el a înființat prima societate tipografică din țara de la sud de Dunăre (denumită „Sfinții Chiril și Metodiu”). Ca efect al implicării sale în luptele
Witold Rola Piekarski () [Corola-website/Science/329235_a_330564]
-
de prieteni polonezi și bulgari în Bulgaria, unde a activat alături de soția sa în cadrul serviciului sanitar al armatei. După război a rămas la Sofia unde a înființat primul ziar umoristic bulgar și a condus alte publicații, între care primul cotidian bulgar, "Glas", și ziarul "Narodna Vola". Tot el a înființat prima societate tipografică din țara de la sud de Dunăre (denumită „Sfinții Chiril și Metodiu”). Ca efect al implicării sale în luptele politice din Sofia, lui, soției și celor doi copii le-
Witold Rola Piekarski () [Corola-website/Science/329235_a_330564]
-
unei alte teorii, numele regiunii ar proveni din termenul maghiar „bárány”, care înseamnă "miel". De-a lungul istoriei, regiunea Baranya a făcut parte din Imperiul Roman, Imperiul Hunilor, regatul ostrogoților, regatul lombarzilor, the regatul avarilor, Imperiul Franc, Principatul Balaton, Imperiul Bulgar, Regatul Ungariei, Imperiul Otoman, Arhiducatul Austriei, Imperiul Austriac și apoi din Austro-Ungaria. Începând cu 1918/1921, regiunea a fost împărțită între Ungaria și Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (denumit ulterior Iugoslavia). Regiunea Baranya a fost colonizată de slavi în secolul
Baranya (regiune) () [Corola-website/Science/329272_a_330601]
-
prezența ungurilor în Europa, care a culminat cu „descălecatul” . Cea mai veche însemnare legată de unguri apare în „Tactica” împăratului Leon al VI-lea (904), care, în relatarea războiului bizantino-bulgar din 894-896, amintește de prezența călăreților maghiari în rândurile armatei bulgare. O cronică din aceeași perioadă a lui Gheorghios Amartolos amintește de asemenea de participarea ungurilor la luptele cu bizantinii. Relatarea cea mai detaliată a campaniilor de cucerire a Bazinului Panoniei de către unguri apare în "De Administrando Imperio". Aceasta este o
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
al Dunării dovedesc existența unui puternic stat medieval timpuriu în această regiune. În afară de Francia Răsăriteană și Moravia Mare, a treia putere implicată în controlul asupra Bazinului Panonic a fost începând cu primele decenii ale secolului al IX-lea Primul Țarat Bulgar. Annales regni Francorum amintesc că obotriții care locuiau în „Dacia pe Dunăre”, (cel mai probabil de-a lungul cursului inferior al râului Tisa), au cerut în 824 ajutorul francilor împotriva bulgarilor. Armatele bulgarilor au invadat Panonia, au „expulzat căpeteniile slave
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
care locuiau în „Dacia pe Dunăre”, (cel mai probabil de-a lungul cursului inferior al râului Tisa), au cerut în 824 ajutorul francilor împotriva bulgarilor. Armatele bulgarilor au invadat Panonia, au „expulzat căpeteniile slave și au numit în schimb guvernatori bulgari” în 827. O inscripție descoperită la Provadia amintește de comandantul militar bulgar Onegavonais care s-ar fio înecat în apele Tisei cam în aceeași perioadă. Întărirea puterii Moraviei a provocat o apropiere între Bulgaria și Francia Răsăriteană în a doua
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
cursului inferior al râului Tisa), au cerut în 824 ajutorul francilor împotriva bulgarilor. Armatele bulgarilor au invadat Panonia, au „expulzat căpeteniile slave și au numit în schimb guvernatori bulgari” în 827. O inscripție descoperită la Provadia amintește de comandantul militar bulgar Onegavonais care s-ar fio înecat în apele Tisei cam în aceeași perioadă. Întărirea puterii Moraviei a provocat o apropiere între Bulgaria și Francia Răsăriteană în a doua jumătate a secolului al IX-lea. De exemplu, regele Arnulf al Franciei
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
pe de altă parte, descrie atacurile conjucate ale hazarilor și turcilor oguzi care i-ar fi obligat pe pecenegi să se mute la vest de fluviul Volga în perioada 893 - 902 (cel mai probabil în 894). Relațiile dintre Primul Țarat Bulgar și Imperiul Bizantin s-au acutizat în 894, când împăratul Leon al V-lea i-a obligat pe negustorii bulgari să părăsească Contantinopolul și să-și continue activitatea în Salonic. Ca urmare, țarul Simeon I a invadat teritoriile bizantine și
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
se mute la vest de fluviul Volga în perioada 893 - 902 (cel mai probabil în 894). Relațiile dintre Primul Țarat Bulgar și Imperiul Bizantin s-au acutizat în 894, când împăratul Leon al V-lea i-a obligat pe negustorii bulgari să părăsească Contantinopolul și să-și continue activitatea în Salonic. Ca urmare, țarul Simeon I a invadat teritoriile bizantine și a învins trupele reduse numeric care au încercat să facă față atacului. Ca urmare, bizantinii au încercat să se alieze
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
iar mai apoi au luptat cu Menumorut, pentru ca apoi să cucerească Transilvania lui Gelu. Mai târziu, ungurii i-a atacat pe slavii șăi bulgarii conduși de Salanus, care ocupau teritoriile centrale dintre Dunăre și Tisa. Salanus a beneficiat de ajutorul bulgar și bizantin împtriva atacului maghiarilor. Simon din Kéza scrie însă că ungurii au luptat cu Svatopluk, după ce au ajuns în Bazinul Panonic. Conica pictată de la Viena susțină că ungurii „s-au odihnit în Transilvania și și-au lăsat animalele să
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
V-lea - al X-lea. Pe de altă parte, alți autori consideră că această identificare bazată doar pe argumente lingvistică este incertă. Autorul bizantin care a continuat cronica lui Ghiorghios Amartolus a amintit faptul că pe la anul 837, Primul Țarat Bulgar a căutat să formeze o alianță cu un popor păgân numit "ungri", "turc" ori "hun" împotriva locuitorilor originari din Macedonia, care se răsculaseră împotriva bulgarilor. Rebelii au reușit să îi înfrângă pe păgâni. Poporul păgân menționat în sursa bizantină a
Preistoria maghiarilor () [Corola-website/Science/328643_a_329972]
-
s-a refugiat peste Munții Caucaz, regine în care urmașii lor au locuit până în secolul al XIII-lea. Există cercetători care consideră însă că maghiarii s-ar fi mutat spre vest încă din secolul al VII-lea, când primul stat bulgar s-a dezintegrat sub loviturile hazarilor, iar bulgarii au părăsit teritoriul din nordul Mării Negre. După înfrângerea suferită in fața pecenegilor (sau după dispariția statului bulgar), cele șapte triburi maghiare (Hétmagyar) care au migrat spre vest s-au așezat în regiunea
Preistoria maghiarilor () [Corola-website/Science/328643_a_329972]
-
s-ar fi mutat spre vest încă din secolul al VII-lea, când primul stat bulgar s-a dezintegrat sub loviturile hazarilor, iar bulgarii au părăsit teritoriul din nordul Mării Negre. După înfrângerea suferită in fața pecenegilor (sau după dispariția statului bulgar), cele șapte triburi maghiare (Hétmagyar) care au migrat spre vest s-au așezat în regiunea pe care Constantin al VII-lea o numește "Etelküzü" (ori "Etel" și "Küzü"). Etelköz a fost primul stat (principat) maghiar cunoscut, fondat pe la jumătatea secolului
Preistoria maghiarilor () [Corola-website/Science/328643_a_329972]
-
Welt din Berlin), maghiară ("A paraszt kapitány", Albatrosz Könyvkiadó, București, 1969; traducere de László Lőrinczi; reeditată în 1972), ucraineană ("Рід Шоймарів", Dnipro, Kiev, 1970; traducere de Mîkola Cîșcevîi), rusă ("Plemja Šojmaru", Detskaja literatura, Moscova, 1977; traducere de Mihail Fridman) și bulgară ("Родът на Шоймару", Otecestvo, Sofia, 1982; traducere de Spaska Kanurkova; reeditată în 1989). Succesul romanului "Neamul Șoimăreștilor" a determinat realizarea unei ecranizări cinematografice. Scenariul filmului a fost scris de Alexandru Struțeanu și Constantin Mitru după romanul publicat de Mihail Sadoveanu
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]