7,234 matches
-
frumos, cu codri aproape neumblați, dar drumurile sunt îngrozitoare"". Ansamblul Mănăstirii Dobrovăț a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare IS-II-a-A-04150 și fiind alcătuit din următoarele 4 obiective: Viața monahală în codrii Dobrovățului a existat înainte de construirea bisericii lui Ștefan cel mare. În apropiere de locul unde se află astăzi mănăstirea a ființat în secolul al XV-lea un vechi schit de lemn a lui Giurgiu Călugărul, cu hramul Schimbarea la Față, unde viețuiau
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
de la începuturile ei[precum aerul,apa,natura,pamntul,moartea sau visul etc.]) nu i-ar fi permis întoarcerea în Valinor. După ce Lorien a fost atacată de orcii dinspre Dol Guldur, Galadriel a mers împreună cu armata din Lorien și Celeborn în Codrul Întunecat și a prefăcut zidurile cetății în ruine și i-a secat puțurile. La sfârșitul erei a III-a, Galadriel a părăsit Pământul de Mijloc pentru a pleca în Valinor. Galadriel nu a jucat un rol important în Războiul Inelului
Galadriel () [Corola-website/Science/309188_a_310517]
-
cel mai semnificativ este Haiducii, un serial de mare popularitate, povestind bravurile unor «pardaillani» valahi, mușchetari în ițari și justițiari pe cont propriu, care «iau de la bogați ca să dea la săraci», bagă spaima în împilatori și apoi se retrag în codri, lăsând în urmă legende, ochi plânși de femeie, ecourile chefurilor cu lăutari și filozofia lor din vreme de popas: «toată lumea să trăiască, numai noi să nu murim!»”". Călin Căliman considera că acest serial cu haiduci a avut o „intrigă atractivă
Răpirea fecioarelor () [Corola-website/Science/309267_a_310596]
-
în tăcere-adâncă / și stivuite-aproape de primejdii / să fie la-ndemâna minții agere și chibzuite / pe urmă începură să se-nalțe / să sprijine coloșii / descumpăniți de piatră / cariatide vechi de lemn // o uriașă mină / la lumina zilei / o fantastică pădure / un codru viu în împietrire salvatoare / și fără de coroane și de rădăcini / cu multele-i coloane numai drepte iuți / vestind cu glas de om și de zăpadă-nvârtejită / acolo unde copleșește greutatea stăpânind-o / născuți aici retrași aici / să nu ne surpe valul
Grigore Hagiu () [Corola-website/Science/310533_a_311862]
-
Băită de sub Codru (în maghiară: "Mosóbánya", în germană: "Waschwerk") este o comună în județul Maramureș, Transilvania, România, formată din satele Băită de sub Codru (reședința) și Urmeniș. În perioada 2008 - 2012, primarul comunei a fost Gheorghe Ghiță. În 2012 a fost ales ca primar
Comuna Băița de sub Codru, Maramureș () [Corola-website/Science/310634_a_311963]
-
Băită de sub Codru (în maghiară: "Mosóbánya", în germană: "Waschwerk") este o comună în județul Maramureș, Transilvania, România, formată din satele Băită de sub Codru (reședința) și Urmeniș. În perioada 2008 - 2012, primarul comunei a fost Gheorghe Ghiță. În 2012 a fost ales ca primar Aurel Dumuța . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Băită de sub Codru se ridică la de locuitori, în scădere față de
Comuna Băița de sub Codru, Maramureș () [Corola-website/Science/310634_a_311963]
-
Maramureș, Transilvania, România, formată din satele Băită de sub Codru (reședința) și Urmeniș. În perioada 2008 - 2012, primarul comunei a fost Gheorghe Ghiță. În 2012 a fost ales ca primar Aurel Dumuța . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Băită de sub Codru se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,35%), cu o minoritate de romi (1,23%). Pentru 3,37% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din
Comuna Băița de sub Codru, Maramureș () [Corola-website/Science/310634_a_311963]
-
de șoseaua națională DN15C (cu micile ramificații DN15F și DN15G), care leagă Piatra Neamț de Fălticeni. Din acest drum, lângă Săcălușești, se ramifică șoseaua județeană DJ155D, care o leagă spre est de Grumăzești. În comuna Agapia se află două arii protejate: Codrii de Aramă (pentru gorun) și Codrii de Argint (pentru mesteacăn), ambele de tip forestier. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Agapia se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Comuna Agapia, Neamț () [Corola-website/Science/310694_a_312023]
-
ramificații DN15F și DN15G), care leagă Piatra Neamț de Fălticeni. Din acest drum, lângă Săcălușești, se ramifică șoseaua județeană DJ155D, care o leagă spre est de Grumăzești. În comuna Agapia se află două arii protejate: Codrii de Aramă (pentru gorun) și Codrii de Argint (pentru mesteacăn), ambele de tip forestier. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Agapia se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,92%). Pentru
Comuna Agapia, Neamț () [Corola-website/Science/310694_a_312023]
-
Bildegg") este o comună în județul Satu Mare, Transilvania, România, formată din satele Beltiug (reședința), Bolda, Ghirișa, Giungi, Rătești și Șandra. Comuna Beltiug este situată în sudul județului Satu Mare în zona de contact a Câmpiei Crasnei cu versanții vestici ai dealurilor Codrului, fiind străbătută de râul Crasna , la o distanță de 35 km de municipiul Satu Mare pe drumul E81, care leagă municipiile Satu Mare, trecând prin municipiul Zalău cu municipiul Cluj-Napoca. Comuna Beltiug se învecinează: la nord cu orașul Ardud, la est și
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
punct de vedere geologic comuna Beltiug face parte din unitatea tectonică de bordure a Depresiunii Panonice, unitate ce s-a individualizat în urma evenimentelor geologice din teritoriul superior în cuaternar. Relieful comunei se caracterizează prin peisajul dat de contactul dintre Piemontul Codrului și zona de câmpie a Crasnei. Câmpia Crasnei face parte dintr-o unitate geografică mai mare, care este Câmpia Someșului. Este brăzdată de râul cu același nume, Crasna, și ocupă partea centrală și nordică din regiunea hotarului comunei. Relieful actual
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
Câmpia Someșului. Este brăzdată de râul cu același nume, Crasna, și ocupă partea centrală și nordică din regiunea hotarului comunei. Relieful actual al șesului s-a conturat în urma retragerii apelor Mării Panonice, care intră asemenea unui golf până la poalele Culmii Codrului și la marginea dealurilor Silvaniei. În urma retragerii apelor mării a rămas un mâl la suprafața scoarței terestre, care a fost ridicat de vânturi și depus sub formă de loess (lut gălbui). Acest strat poate fi găsit și în zilele noastre
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
găsit și în zilele noastre și observat la forarea fântânilor, la adâncime de 0,5-1 metri, suprapus peste straturi de nisip și pietriș, ceea ce determină dificultățile de cultivare a acestor soluri. Câmpia ocupă partea vestică și sudică a comunei. Culmea Codrului se întinde până la marginea estică a hotarului comunei Acâș și este cunoscută sub numele de Dealurile Beltiugului și Dealurile Dobrei. Suprafața deluroasă este o zonă în care munții s-au prăbușit și stau înecați sub sedimente groase, cu excepția spinării puțin
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
a hotarului comunei Acâș și este cunoscută sub numele de Dealurile Beltiugului și Dealurile Dobrei. Suprafața deluroasă este o zonă în care munții s-au prăbușit și stau înecați sub sedimente groase, cu excepția spinării puțin înalte de șisturi cristaline - Culmea Codrului , cu partea vestică care trece destul de brusc în Câmpia Crasnei . La poalele masivului cristalin al Culmii Codrului se așterne o zonă de dealuri piemontane alcătuite dintr-un material foarte complex de nisipuri intercalate cu pietrișuri, argile și marne. O parte
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
este o zonă în care munții s-au prăbușit și stau înecați sub sedimente groase, cu excepția spinării puțin înalte de șisturi cristaline - Culmea Codrului , cu partea vestică care trece destul de brusc în Câmpia Crasnei . La poalele masivului cristalin al Culmii Codrului se așterne o zonă de dealuri piemontane alcătuite dintr-un material foarte complex de nisipuri intercalate cu pietrișuri, argile și marne. O parte din aceste dealuri sunt împădurite, o parte ocupate cu pajiști naturale, culturi agricole și plantații de pomi
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
Câmpia Someșului. Este brăzdată de râul cu același nume,Crasna, și ocupă partea centrală și nordică din regiunea hotarului comunei. Relieful actual al șesului s-a conturat în urma retragerii apelor Mării Panonice, care intră asemenea unui golf până la poalele Culmii Codrului și la marginea dealurilor Silvaniei. În urma retragerii apelor mării a rămas un mâl la suprafața scoarței terestre, care a fost ridicat de vânturi și depus sub formă de loess, numit și lut gălbui (Ghițescu, L. 1972, pg. 50). Acest strat
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
mlaștinilor acestea au fost în parte lichidate. Câmpia Eriului se întinde în partea de vest a hotarului comunei care este partea mai înaltă . În această regiune este așezat satul Mihăieni și este de fapt cumpăna apelor Crasnei și Eriului. Culmea Codrului se întinde până la marginea estică a hotarului comunei și este cunoscută sub numele de Dealurile Beltiugului și Dealurile Dobrei. Suprafața deluroasă este o zonă în care munții s-au prăbușit și stau înecați sub sedimente groase, cu excepția spinării puțin înalte
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
estică a hotarului comunei și este cunoscută sub numele de Dealurile Beltiugului și Dealurile Dobrei. Suprafața deluroasă este o zonă în care munții s-au prăbușit și stau înecați sub sedimente groase, cu excepția spinării puțin înalte de șisturi cristaline - Culmea Codrului (Ghițescu, L. 1972, pg. 51), cu partea vestică care trece destul de brusc în Câmpia Crasnei. Dealurile Silvaniei sunt așezate în partea sudică a hotarului comunei și sunt de origine aluvionară, formate din îngrămădiri mari de materiale cărate de ape din
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
reședința), Someș-Guruslău, Traniș și Vădurele. Cinci localități: Someș Guruslău, Traniș, Vădurele, Năpradea și Cheud, unite de vremuri într-un loc de vis, într-un spațiu unde timpul își pulsează veșnicia în vatra lui, formează împreună Comuna Năprădea. Năpradea este cununa Codrului pe fruntea Chioarului, un așezământ străvechi a dacilor silvani din antica țară a Silvaniei, cu mărturii ale existenței umane de acum 12000 de ani prin picturile rupestre de la Cuciulat, și-a purtat durerea și bucuria prin focul și tumultul vremurilor
Comuna Năpradea, Sălaj () [Corola-website/Science/310743_a_312072]
-
ʺNáprádʺ, ʺNapragieʺ, 1900 ʺNáprádʺ, 1930 ʺNăpradeaʺ, 1966 ʺNăpradeaʺ. Ocupația de bază a locuitorilor acestor locuri, din cele mai vechi timpuri și până în zilele noastre, a fost și este agricultura și creșterea animalelor, cu ajutoare prețioase de la Natură, de o parte codru cu vânatul, iar de cealaltă Someșul cu pescuitul și cu lunca lui mănoasă. Până la începutul sec. XIX-lea, hrana, îmbrăcămintea și materialele de construcție ale locuințelor erau asigurate în totalitate din zonă. Prin grija autorităților locale și a școlii a
Comuna Năpradea, Sălaj () [Corola-website/Science/310743_a_312072]
-
comună mai funcționează la Cheud. Natura a fost darnică, de-a lungul timpului, cu oamenii acestor locuri, pe de-o parte Someșul, unduindu-și mersul mileniilor, adunând în jurul lui un întreg univers binecuvântat, iar în partea de vest și nord, codrii seculari cu mulțime de animale sălbatice, fructe de pădure sau tot felul de ciuperci. Cele cinci sate: Someș Guruslău, Traniș, Vădurele, Năpradea și Cheud, simbolizînd cele cinci simțuri ale omului, sau cele cinci forme ale materiei, unite în Comuna Năprădea
Comuna Năpradea, Sălaj () [Corola-website/Science/310743_a_312072]
-
simfonică. A scris vodeviluri, muzică vocal-simfonică, de cameră, corală, lieduri și muzică de scenă. Printre lucrările sale se numără: un cvartet de coarde, o sonatină pentru pian, cinci canțonete comice pentru vioară și pian, vodevilurile proiectate pentru spectacole bucureștene "Păunașul codrilor" (1857) și "Spoielile Bucureștilor" (1863), muzica însoțitoare la "Despot-Vodă" (Vasile Alecsandri, 1860) ș.a. A fost profesor în Conservatorul din București și director al acestuia; a predat aici cursuri de pian și armonie. A redactat lucrări didactice și a cules folclor
Eduard Wachmann () [Corola-website/Science/308782_a_310111]
-
și picturile monumentale "Valea Oltului" de la Ministerul Lucrărilor Publice din București (frescă) și "Cosașii" (pe pânză) aflat la Muzeul de Artă din Botoșani. Ca un demn urmaș al lui Nicolae Grigorescu, tematica idilic rurală a rămas istoriei prin picturile "În codrii Herței, Între nalbe, Floarea soarelui, Petrecere câmpenească, Culesul merelor, Fete în Bucovina, Două fete, Spartul horei, Pâinea cea de toate zilele, Țăran prânzind, La vatră, Secerători, Ciobănaș, Drum de țară, Fii pădurii, Nuntă în Moldova, La iarbă verde, Zi de
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
două-trei figuri, indiferent de subiect". Artistul român și-a dat seama de riscurile care decurgeau din urmarea sfatului lui Uhde de către un începător ca el într-ale picturii și, totuși, s-a întors în România. Aici, a realizat peisajul intitulat "Codrul Herței" unde a figurat un grup de nouă plugari care ascultă povestea unui chihaia. Anul 1897 îl găsește alături de Simon Hollósy, la Baia Mare - devenită în acele vremuri "Barbizonul Ungariei", iar în același an a participat la Paris la Salonul Oficial
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
figurat un grup de nouă plugari care ascultă povestea unui chihaia. Anul 1897 îl găsește alături de Simon Hollósy, la Baia Mare - devenită în acele vremuri "Barbizonul Ungariei", iar în același an a participat la Paris la Salonul Oficial cu lucrarea „În codrii Herței”, care a apărut în catalogul oficial al salonului la poziția 701 și pentru care a obținut "Mențiunea juriului". Conform unor mărturii documentare destul de lacunare și disparate se precizează că Arthur Verona ar fi participat la primele două tabere de
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]