7,208 matches
-
care trăise viața manuscriselor Își recunoaște destinul În manuscrisul ars. În cameră sclipește computerul noii ere, cu alternativele sale scurte și imperative: „Continuă - Întrerupe”. Nu incertitudinea identității Îl domină acum pe Keseru, ci, mai curând, certitudinea că nu mai are chef de profesia de lector. Nu i se mai pare important dacă o carte este bună sau rea. Îl preocupă spulberarea memoriei, oamenii fără trecut și viitor. Gândește, din nou, dar fără Îngrijorarea de altădată, spre acei Obdachlosen, Între care se
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
companiei sale, dispuși să se lase agresați și chiar cuceriți de bizareriile celebrității care Își trăia propria legendă. Saul Își locuia celebritatea și legenda cu un soi de scârbă neglijentă și un amestec de mândrie și iritare. Nu aveam nici un chef să ating scutul cu țepi În care se Învelise solitarul-monden. În seara cu pricina nu mai era vorba, Însă, de un party cu bufet și multă lume, În care fiecare trecea doar pentru câteva secunde pe lângă fiecare, În drum spre
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pentru problemele de viață ale neamului. Între studenții pe care îi cunoșteam se manifestau dorințe avide după mâncare îmbelșugată și locuință confortabilă, apoi preocuparea de examene și carieră. Unii dintre cei cu mai bună stare materială își petreceau vremea în chefuri și nopți pierdute, cei mai lipsiți, umblau după burse sau orice fel de avantagii materiale. Am încercat în continuu să găsesc oameni cu alte vederi și preocupări. Erau câțiva băieți care studiau Filozofia și se întrețineau adeseori asupra diferitelor probleme
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de moartea lui Nuti. Și el era mult mai rău decât înainte de a pleca din cameră; se mișca rezemându-se de pereții celulei. Nu ne-a spus unde fusese dus și care a fost subiectul anchetei. Văzând că nu are chef să vorbească despre asta, nici noi nu l-am iscodit. Am interpretat starea lui mai rea datorită faptului că nu mai făcuse mișcare la Interne și nici nu fusese scos la aer. Viața a început să curgă în celula noastră
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ceva, dar buzele i s-au mișcat prea repede și nu am putut descifra cuvintele. — N-ai putea vorbi mai rar? Nu mă descurc foarte bine cu cititul pe buze. Ea silabisi răspicat: „Îmbrăcați și încălțați astea“. Nu prea aveam chef să port manta de ploaie, dar îmi dădeam seama că obiecțiile nu și-ar fi găsit rostul. Mi-am scos tenișii și am încălțat cizmele de cauciuc. Am îmbrăcat mantaua peste tricou. Era cam grea, iar cizmele cu vreo două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ea. Laboratorul bunicului este dincolo de cascadă. O să vă dați seama de îndată ce ajungeți acolo.“ — Și acolo mă așteaptă bunicul tău? „Da“, spuse ea, întinzându-mi o lanternă mare, rezistentă la apă, de care era prinsă o curea. Nu prea aveam eu chef să înfrunt bezna aceea, dar îmi era imposibil să mai dau îndărăt. Mi-am adunat forțele și am făcut un pas înainte. M-am aplecat ca să-mi feresc capul și umerii, apoi am tras și celălalt picior după mine. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mai inofensive aplicații ale cercetărilor mele. Dacă o asemenea aplicație este inofensivă, cum or arăta celelalte? Nu e greu de imaginat ce înseamnă să te joci cu sunetele, adică să le dai mai încet sau mai tare, după cum ai tu chef, fără să ții cont de cei din jurul tău. — Există posibilitatea să îndepărtăm și sunetele din vorbire, și cele din ascultare, reluă bătrânul. Cu alte cuvinte, putem șterge din auzul nostru sunetul apei - cum de fapt am și procedat - sau putem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
un șoricel. Era foarte manierat. — Te rog să te servești în voie. Bătrânii mănâncă tot mai puțin pe zi ce trece. Mănâncă puțin, se mișcă puțin. Tinerii mănâncă mult și se îngrașă. Lumea din ziua de azi nu prea are chef să se îngrașe, dar părerea mea e că nu-i nimic rău în asta. Depinde cum se îngrașă fiecare. Dacă te îmbolnăvești sau îți pierzi frumusețea, atunci, da, contează. Dar dacă te îngrași frumos, nu-i nici un pericol. Trăiești ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
sex potrivit. Cât mai repede cu putință. Sunt absolut convins de asta, atât ca părinte, cât și ca biolog, spuse bătrânul în timp ce-și presăra sare pe castraveți. — Ați reușit să... sunetul... să-i redați vocea? Nu prea aveam chef de discuții legate de sex, mai cu seamă în toiul muncii. — A, am uitat să-ți spun. E totul în regulă acum. Vocea i-a revenit la normal. Dacă nu mi-ai fi atras atenția, ar mai fi dus-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ele? Nu mă-ncălzea cu nimic nici una dintre variante. Nu-mi era teamă de moarte. După cum spunea William Shakespeare, dacă mori anul acesta, n-ai cum să mori și anul ce vine. Simplu, nu? Numai că eu nu prea aveam chef să-mi știu craniul pe raftul bătrânului. Mă simțeam deprimat la gândul că după moarte o să se scoată părți din mine. Recunosc că viața nu e ușoară, dar e minunat să poți dispune de tine așa cum dorești. Ca Henry Fonda
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
culci cu mine? — Cred că nu. E prea mare diferența de vârstă dintre noi. Nu mă simt bine dacă fata e prea tânără. — Dar eu sunt cu totul specială. — Se prea poate. Nu vreau să te supăr, dar nu am chef de complicații. Prefer să-mi văd de viața personală în afara legăturilor de serviciu. — Bunicul mi-a spus odată că cel mai bine ar fi să-mi încep viața sexuală cu un bărbat trecut de treizeci și cinci de ani. Și mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Aș putea să o mai văd din când în când? Nu chiar când vrei tu. N-aș putea spune că am motive să nu te las să stai de vorbă cu ea, dar o s-o vezi doar când am eu chef. — Și dacă vreau să se întoarcă la mine, cum trebuie să procedez? — Chiar nu înțelegi nimic din tot ce se-ntâmplă aici? spuse el cu mâna pe spatele meu. În orașul ăsta nimeni n-are umbră și, oricum, o dată intrat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
individului că nu mă dădeam în vânt după mașini și nici nu mă pricepeam la ele, dar voiam să cumpăr una, nici prea mare, nici prea mică. Bărbatul între două vârste mi-a întins un catalog, dar eu n-aveam chef să mă uit în el. Îmi doream pur și simplu o mașină cu care să merg la cumpărături. Nu-mi trebuia să meargă cu viteză mare pe autostrăzi, și nici nu mă tenta una elegantă cu care să mă duc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cu gândul la misiunea secretă a submarinului pe care se afla Curd Jurgens. Mi-am ridicat capul de pe stomacul ei. M-am rezemat de pernă și i-am cuprins umerii, adulmecându-i părul. — Ai apă tonică? — În frigider. Aș avea chef de o votcă cu apă tonică. Se poate? — De ce nu? — Vrei și tu ceva de băut? — Beau și eu ce bei tu. A ieșit goală din pat și s-a dus la bucătărie. Eu am pus între timp discul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
scaunul din bucătărie, a scos o țigară din geantă și a aprins-o. — Eu nu prea fac mâncare. Ajung acasă puțin înainte de șapte și când mă gândesc să gătesc ca apoi să hăpăi totul în câteva minute, îmi piere tot cheful. Doar nu trăiesc numai ca să mănânc, nu? Avea dreptate. În timp ce mă îmbrăcam, a scos un carnețel din geantă, a scris ceva cu pixul, a rupt foaia și mi-a întins-o. — E telefonul meu de-acasă, zise ea. Dacă vrei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Mamă, ce deștept e! Nu ți-am spus eu? se adresă el Matahalei. Se întoarse iar spre mine. Dar pentru asta avem nevoie de o momeală și ne-am gândit că ai fi foarte potrivit pentru așa ceva. — Chiar n-am chef să mă bag, am zis eu repede. Nici nu te-am întrebat dacă ai sau nu chef. Suntem disperați și nici nu prea stăm bine cu timpul. Avem și noi să-ți punem o întrebare... Ce obiecte din apartamentul ăsta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mine. Dar pentru asta avem nevoie de o momeală și ne-am gândit că ai fi foarte potrivit pentru așa ceva. — Chiar n-am chef să mă bag, am zis eu repede. Nici nu te-am întrebat dacă ai sau nu chef. Suntem disperați și nici nu prea stăm bine cu timpul. Avem și noi să-ți punem o întrebare... Ce obiecte din apartamentul ăsta consideri că sunt mai valoroase? — N-am nimic de valoare. Doar lucruri ieftine... — Da, înțeleg. Dar tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
am plecat acasă. Am reușit să-mi proptesc cât de cât ușa, cu multă greutate. După care, conform sfatului medicului, m-am urcat în ceea ce mai rămăsese din pat și am luat în brațe Rudin de Turgheniev. Aș fi avut chef să citesc Torent de primăvară, dar era imposibil să găsesc ceva în talmeș-balmeșul din apartamentul meu. Dacă mă gândeam mai bine, Torent de primăvară nu era cu nimic mai grozav decât Rudin. În starea în care eram, mergea orice. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
-mi poți răspunde la întrebarea asta. Fata clătină din cap. — Mă gândeam că poate sunt prieteni de-ai tăi. Cei cu cuțitul. Fata m-a privit câteva clipe complet dezorientată. — De ce crezi așa ceva? Nu știu nici eu. Cred că am chef să dau vina pe cineva. Poate m-aș simți mai bine dacă aș găsi un țap ispășitor. — Cu asta nu rezolvi nimic. — Da, știu că nu rezolv nimic, dar nici vina mea nu e. Nu eu am fost cel care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
toată nebunia asta? Nu vreau să ne căsătorim, ci doar să stăm împreună. Să mergem în Grecia, în România, în Finlanda sau undeva unde să ne simțim bine, să călărim, să cântăm și să ne petrecem timpul cum avem noi chef. Bani sunt suficienți, așa că nu vom avea probleme în sensul ăsta. Între timp, tu vei deveni un cu totul alt om. — Ce idee! am exclamat eu. Dacă mă gândeam bine, nu era rea deloc. În calitate de Computator, nu mi se putea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
așa ceva? Chiar că ești tont! zise fata resemnată. Tot nu știi că poți procura orice dacă ai bani? Lasă, dacă nu te pricepi, îl țin eu. — Dar ai grijă să nu mă împuști din greșeală pe întuneric. Nu mai am chef și de alte răni. — Stai liniștit! Sunt foarte atentă. A băgat pistolul în buzunarul drept al taiorului. Mi se părea tare ciudat că oricâte băga în el, nu se vedea nimic. Nici măcar nu s-a deformat vreun pic. Ce buzunar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Born to Be Wild a formației Steppenwolf. Locul ei a fost luat imediat de I Heard It through the Grapevine cântată de Marvin Gaye. — La ce te gândești? mă întrebă fata. — La nimic special. — Nu-mi cânți? — Nu prea am chef. — Atunci propune altceva. — Să stăm de vorbă, am zis eu. — Despre ce? Despre ploaie. De acord. — Tu cu ce asociezi ploaia? — Cu seara în care au murit tata, mama și fratele meu. — Hai să vorbim despre ceva mai vesel, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
impresia că există niște instrumente muzicale în Camera Colecțiilor din această clădire. Le spunem noi colecții, dar de fapt sunt niște vechituri. Mi-am aruncat o dată privirea prin camera aceea. — Pot să le văd și eu? Nu prea mai am chef de citit vise astăzi. Am trecut prin încăperea cu rafturi pe care erau aliniate craniile, am ieșit în alt coridor și am ajuns la o ușă cu geamul mat, ca și cea de la intrare. Nu era încuiată, dar pe mânerul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
tocmai ca să nu ajungă oamenii de aici dincolo. Altfel ce rost ar fi avut Zidul? Așa că trebuie să existe undeva și o ieșire. — S-ar putea să ai dreptate. — O găsesc eu și fugim împreună de-aici. N-am deloc chef să dăm ortul popii în văgăuna asta mizerabilă. Umbra tăcu apoi și scormoni iar pământul. — Repet ce ți-am mai spus și la început: orașul ăsta nu e normal. Absolut deloc, sublinie ea. La fel cred și acum. Chiar mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
douăzeci și șase de conștiințe. N-am vrut să spun nimănui pentru că intenționam să-mi continuu cercetările pe cont propriu, fără să depind în vreun fel de Sistem. Terminasem proiectul încredințat de Sistem, precum și experimentele necesare cercetării. N-aveam nici un chef să mai pierd timpul pe-acolo și să lucrez pentru alții. În plus, nu eram eu omul care să meargă pe un singur plan. Îmi plăcea să mă ocup de mai multe lucruri în același timp: frenologie, acustică, neurofiziologie etc.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]