14,451 matches
-
până acum În unele școli de masă unde existau unii copii cu deficiențe fizice, mai mult sau mai puțin vizibile, care frecventau cursurile alături de copiii normali, absolvind diferite forme de Învățământ (inclusiv Învățământul superior). Pentru ca integrarea școlară a elevilor cu dizabilități fizice să aibă succes, este esențială Înțelegerea de către educatori a nevoilor speciale ale fiecărui elev. Nu trebuie ignorat faptul că mulți elevi pot prezenta o combinație de disfuncții asociate cu tulburări comportamentale, de Învățare și/sau psihologice. Educatorii ar trebui
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
trebuie ignorat faptul că mulți elevi pot prezenta o combinație de disfuncții asociate cu tulburări comportamentale, de Învățare și/sau psihologice. Educatorii ar trebui să fie Întotdeauna conștienți de suprapunerea frecventă a implicațiilor medicale, sociale, psihologice și educaționale. Elevii cu dizabilități fizice prezintă abilități motrice fine și grosiere slab dezvoltate, care pot afecta scrisul, activitățile din cadrul orelor de educație fizică și sarcinile practice; acești copii pot Întâmpina dificultăți de orientare-organizare spațială, de vorbire și/sau de percepție, din cauza faptului că nu
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
copii pot Întâmpina dificultăți de orientare-organizare spațială, de vorbire și/sau de percepție, din cauza faptului că nu-și pot controla mușchii fono-articulatori, au unele probleme cu mobilitatea fizică, au stimă de sine scăzută etc. În activitățile de Învățare, elevii cu dizabilități fizice pot avea nevoie de adaptări și schimbări importante În privința mediului lor, poate fi necesar ca În clasă să se modifice modul de dispunere a mobilierului sau adaptarea acestuia dacă elevul stă așezat În fotoliu rulant ori are nevoie de
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
musculare). Nu de puține ori, elevii experimentează o combinație a acestor efecte și a altor tulburări asociate (de echilibru, de vorbire, intelectuale și psihice). Întâlnim și dificultăți de percepție, de comunicare, de mișcare și control, precum și dificultăți de relaționare socială. Dizabilitatea poate lua forme minore, care afectează viața elevului numai Într-o mică măsură, dar și forme majore, ce afectează În totalitate atât viața personală a elevului, cât și pe cea a familiei acestuia. În activitățile școlare, elevii trebuie Încurajați să
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
mișcări, toate acestea constituind informații cu privire la nivelul de dezvoltare În plan psihomotor al copilului. Aceste simptome nu trebuie să constituie o barieră majoră În calea integrării școlare a copiilor cu deficiențe fizice. Principalele probleme privind integrarea școlară a copilului cu dizabilități fizice se referă la: - resursele de la nivelul școlii/clasei privind integrarea copiilor ce au nevoie de sprijin În acțiunile lor de locomoție/deplasare (de la domiciliu la școală, În interiorul școlii etc.) sau care solicită o poziționare adecvată În clasă; - atitudinea personalului
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
mai explicit față de copil, să facă activitățile cât mai atractive, astfel Încât elevul să trăiască o stare de confort În mediul școlar și să urmeze cursurile școlare cu plăcere și interes. Unul dintre cele mai importante lucruri În cadrul educației persoanelor cu dizabilități motorii/ortopedice este Înțelegerea dizabilității și a limitărilor pe care ea le impune. În urma acestui proces, se pot dezvolta mai multe strategii menite să mărească potențialul educațional al elevului, specialiștii oferind educatorilor următoarele recomandări: - cereți-i elevului să vă comunice
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
facă activitățile cât mai atractive, astfel Încât elevul să trăiască o stare de confort În mediul școlar și să urmeze cursurile școlare cu plăcere și interes. Unul dintre cele mai importante lucruri În cadrul educației persoanelor cu dizabilități motorii/ortopedice este Înțelegerea dizabilității și a limitărilor pe care ea le impune. În urma acestui proces, se pot dezvolta mai multe strategii menite să mărească potențialul educațional al elevului, specialiștii oferind educatorilor următoarele recomandări: - cereți-i elevului să vă comunice când anticipează că va avea
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
așezați mai jos materialele și echipamentul, pentru a facilita accesul la ele sau, pur și simplu, Înmânați-le elevului atunci când are nevoie de ele; pe cât posibil, alegeți tipuri de echipamente care nu necesită multă manevrare manuală; - acordați-le elevilor cu dizabilități mai mult timp pentru a-și duce activitățile la bun sfârșit și Încercați să-i implicați pe elevii ce utilizează scaune rulante cât mai mult posibil În activități; gândiți-vă la activități alternative, care nu solicită foarte mult elevul din
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
este aceea că, În lipsa altor deficiențe, ei pot fi normali din punct de vedere intelectual (unii chiar peste medie, ca efect al fenomenului de supracompensare), gradul de deficiență motorie nefiind În raport direct cu inteligența; cu toate acestea, copilul cu dizabilitate fizică este mai vulnerabil decât cel care nu prezintă o asemenea deficiență. În acest context, profesorul are rolul de a favoriza diferențierea trăirilor și structurarea unei personalități armonioase la copilul cu deficiențe fizice, Într-un mediu favorabil, În care performanțele
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
rezultatul faptului că societatea nu ține cont de „deficiențele” lor (modelul Încearcă să depășească dificultățile schimbând societatea). c) Modelul social critică sistemele bazate pe modelele deficienței, respectiv pe cel medical, dar poate fi el Însuși criticat (spre exemplu, deficiență și dizabilitate nu sunt neapărat doi termeni opuși, ci pot foarte bine descrie aspecte diferite ale aceleiași experiențe). d) Cercetările recente se focalizează În mare măsură pe o abordare ecosistemică; aceasta permite coexistența mai multor factori, proveniți din surse multiple. În cadrul modelului
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
oricât de diferiți ar fi, În mod natural, spontan, dar real; - principiul omogenizării minim-acceptate se referă la faptul ca acei câțiva educabili cu cerințe speciale dintr-o clasă integratoare să prezinte același tip de deficiență, nepermițându-se sub nici o formă dizabilități radical diferite; - principiul valorificării diferențelor presupune profitarea exclusiv În scop integrativ de energia socioeducațională rezultată din eterogenitatea și diferențele din grupurile educaționale ale unei școli incluzive. B.2. Principii ale abordării de fond a educabilului cu nevoi speciale În intenții
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
faptul că educația integrată/incluzivă reprezintă pentru elevul cu cerințe speciale ultima alternativă viabilă; - principiul toleranței minime vizează, În special, grupuri-țintă, sensibilizarea acestora pentru implicarea În educația integrată/incluzivă; - principiul adaptabilității este aplicabil persoanelor normale, intolerante față de cei ce prezintă dizabilități; - principiul convergenței perspectivelor reclamă armonizarea punctelor de vedere ale instanțelor implicate În integrare/incluziune. B.7. Principii de dezvoltaretc " B.7. Principii de dezvoltare" - principiul autonomiei; - principiul mediului minimal restrictiv; - principiul Învățării practice (experiențiale) pe parcursul Întregii vieți intervine mai ales
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
reprezentanții lor ar trebui implicați În proiectarea și implementarea programelor care au ca scop o mai bună educație pentru copiii lor. De asemenea, la elaborarea proiectelor și transpunerea În practică a programelor, ar trebui consultate și organizațiile persoanelor cu diverse dizabilități. Rolul organizațiilor de voluntari (paragraf 66-67)tc "Rolul organizațiilor de voluntari (paragraf 66‑67)" Pentru că asociațiile de voluntari și organizațiile nonguvernamentale naționale au o mai mare libertate de acțiune și pot răspunde cu mai multă promptitudine la nevoile exprimate, acestea
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
promptitudine la nevoile exprimate, acestea ar trebui sprijinite În dezvoltarea unor idei noi și În inventarea sau inovarea metodelor de livrare. Ele pot juca rolurile de inovatori și catalizatori, mărind astfel diversitatea programelor disponibile pentru comunitate. Organizațiile persoanelor cu diverse dizabilități (adică acelea În care ele Însele au influența decisivă) ar trebui să fie invitate să joace un rol activ În identificarea nevoilor, exprimarea părerilor asupra priorităților, administrarea serviciilor, evaluarea performanței și promovarea schimbării. Anexa 4tc "Anexa 4" Extrase din Hotărârea
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
Învățare, de pregătire pentru viața de adult. Art. 7. - (1) Centrul școlar pentru educație incluzivă are următoarele atribuții: - realizează depistarea precoce și asigură intervenția timpurie În cazul copiilor cu cerințe educative speciale; - școlarizează copii cu diverse grade și tipuri de dizabilități; - realizează terapii specifice pentru copiii cu cerințe educative speciale din Învățământul special și din Învățământul de masă; - evaluează, diagnostichează și urmărește evoluția școlară a copiilor cu cerințe educative, prin intermediul comisiei interne de evaluare continuă, conform art. 24 din Hotărârea Guvernului
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
nr. 4/2004 Reforma sistemului de protecție socială a persoanelor cu handicap - Monalisa Cârstea Evoluția proiectelor finanțate de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap (ANPHĂ - Daniela Radu Protecția persoanelor vârstnice - dr. Paulian Sima, Cristina Călin Politici sociale privind persoanele cu dizabilități - Adriana Toma Motivația muncii în managementul organizațiilor sociale - Gheorghița Lazăr Construcția sistemelor europene de asistență socială - Doru Buzducea Inițiativele internaționale - repere ale politicilor naționale pentru persoanele cu handicap - Olga Jora Comunicarea la deficienții de auz - Violeta Dumitru Comisia Superioară de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
cu handicap - Olga Jora Comunicarea la deficienții de auz - Violeta Dumitru Comisia Superioară de expertiză medicală a persoanelor cu handicap pentru adulți; Institutul Național pentru Prevenirea și Combaterea Excluziunii Sociale a Persoanelor cu Handicap - Țiganiuc Benoni Clasificarea internațională a funcționării, dizabilității și sănătății - prezentare generală - Cătălin Bucinschi Problemele semnalate frecvent de persoanele cu handicap la Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap - Anca Roxana Ilie, Olga Jora Stresul și societatea contemporană. Implicații pentru practica de asistență socială - Carmen Bărbat Protecția socială a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
la momentul elaborării ei: - Programul mondial de acțiune privind persoanele cu handicap, adoptat de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția nr. 37/52 din 3 decembrie 1982; - Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 159 pentru Instruirea și Angajarea Persoanelor cu Dizabilități (1983Ă; - Recomandarea Consiliului Europei R(92Ă pentru o politică coerentă pentru egalizarea șanselor pentru persoanele cu dizabilități (1992Ă; - Regulile Standard ONU privind Egalizarea Șanselor pentru Persoanele cu Handicap, 1993; - Rezoluția Consiliului Europei și a reprezentanților guvernelor țărilor membre în cadrul Consiliului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
ONU prin Rezoluția nr. 37/52 din 3 decembrie 1982; - Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 159 pentru Instruirea și Angajarea Persoanelor cu Dizabilități (1983Ă; - Recomandarea Consiliului Europei R(92Ă pentru o politică coerentă pentru egalizarea șanselor pentru persoanele cu dizabilități (1992Ă; - Regulile Standard ONU privind Egalizarea Șanselor pentru Persoanele cu Handicap, 1993; - Rezoluția Consiliului Europei și a reprezentanților guvernelor țărilor membre în cadrul Consiliului privind Egalizarea Șanselor pentru Persoanele cu Dizabilități (97/C 12/01Ă din 1996; - Carta Socială Europeană Revizuită
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
pentru o politică coerentă pentru egalizarea șanselor pentru persoanele cu dizabilități (1992Ă; - Regulile Standard ONU privind Egalizarea Șanselor pentru Persoanele cu Handicap, 1993; - Rezoluția Consiliului Europei și a reprezentanților guvernelor țărilor membre în cadrul Consiliului privind Egalizarea Șanselor pentru Persoanele cu Dizabilități (97/C 12/01Ă din 1996; - Carta Socială Europeană Revizuită (art. 15 - partea a douaă ratificată de România prin Legea nr. 74/1999. ANPH a participat în luna iunie 2001 la elaborarea Programului Național de Aderare a României la Uniunea Europeană
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
de antidiscriminare și incluziune socială, iar evenimentul a avut loc la data de 15 septembrie 2003 la Hotel Sofitel, București. Această manifestare a fost realizată împreună cu Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și cu concursul unor experți ai Forumului European al Dizabilității. În cadrul asistenței financiare nerambursabile acordate României, prin instrumentele de preaderare, a fost elaborat și aprobat Proiectul Phare/2003/005-551.01.04, cu titlul „Sprijin pentru reforma sistemului de protecție a persoanelor cu handicap din România”. Proiectul este structurat pe două
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
continuă și dezvoltă permanent procesul de colaborare cu reprezentanții ONG-urilor în domeniul protecției persoanelor cu handicap, în privința elaborării actelor normative, implementării legislației, acțiunilor și analizelor specifice. O etapă importantă în dezvoltarea dialogului public-privat a fost crearea Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDRĂ, la inițiativa Forumului European al Dizabilității (6 mai 2004Ă. Consiliul este format din ONG-uri reprezentative din domeniul persoanelor cu handicap. Constituind o premieră pentru țara noastră, în perioada 21-24 septembrie 2004, s-a desfășurat la București
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
ONG-urilor în domeniul protecției persoanelor cu handicap, în privința elaborării actelor normative, implementării legislației, acțiunilor și analizelor specifice. O etapă importantă în dezvoltarea dialogului public-privat a fost crearea Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDRĂ, la inițiativa Forumului European al Dizabilității (6 mai 2004Ă. Consiliul este format din ONG-uri reprezentative din domeniul persoanelor cu handicap. Constituind o premieră pentru țara noastră, în perioada 21-24 septembrie 2004, s-a desfășurat la București cea de-a 27-a sesiune a Comitetului de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
reprezintă singurul organism interguvernamental de ameliorare a calității vieții în Europa pentru persoanele cu handicap. 55 de experți din peste 30 de țări, împreună cu reprezentanți ai Secretariatului General din cadrul Consiliului Europei, reprezentanți ai Sfântului Scaun și a Forumului European al Dizabilității au fost prezenți la deschiderea care a precedat sesiunile de lucru. Prin participarea în calitate de observatori a reprezentanților țărilor care n-au mai fost prezente niciodată până acum la sesiunile de lucru ale CD-P-RR, România a avut un rol integrator și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
avut un rol integrator și a demonstrat deschidere europeană. După conferința de la Malaga, desfășurată în perioada 7-8 mai 2003, prioritățile handicapului au devenit priorități politice în Europa, iar comitetul CD-P-RR a devenit un grup de reflecție paneuropeană în domeniul politicilor dizabilității, care colaborează cu alte comitete directoare competente. Cu ocazia celei de-a 27-a sesiuni a Comitetului CD-P-RR, România a preluat de la Marea Britanie președinția acestui organism, pentru o perioadă de un an de zile (octombrie 2004 - octombrie 2005Ă. A fost
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]