11,041 matches
-
Meditația Transcedentală și la Gregorian Bivolaru, vor întări, cred, această supoziție. Dacă aș fi intenționat să scriu un moto la prezentul capitol, laș fi citat pe binecunoscutul ziarist Octavian Andronic, cel care, în articolul „Greaua moștenire”, apărut recent într-un cotidian național, arăta că „Ceaușescu...îi găsea responsabili de prăbușirea blocurilor de pe Magheru pe capitaliștii odioși dintre războaie, dornici de câștiguri rapide”. În noaptea de 4 spre 5 martie 1977, după producerea seismului, m-am prezentat rapid la sediul unității, așa cum
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
adăugită, Paris, Presses Universitaires de France, 1969, p. 68 și urm. 46. Ibidem, p. 31. 47. Martha Bibescu face o confuzie: este vorba de declarațiile pe care Wilhelm al II-lea le-a publicat, sub forma unui interviu anonim, în cotidianul Daily Telegraph din Londra 27 octombrie 1908, care a provocat un mare scandal în Germania, deoarece suveranul apărea ca prieten total al poporului englez. Cf. Correspondance secrète de Bülow et de Guillaume II réunie par Spectator et précédée d'une
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
12 André Beaunier (1869-1925), romancier și critic francez; critic dramatic la Échos de Paris, critic literar la Revue des Deux Mondes. 13 Théodore de Banville (1823-1891), poet francez. 14 William Shakespeare (1564-1616), cel mai mare dramaturg englez. 15 La Roumanie, cotidian conservator publicat la București între anii 1898-1921. 16 Izvor, țara sălciilor, carte a Marthei Bibescu; ediția originală, Isvor, le pays des saules, publicată la Paris în 1923; prima traducere românească publicată la București în 1938, ultima, la Editura Compania, în
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Suceava). (București, mai 31, 2011) Întrebare către MCPN: Salvarea bisericilor UNESCO din Nordul Moldovei Către: Domnul Ministru Kelemen Hunor Ministerul Culturii și Patrimoniului Național STIMATE DOMNULE MINISTRU, Având în vedere semnalele recente primite de la presa națională și locală (revista „Historia”, cotidianul „Adevărul” sau cotidianul local „Monitorul de Suceava”) ce fac referire la Raportul privind starea de conservare a monumentelor din județul Suceava înscrise în Lista Patrimoniului Mondial, întocmit de Departamentul de Monitorizare a Monumentelor Istorice din cadrul Muzeului Bucovinei, ne exprimăm îngrijorarea
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
31, 2011) Întrebare către MCPN: Salvarea bisericilor UNESCO din Nordul Moldovei Către: Domnul Ministru Kelemen Hunor Ministerul Culturii și Patrimoniului Național STIMATE DOMNULE MINISTRU, Având în vedere semnalele recente primite de la presa națională și locală (revista „Historia”, cotidianul „Adevărul” sau cotidianul local „Monitorul de Suceava”) ce fac referire la Raportul privind starea de conservare a monumentelor din județul Suceava înscrise în Lista Patrimoniului Mondial, întocmit de Departamentul de Monitorizare a Monumentelor Istorice din cadrul Muzeului Bucovinei, ne exprimăm îngrijorarea față de situația bisericilor
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
să ne concentrăm foarte serios pe implicațiile multiple pe care le are acest fenomen și să identificăm de urgență pașii în vederea diminuarii dimensiunilor lui. Vă mulțumesc ! (Declarație politică, septembrie 21, 2010, Parlamentul României) Ce fel de oameni sunt politicienii ? În cotidianul “Le Figaro” de luni, 4 octombrie, mi-a atras atenția un articol intitulat Le mental des politiques (tr.: Despre mentalul politicienilor), conținând în subtitlu ideea că, orice ar fi, orice s-ar întâmpla, pe toate fronturile și în pofida tuturor criticilor
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
onorabilitatea prin prelungirea contractului. Dacă există totuși un mare beneficiu, insesizabil, pe termen scurt, al acestei dosariade, diversiune, perdea de ceață, manipulare sau ce-o fi ea, îl puteți constata, încă o dată o spun, uitându-vă pe forumurile publicațiilor: Dilema, Cotidianul, Observatorul cultural, Evenimentul.... Chiar Ziua. Oameni care nu-și spun neapărat numele fac acolo, în permanență, un exercițiu de dezbatere etică de o seriozitate, angajare, inteligență și concentrare apt să îndreptățească toate speranțele. Paralizată și inaptă să dialogheze, să-și
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
uimit (Gândul, 28 noiembrie 2007) că Ceaușescu "nu era deloc tâmpit și retardat", (cum a fost făcut să creadă, fiindcă de apucat probabil nu l-a apucat), ci "abil și speculativ". La fel descoperă imaginea defunctului dictator și Cristian Pătrășconiu, (Cotidianul, 25 ianuarie). Nu insist asupra considerațiilor criticilor de mai sus despre preopinenții care "ies rău", scriitorii români, participanți la cele patru întâlniri.Unii sunt mai toleranți, alții mai intransigenți, alții chiar furioși. Și în mare, cred că au toți dreptate
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
care le-a botezat Caragiale”. Năpasta nu e singura piesă a lui Caragiale care a fost plagiată. În Franța teatrul Variétés din Paris a pus În scenă o dramă Într-un act. Drept răspuns la scrisoarea lui Matei Rusu către cotidianul Comedia În care Își arăta mirarea de a nu se regăsi pe afiș numele lui Caragiale, Alber Keim răspunde tot printr-o scrisoare că nu există niciun fel de analogie Între cele două lucrări. Indignarea lui Matei Rusu provine și
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93351]
-
valoare de principiu regulativ. Această viziune vine din înțelegere, și nu din explicație, și aduce un suflu eidetic în realitatea mecanismelor noetice, adică are menirea de a coborî transcendența suprastructurală la nivelul unei disponibilități permanente dedicate momentului prezent și faptului cotidian. Georg Henrik von Wright face distincție între "explicația cauzală" și cea "teleologică" ("explicațiile teleologice sunt îndreptate către viitor "acest lucru s-a întâmplat pentru ca acel lucru să apară"72), lăsând comprehensiunea să fie caracteristică doar ultimelor, într-un proces de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
mediu și de dinamica sa prin intermedierea cognitivă a schemelor de investigare. Ca o consecință, există tot atâtea tipuri de personalitate câte modalități de cunoaștere, iar, în ciuda succesului epistemic al câtorva scheme structurale, se pot impune în câmpul surprinzător al cotidianului o diversitate neclasificabilă de portrete individuale. Jocul liber al opțiunilor interioare și aleatorul precondițiilor acumulate în jurul firului formativ deschid aproape infinit posibilități auto-expresive globale și lărgesc gama auto-definitorie pâna la punctul extrem al individualismului. Este firesc, deci, ca societatea să
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
fond definiți și de propriile limite în măsura în care negativul spiritual capătă prin mijlocirea înțelepciunii o dimensiune regulativă și o importanță de prim rang. Departe de a deveni supremă achiziție a unei ascuțimi îndelung exersate, o asemenea raportare trebuie să coboare în cotidianul reflectărilor individuale și să capete statutul unei comune îndeletniciri. Aerul unei prea depărtate determinări se risipește îndată ce tărâmul aplicativ concret cere aproape o dată cu fiecare angajament major pliere aptitudinală pe sarcina pe care o conține. Iar imaginea omogenității adaptative sociale care
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Năravuri românești texte de atitudine Precizare Textele din această cărțulie au fost publicate (în perioada 20032006) ca varii luări de poziție (și eseuri de mentalitate) în principal în revista 22 (căreia îi mulțumesc pentru găzduire și empatie), dar și în Cotidianul, România liberă, Suplimentul de cultură sau revista Cuvântul. Două dintre texte au fost publicate deja în volumele dedicate României, pe care le-am realizat împreună cu studenții mei de la Jurnalism (în principal) și Litere, semnate în formula Ruxandra Cesereanu & Co (este
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
și periferică, indiferent că avem de-a face cu o ipostază violentă (de violator, profitor ori mercenar sexual etc.) sau cu una de înfrânt (părăsit de femei, disprețuit). Fufe, pipițe, vampe, fete de cartier, târfe, șmechere apar din plin în cotidianul românesc. Deși figura mamei, a nevestei, chiar a fecioarei mai există încă, acestea sunt niște repere care pot fi oricând trecute cu vederea. Cu cele din urmă nu poate fi practicată depravarea și luxuria, cu cele dintâi, da. Voyeurism de
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
-ului de astăzi): aceste erijate arhetipuri trebuie să le demonstreze telespectatorilor accesibilitatea la „lumea bună” (a bogaților, dar și a oamenilor simpli și norocoși sau a „artiștilor”), inculcând ideea (falsă, de altfel) a unei comuniuni și împărtășanii de viață și cotidian. Dau un singur exemplu: spectacolele realizate pe postul ProTv de trupa Vacanța Mare încarnează la modul cel mai grotesc chipul vizibil al mahalalei mass-media. Presa scrisă mizează, la rândul ei, pe un limbaj șmecheresc, cu glume ieftine și spoială de
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
drepturilor fundamentale. Acestea din urmă sunt stabilite și fixate odată pentru totdeauna în interiorul regulilor constitutive ale ordinii politice. Legitimitatea democrației derivă, așadar, din faptul că există un consens de fond asupra principiilor de constituire și din faptul că uzul ordinar, cotidian al puterii politice se face pe principiul majorității. Fără acest consens, de fapt, cetățenii și grupurile sociale nu ar avea niciun motiv să accepte rezultatul deciziilor legislatorului nici chiar atunci când acestea sunt nefavorabile intereselor lor (Volpe, 2000). Ordinea politică este
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
mobilitatea stilistică a lui Zappa e definitorie pentru vremurile noastre. Viteza halucinantă în care ni se duce viața, violența informatică, explozia coloristică, goana după himere, caricaturile numite „oameni politici“, macabrul străzilor, bălegarul stimulentelor artificiale, mâncarea preambalată etc. sunt un palindrog cotidian. Poate fi citit oricum, dar creează dependență! La urma urmei, și muzica lui Zappa e un drog, așa că pun punct consumului. Episodul ăsta! SCRISOARE PENTRU MELOMANI Victor ESKENASY Succese și ecouri în presă: Luiza Borac, Cvartetul Belcea Fiecare cu ai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
avea o experiență și o istorie de numai patru decenii. Structura gazetei era bine definită. Știrile oficiale, interne și externe erau separate de discursurile parlamentare și de secțiunea „diverse“ - partea neoficială, așadar - care includea cam ceea găsim azi într-un cotidian sub aspectul informației largi. Ziarul publica, de asemenea, traduceri ale unor scrieri literare, așa-numitele „foiletoane“, precum și anunțuri și reclame. Toate secțiunile arată preocuparea redactorilor de a avea o gazetă bine scrisă, proaspătă, diversă - fapt ce o diferențiază net de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
Avrech, o personalitate fascinantă, o pianistă excepțională, din păcate, astăzi, practic necunoscută în afara Israelului, și apropiată de Sergiu Celibidache. La începutul anului 1962, aflat la Tel Aviv pentru mai multe concerte, Sergiu Celibidache îi trimitea o scrisoare directorului administrativ al cotidianului „Haaretz“, G. Schocken, la 28 ianuarie, cu următorul conținut: „Stimate Domn, Mi-au fost aduse la cunoștință, declarațiile ce mi-au fost atribuite în articolul lui Nathan Dunevitch, apărute în ziarul dumneavoastră la 25 ianuarie și protestez în modul cel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
mai vehement împotriva minciunilor deliberate, pe tema «ultimatumului» meu, dat Filarmonicii Israeliene, în legătură cu apariția ca solistă în concert a pianistei Dina Avrech. Nu voi putea înțelege niciodată cum astfel de acuzații pot fi publicate de un redactor al unui mare cotidian național, serios, care intenționează să-și slujească publicul într-un mod demn de încredere și cinstit“. La 2 februarie, Celibidache revenea, adresându-i directorului cotidianului israelian, practic, o somație: „Spre marea mea surpriză, aflu că scrisoarea mea datată 28 ianuarie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
înțelege niciodată cum astfel de acuzații pot fi publicate de un redactor al unui mare cotidian național, serios, care intenționează să-și slujească publicul într-un mod demn de încredere și cinstit“. La 2 februarie, Celibidache revenea, adresându-i directorului cotidianului israelian, practic, o somație: „Spre marea mea surpriză, aflu că scrisoarea mea datată 28 ianuarie 1962 nu a fost încă publicată în ziarul dumneavoastră. Dacă nu mi se dă satisfacție, voi fi obligat să iau în considerare întreprinderea unor măsuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
Conspirația a lovit, pentru a nu știu câta oară, în biata noastră țară. Agenturili nu închid un ochi și, cum observă că ne-a scăzut vigilența, cum trimit spioni perfizi care să ne corupă tineretul. Nu râdeți, situația e gravă. Cotidianul „Adevărul“ (în ediția de luni, 24 martie), aruncă o bombă: „Mișcarea anarhistă din România este condusă din umbră de un careu internațional“. Careul ăsta e alcătuit (păstrați-vă cumpătul, vă rog!) dintr-un grec anonim care-și zice „Che“, o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
În timp ce părinții de Partid și de Stat Îi tocau pe bieții români cu „etica și echitatea socialistă“, odraslele de Partid și de Stat erau trimise la studii tot În acea lume prezentată nouă ca execrabilă. Pe când cetățenii obișnuiți se umileau cotidian la cozi, la obținerea unui pașaport și a unei vize, a unei butelii și a rației „optzeciste“ la zahăr, ulei, salam, cetățenii cu drepturi speciale, mai egali decât ceilalți, dispuneau de avantaje care În prezent ne pot părea penibile, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
ale Bucureștiului, trăind și simțind revoluția. În definitiv, cercetam un moment istoric anterior de schimbare radicală. M-am gândit și să renunț la cariera universitară complet, pentru a deveni jurnalist. Am scris câte ceva și ca jurnalist, pentru The Boston Globe, cotidianul cel mai important din orașul meu natal. Încă mai am o bucată a statuii lui Feliks Dzierzynski, pentru că am făcut parte din mulțimea care a doborât-o în Varșovia. Mulți dintre prietenii mei au intrat în politică, dar eu am
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
sfârșitul anilor '70 (cutremurul din 1977) degradarea condițiilor de trai, care s-a accelerat spre mijlocul anilor '80, ridica o serie de întrebări: cum se puteau suporta atâtea privațiuni? Până când va dura această situație? Aceasta în vreme ce vecinii unguri își ameliorau cotidianul prin "comunismul de gulaș", iar vecinii bulgari deveneau tot mai urbanizați și beneficiau de un nivel sensibil mai bun al serviciilor... Aceste fisuri, apărute în vecinătatea mai apropiată sau mai îndepărtată nu lăsau totuși să se întrevadă posibilitatea unei prăbușiri
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]