7,087 matches
-
pe str. Cloșca). Ea a funcționat până la cel de-al doilea război mondial, când a fost fost devastată de către legionari în 1941. Stilul de construcție al sinagogii este stilul maur, ea având o fațadă frumos ornată cu un mozaic de ceramică cu motive de plante și doi lei care sprijină o menoră. Deoarece în cultul mozaic este permisă folosirea figurilor animale, prezența mozaicului cu cei doi lei deasupra intrării face ca sinagoga să fie o raritate din acest punct de vedere
Sinagoga Ortodoxă din Brașov () [Corola-website/Science/317409_a_318738]
-
Indonezia. El a fost îngropat de cenușă și curgerile masive piroclastice din erupția din 1815 a Muntelui Tambora. Satul a avut aproximativ 10.000 de locuitori. Oamenii de știință care au dezgropat situl au descoperit îngropate în cenușă vase de ceramică, vase de bronz, sticle de sticlă, case și săteni, într-o manieră similară cu cea din Pompeii. Oamenii de știință cred că obiceiurile și limba culturii s-au distrus. Cultura a fost vizitată de exploratori vestici la scurt timp după
Tambora (cultura pierdută) () [Corola-website/Science/321903_a_323232]
-
manieră similară cu cea din Pompeii. Oamenii de știință cred că obiceiurile și limba culturii s-au distrus. Cultura a fost vizitată de exploratori vestici la scurt timp după decesul acesteia. Se crede că au avut relații cu Indochina, deoarece ceramica lor se aseamănă cu cea găsită în Vietnam. În vara anului 2004, o echipă, de la Universitatea din Rhode Island, de la Universitatea din Carolina de Nord la Wilmington, și Direcția Indoneziană de Vulcanologie, condusă de Haraldur Sigurdsson, a început o săpătură
Tambora (cultura pierdută) () [Corola-website/Science/321903_a_323232]
-
grosime de cenușă vulcanică și piatră ponce. Echipa a folosit un radar de penetrare a solului pentru a localiza o casă mică îngropată. Ei au excavat casa, unde au găsit rămășițele a doi adulți, precum și castroane de bronz, vase de ceramică, unelte de fier și alte artefacte. Proiectarea și decorarea artefactelor au asemănări cu artefacte din Vietnam și Cambodgia. Testele efectuate folosind o tehnică de carbonizare au dezvăluit că ele erau fost compuse din cărbune format de căldura de la magmă. Oamenii
Tambora (cultura pierdută) () [Corola-website/Science/321903_a_323232]
-
Tipul de societate se apropie poate de acea “peer polity” a lui Colin Renfrew. În spațiul românesc, apare o cultură arheologică care se numără printre cele mai vechi din Europa: cultura Cucuteni. Această cultură este probabil ultima care a creat ceramică pictată din Europa. În Epoca Bronzului timpuriu au început să se dezvolte diferite culturi arheologice: cultura Baden-Coțofeni, cultura Cernavodă III- Belleraz, cultura Glina, ,cultura” Verbicioara etc. În această perioadă cea mai importantă cultură din Muntenia și Oltenia este cultura Glina
Epoca bronzului pe teritoriul României () [Corola-website/Science/321904_a_323233]
-
de cultura Gârla Mare, prin statuetele complex lucrate din lut. Ideea generală despre Epoca bronzului este aceea că se instalează cultele uraniene, solare. Ca argumente sunt folosite unele motive ornamentale, considerate a fi simboluri solare, care apar frecvent redate pe ceramică sau pe piesele din metal: cercurile concentrice, cercurile însoțite de raze, zvastica. Însăși incinerația este considerată a fi legată de aceste culte. În spațiul românesc sunt cunoscute trei sanctuare din Epoca bronzului. Sălacea( cultura Otomani, faza a II-a), județul
Epoca bronzului pe teritoriul României () [Corola-website/Science/321904_a_323233]
-
are două încăperi legate între ele printr-un culoar boltit. În prima dintre ele sunt expuse butoaie pentru băuturi și pentru alimente, iar în a doua încăpere este amenajată o cramă cu mese și laițe cu obiecte din lemn și ceramică. La etajul clădirii sunt expuse piese importante de etnografie și artă populară din principalele zone etnografice ale județului: Suceava, Fălticeni, Rădăuți, Humor, Câmpulung și bazinul Dornelor. Sunt de menționat țesături (ștergare, traiste, costume tradiționale, scoarțe, lăicere), haine de blană (cojocel
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
zone etnografice ale județului: Suceava, Fălticeni, Rădăuți, Humor, Câmpulung și bazinul Dornelor. Sunt de menționat țesături (ștergare, traiste, costume tradiționale, scoarțe, lăicere), haine de blană (cojocel, pieptar, pieptar cu poale), obiecte din lemn (furcă de tors, blidare, tacâmuri), obiecte de ceramică neagră de Marginea și de ceramică smălțuită de Rădăuți, salbele de zestre, ornamente de mărgele, coarne pentru praf de pușcă etc. În prezent, muzeul are denumirea Muzeul Etnografic „Hanul Domnesc” din Suceava, aparținând și fiind administrat de Muzeul Bucovinei.
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
Rădăuți, Humor, Câmpulung și bazinul Dornelor. Sunt de menționat țesături (ștergare, traiste, costume tradiționale, scoarțe, lăicere), haine de blană (cojocel, pieptar, pieptar cu poale), obiecte din lemn (furcă de tors, blidare, tacâmuri), obiecte de ceramică neagră de Marginea și de ceramică smălțuită de Rădăuți, salbele de zestre, ornamente de mărgele, coarne pentru praf de pușcă etc. În prezent, muzeul are denumirea Muzeul Etnografic „Hanul Domnesc” din Suceava, aparținând și fiind administrat de Muzeul Bucovinei.
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
Nola a fost cel care a introdus folosirea clopotelui în biserica creștină. ele, care pot fi de diferite mărimi, se toarnă de obicei din bronz, dar uneori sunt folosite și alte materiale. e mici sunt uneori făcute din sticlă sau ceramică. Sunetul se obține fie prin lovirea limbii clopotelui de cupă, fie prin mișcarea clopotului întreg. Mărimea clopotului nu este neapărat într-o relație proporțională cu înălțimea sunetului produs, dar ca principiu, dublarea greutății clopotului va face ca clopotul să sune
Clopot () [Corola-website/Science/321496_a_322825]
-
fost perfecționat, și tehnicile de lăcuit și ceramică s-au dezvoltat mult. Un alt factor a fost popularizarea ceremoniei ceaiului începând cu era Muromachi până în era Azuchi-Momoyama (1568-1600). În a doua jumătate a erei Edo (1600-1868) producători de obiecte de ceramică și de textile au avut o perioadă de înflorire, multe obiecte din acea perioadă supraviețuind până în ziua de astăzi. În Okinawa obiectele de ceramică cele mai cunoscute sunt cele de tipul "Tsuboya", în Kyūshū cele de tipul "Karatsu", "Agano" și
Arta populară japoneză () [Corola-website/Science/316829_a_318158]
-
până în era Azuchi-Momoyama (1568-1600). În a doua jumătate a erei Edo (1600-1868) producători de obiecte de ceramică și de textile au avut o perioadă de înflorire, multe obiecte din acea perioadă supraviețuind până în ziua de astăzi. În Okinawa obiectele de ceramică cele mai cunoscute sunt cele de tipul "Tsuboya", în Kyūshū cele de tipul "Karatsu", "Agano" și "Takatori", tehnicile fiind învâțate de la ceramiștii coreeni. Alte tipuri de calitate superioară sunt cele din Imari ("Arita"), "Koishiwara" și "Onta". În regiunea Shikoku, ceramica
Arta populară japoneză () [Corola-website/Science/316829_a_318158]
-
ceramică cele mai cunoscute sunt cele de tipul "Tsuboya", în Kyūshū cele de tipul "Karatsu", "Agano" și "Takatori", tehnicile fiind învâțate de la ceramiștii coreeni. Alte tipuri de calitate superioară sunt cele din Imari ("Arita"), "Koishiwara" și "Onta". În regiunea Shikoku, ceramica de tip "Tobe" este bine-cunoscută. În regiunea Chũgoku, cele de tip "Fushina", "Ushinoto" sau "Bizen". În regiunea Kinki, cele de tip "Tamba", Kyoto, "Shigaraki" și "Iga", în regiunea Chũbu, cele de tip "Seto" și "Mino", iar în regiunea Kantō cele
Arta populară japoneză () [Corola-website/Science/316829_a_318158]
-
Bizen". În regiunea Kinki, cele de tip "Tamba", Kyoto, "Shigaraki" și "Iga", în regiunea Chũbu, cele de tip "Seto" și "Mino", iar în regiunea Kantō cele de tip "Kasama". Localitatea Mashiko, (Prefectura Tochigi) centrul mișcării de artizanat, este cunoscută pentru ceramica de tip "Mashiko". Acestea includ obiecte lăcuite numite "ryūkyū-nuri" (din Okinawa), "ikkambari uchiwa" (evantaie confecționate cu un strat de lac dat peste un cadru de hârtie) din regiunea Shikoku; "yanagi-gōri" (cufere din împletituri de răchită) din regiunea San’in; "funadansu
Arta populară japoneză () [Corola-website/Science/316829_a_318158]
-
Oscar că vrăjitoarea cea rea locuiește în Pădurea Întunecată și poate fi ucisă doar prind distrugerea baghetei sale, care este sursa puterii ei. Oscar și Finley pleacă împreună spre pădure și pe drum li se alătură o păpușă chinezească din ceramică (Joey King), căreia vrăjitoarea cea rea i-a rupt piciorul și i-a distrus familia. Cei trei ajung în pădure unde descoperă că Glinda (Michelle Williams) este o vrăjitoare bună și care le dovedește că Evanora este adevărata vrăjitoare rea
Grozavul și puternicul Oz () [Corola-website/Science/328889_a_330218]
-
de 0,75 metri. Pe fațada principală a clădirii liceului, în partea stângă, se află un mozaic parietal, dezvelit în anul 1966 și realizat de artistul C. Demetrescu. Lucrarea are o suprafață de 10x4 metri, fiind realizată din marmură și ceramică. În interiorul clădirii, la etajul I, se află bustul domnitorului Petru Rareș, cel care dă numele colegiului. Monumentul reprezintă de fapt o replică în bronz a bustului realizat de sculptorul Gheorghe Covalschi și amplasat în anul 1977 la intrarea în parcul
Colegiul Național „Petru Rareș” din Suceava () [Corola-website/Science/328903_a_330232]
-
doilea Război Mondial. În cele ce urmează vom prezenta modul de expunere al exponatelor din fiecare sală. De asemenea, sunt prezentate Cultura Stârcevo-Criș, aspecte cu privire la economia neolitică, îndeletnicirile locuitorilor din cultura respectivă și modul acestora de viață, diferite piese de ceramică descoperite la Lunca și Grumăzești; Cultura Ceramicii Liniare,unde ne sunt prezentate material specific acesteia, descoperite la Traian și Târpești. Ceramică Precucuteniană, Faza I, descoperiri de la Traian-Dealul Viei, Harta Culturii Precucuteni, reconstituirea Stațiunii Bodești - Frumușica. Din Faza Cucuteni A - B
Muzeul de Istorie și Arheologie din Piatra Neamț () [Corola-website/Science/325456_a_326785]
-
vom prezenta modul de expunere al exponatelor din fiecare sală. De asemenea, sunt prezentate Cultura Stârcevo-Criș, aspecte cu privire la economia neolitică, îndeletnicirile locuitorilor din cultura respectivă și modul acestora de viață, diferite piese de ceramică descoperite la Lunca și Grumăzești; Cultura Ceramicii Liniare,unde ne sunt prezentate material specific acesteia, descoperite la Traian și Târpești. Ceramică Precucuteniană, Faza I, descoperiri de la Traian-Dealul Viei, Harta Culturii Precucuteni, reconstituirea Stațiunii Bodești - Frumușica. Din Faza Cucuteni A - B : ceramică - piese de import,vase descoperite la
Muzeul de Istorie și Arheologie din Piatra Neamț () [Corola-website/Science/325456_a_326785]
-
Cultura Stârcevo-Criș, aspecte cu privire la economia neolitică, îndeletnicirile locuitorilor din cultura respectivă și modul acestora de viață, diferite piese de ceramică descoperite la Lunca și Grumăzești; Cultura Ceramicii Liniare,unde ne sunt prezentate material specific acesteia, descoperite la Traian și Târpești. Ceramică Precucuteniană, Faza I, descoperiri de la Traian-Dealul Viei, Harta Culturii Precucuteni, reconstituirea Stațiunii Bodești - Frumușica. Din Faza Cucuteni A - B : ceramică - piese de import,vase descoperite la Traian, Ghelăiești, plastică antropomorfă, prelucrarea osului și cornului în eneolitic. Faza Cucuteni B: ceramică
Muzeul de Istorie și Arheologie din Piatra Neamț () [Corola-website/Science/325456_a_326785]
-
descoperite la Lunca și Grumăzești; Cultura Ceramicii Liniare,unde ne sunt prezentate material specific acesteia, descoperite la Traian și Târpești. Ceramică Precucuteniană, Faza I, descoperiri de la Traian-Dealul Viei, Harta Culturii Precucuteni, reconstituirea Stațiunii Bodești - Frumușica. Din Faza Cucuteni A - B : ceramică - piese de import,vase descoperite la Traian, Ghelăiești, plastică antropomorfă, prelucrarea osului și cornului în eneolitic. Faza Cucuteni B: ceramică descoperită la Poduri, Ghelăiești,Bodești; vatră cruciform Poduri- Dealul Ghindaru, vase descoperite la Târgu Ocna, Bodești, topoare din aramă, metalurgia
Muzeul de Istorie și Arheologie din Piatra Neamț () [Corola-website/Science/325456_a_326785]
-
Ceramică Precucuteniană, Faza I, descoperiri de la Traian-Dealul Viei, Harta Culturii Precucuteni, reconstituirea Stațiunii Bodești - Frumușica. Din Faza Cucuteni A - B : ceramică - piese de import,vase descoperite la Traian, Ghelăiești, plastică antropomorfă, prelucrarea osului și cornului în eneolitic. Faza Cucuteni B: ceramică descoperită la Poduri, Ghelăiești,Bodești; vatră cruciform Poduri- Dealul Ghindaru, vase descoperite la Târgu Ocna, Bodești, topoare din aramă, metalurgia aramei în eneolitic, stațiuni cu descoperiri aparținând culturii Costișa-Borlești,Costișa,Cucuieți,Lunca, Siliștea.
Muzeul de Istorie și Arheologie din Piatra Neamț () [Corola-website/Science/325456_a_326785]
-
venit în anul 1968, cînd a organizat o expoziție personală la Casa Ziariștilor din București. Scriitorul și ziaristul Marcel Moreau i-a comentat această expoziție în paginile publicației Le Figaro. a creat obiecte de artă decorativă din metal, piatră și ceramică (Străbunul, Oul dogmatic, Geneza, Dragoș Vodă, ș.a.m.d.). Lucrările sale sunt răspândite prin colecții din Grecia, Austria, Germania, Franța și România. A realizat portrete de oameni simpli dar și de personalități cum au fost Octavian Goga din Hunedoara și
Valentina Boștină () [Corola-website/Science/325480_a_326809]
-
ilustrează unitatea culturii materiale și spirituale geto - dacice în zonele extracarpatice ale Daciei. Tot aici au fost descoperite urme ale prezenței umane datând din perioada neolitică (6500 - 3500 î. Hr) constând din: așchii, lame și nuclee de silex, urme de ceramică etc aparținând, cel mai probabil, culturii precucuteni. Această vatră a continuat să fie locuită, aici descoperindu-se și o necropolă cu două morminte de incinerație, datând din sec. IV-III a. Hr. (Latène). Aici s-au descoperit resturi de ceramică, preponderent
Ipotești, Suceava () [Corola-website/Science/324914_a_326243]
-
de ceramică etc aparținând, cel mai probabil, culturii precucuteni. Această vatră a continuat să fie locuită, aici descoperindu-se și o necropolă cu două morminte de incinerație, datând din sec. IV-III a. Hr. (Latène). Aici s-au descoperit resturi de ceramică, preponderent grosieră, de culoare gri sau cărămizie. Doar câteva fragmente au fost realizate din pastă fină și decorate cu crestături pe margine. Materialul arheologic aparține, cel mai probabil, culturii Noua. Alte descoperiri făcute cu prilejul asfaltării drumului județean DJ 208
Ipotești, Suceava () [Corola-website/Science/324914_a_326243]
-
a boierului Barbu din Scobinți, prin anii 1915-1916, al cărei paznic era un oarecare Bucovineanu, a cărei soție se numea Antemica. Pe vârful dealului, se găseau bucăți de mică, iar în partea de sud a dealului era o conductă de ceramică ce aducea apă de la casa apelor din pădurea și dealul Basaraba la curtea boiereasca. Locuitorii așezării provin din oameni aduși să muncească pe pământurile dregătorilor domnești, apoi ai mănăstirii. În 1859, erau un numar de 155 capi de familie, cu
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]