7,357 matches
-
Jeffrey T.: A Century of Spies, Oxford University Press Inc., 1995; în versiunea românească: București, Humanitas, 2000. ROUSSIN, Philippe: „Orwell, l’anti-utopie de l’homme ordinaire”, în Communications, le parti pris du document, nr. 71, Le Seuil, 2001. SANTOS, Graça dos: Le Spectacle dénaturé, le théâtre portugais sous le règne de Salazar, 1933-1968, Paris, Ed. CNRS, 2002. SENELLART, Michel: Les Arts de gouverner, Paris, Le Seuil, 1995; în versiunea românească: București, Meridiane, 1998. TĂNASE, Stelian, Acasă se vorbește în șoaptă, București
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
nămol", adică spiritul dogmatic în "Echerul", absurdul în "Cămila", incertitudinea, singurătatea, disperarea: Există tristețe la toate nivelurile,/ Dumnezeu este deznădăjduit,/ Mă uit în ochii lui goi și mă pierd în ei./ El alunecă vâjâind în prăpastiile morților mele" ("Prieteni"). În dosul acestor măști se află o lume tristă, pe care poetul o descoperă, dar se vrea nepăsător, precum în poemul "Norii": "Curge lumea pe deasupra mea?/ Așa privind în sus/ Am străbătut cea mai mare parte/ din ea.". "Tehnica scamatorului" care scoate
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
-uri pentru situații de Doamne ferește, cupoane de reducere de prin magazine, agenda telefonică și încă multe alte obiecte fără de care nu ne-am putea descurca, ei bine, poșeta nu se va umple niciodată. În cazul sacoșelor, situația este exact pe dos*. Sfatul meu este să vă gândiți bine înainte de a merge la piață: lista de cumpărături trebuie dimensionată în funcție de numărul de sacoșe disponibile, de capacitatea portbagajului, dar și de mușchii însoțitorului. * Am înțeles asta când m-am dus prima oară în
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
sale sportive avansau brusc de la nivelul de semifond direct la maraton; se mai potolea pe la miezul nopții, când vecinii, exasperați de scârțâitul patului, începeau să ciocănească în calorifere... Într-o seară de iarnă știu că toate mi-au mers pe dos. Nu curgea apa rece, așa că ieșisem opărită de sub duș; prăjitorul de pâine scotea un fum îngrozitor deși era aproape nou; în plus, când scoteam feliile din aparat, ia untul de pe ele de unde nu-i. Ziceai că s-a topit, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
fum îngrozitor deși era aproape nou; în plus, când scoteam feliile din aparat, ia untul de pe ele de unde nu-i. Ziceai că s-a topit, nu alta, trebuia să le ung din nou... Cum vă spuneam, toate îmi mergeau pe dos; nerăbdător ca alergătorul pe linia de start, numărul doi a venit în bucătărie, a deschis fereastra ca să mai iasă fumul și a zis că-mi dă el o mână de ajutor ca să termin mai repede; și eu eram nerăbdătoare, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
la datorie. Așa, mă scol cam pe la douăspce fără un sfert, și, pardon, mă dezbrac de mondir, scoț chipiul, mă-mbrac țivilește și plec... la datorie, coane Fănică. Până să plec se făcuse vreo unul după douăspce. O iau prin dosul primăriei, și apuc pe maidan ca să ies la bariera "Unirii". Când dau să trec maidanul, văz lumină la ferestrele de din dos ale lui d. Nae Cațavencu, și ferestrele vraiște. Ulucile înalte... dacă te sui pe uluci, poți intra pe
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și plec... la datorie, coane Fănică. Până să plec se făcuse vreo unul după douăspce. O iau prin dosul primăriei, și apuc pe maidan ca să ies la bariera "Unirii". Când dau să trec maidanul, văz lumină la ferestrele de din dos ale lui d. Nae Cațavencu, și ferestrele vraiște. Ulucile înalte... dacă te sui pe uluci, poți intra pe fereastră în casă. Eu, cu gândul la datorie, ce-mi dă în gând ideea? Zic: ia să mai ciupim noi ceva de la
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
să fac? Și numai vine Ghiță!... Zoe: (ieșind din dreapta misterios și coborând repede lângă el) Fănică! Fănică! Tipătescu: (ridicându-se iute) Zoe!... Știi? Zoe: (dezolată) Știu! Sunt nenorocită, Fănică. Știu... am fost dincolo în odaie, am intrat pe scăricica din dos... Am venit numaidecât după Zaharia. N-am avut curaj să dau ochii cu el, măcar că nu crede... Am auzit tot, tot, tot. Sunt nenorocită, Fănică... Când a plecat Ghiță, l-am chemat dincolo (Tipătescu înțelege), i-am spus tot: numai
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Coană Joițico! Tipătescu și Zoe: Ghiță! Pristanda: Vine! Vine conul Zaharia! Cetățeanul: (pufnind) Conul Zaharia?... Nu mai spune (sughite) că amețesc... Tipătescu: (lui Pristanda, arătând pe Cetățeanul turmentat) Ia-l pe nenorocitul ăsta, și... Zoe: Și dă-i drumul prin dos, pe scara a mică. Pristanda: (ridicând pe Cetățeanul turmentat) ' Aide, cetățene! (îl împinge spre dreapta.) Cetățeanul: Nu mă-mpinge (sughite) că amețesc. Pristanda: (același joc) ' Aide! Cetățeanul: Vorba e... eu pentru cine votez?... Pristanda: ' Aide! Cetățeanul: Nu mă-mpinge (sughite
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
clopoțelul.) 108 SCENA II Aceiași Pristanda Trahanache: (lăsând clopoțelul și întorcându se la spatele mesii) 'Ai? Ce e? Pristanda: (misterios și repede) Coane Zahario! Conul Fănică, coana Joițica!... Trahanache: Ei? Ce? Pristanda: Sunt dincoace în cabinet... au venit pe din dos, vă așteaptă. Numaidecât să poftiți acolo. Trahanache: (asemenea misterios) Nu pot să las prezidenția... să aibă puțintică răbdare. Pristanda: Trebuie... numaidecât!... Suspandați! Trahanache: (trage clopoțelul și se ridică) Stimabilă, onorabilă adunare. După discursul important, pe care l-a ținut respectabilul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cel vrâncean! Oiță bârsană, De ești năzdrăvană, și de-a fi să mor în câmp de mohor, Să spui lui vrâncean Și lui ungurean Ca să mă îngroape Aice, pe-aproape, În strunga de oi, Să fiu tot cu voi; În dosul stânii Să-mi aud cânii. Aste să le spui, Iar la cap să-mi pui Fluieraș de fag, Mult zice cu drag; Fluieraș de os, Mult zice duios; Fluieraș de soc, Mult zice cu foc! Vântul, când a bate, Prin
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
atitudinea Iui în fața morții și reliefează trăsăturile sale caracteristice. El o roagă mai întâi pe mioară: Să-i spui lui vrâncean/ Și lui ungurean/ Ca să mă îngroape,/ Aice pe-aproape./ în strunga de oi./ Să fiu tot cu voi;/ In dosul stânii/ Să-mi aud cânii". Ciobănașul vrea ca după moarte să rămână alături de oi și câinii săi, în mediul în care și-a dus până acum existența, deoarece despărțirea de ceea ce i a fost drag ar echivala cu uitarea, cu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ale ceremonialului funebru pentru desăvârșirea sa ca om. Este preocupat de înmormântarea sa și de aceea îi cere mioarei să fie îngropat chiar de presupușii săi asasini: "Aice pe-aproape/ în strunga de oi./ Să fiu tot cu voi/ în dosul stânii./ Să-mi aud cânii". Această dorință nu este o dovadă de slăbiciune, de resemnare, ci de superioritate morală, de demnitate și tărie, deoarece crede că astfel criminalii se vor purifica moral constatând ei înșiși urmările abominabilei lor fapte. De
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
li se adaugă devotamentul, dragostea și pasiunea pentru meserie, pentru munca zilnică. El este atașat și câinilor săi credincioși, și mioarelor, toate acestea explicând dorința sa de a fi înmormântat "în strunga de oi/ Să fiu tot cu voi; în dosul stânii./ Să-mi aud cânii". De mioara sa năzdrăvană îl leagă o prietenie omenească și de aceea i se adresează cald, ocrotitor și duios. Sentimentele dintre ei sunt reciproce deoarece oița suferă cumplit la aflarea complotului și, dezvăluindu-i-1, îl sfătuiește
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
punct de vedere psihologic, moral și social În urma prejudiciului care i-a fost adus de către agresor. Reparația este un act compensator, care Înlocuiește În mod real sau simbolic prejudiciul produs. Actul reparator, ca să poată fi eficient, trebuie să reproducă pe dos sau În sens invers actul prin care persoana victimei a fost prejudiciată. Este un fel de reîntoarcere la situația anterioară conflictului, o anulare a traumatismului psihomoral al victimei. Reparația prejudiciului nu se face numai prin acțiuni exercitate asupra victimei, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
culturală, și În special forma ei tragică, produce un „cutremur” al ființei umane, o obligă să reflecteze asupra ei Însăși și, concomitent, asupra marilor probleme ale vieții. În felul acesta, nebunia culturală ni se Înfățișează ca o conștiință morală pe dos, o conștiință răscolită, În care eu văd și descopăr negativul uman, sau efectele răului asupra persoanei umane. Prin dramatismul ei, nebunia atrage atenția asupra abaterilor de la legea morală și, În mod paradoxal Întoarce lumea la ordinea spiritului, la valorile morale
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
ca la un punct fix, neabătut, asupra ta. în natură, corbii devin vizibili toamna și iarna. Corbii interiori n-au doar două anotimpuri: se ivesc ori de cîte ori ne copleșește decepția, ne sufocă plictiseala, ne deprimă singurătatea. „Havuzul din dosul palatului mort” Unde e? încercarea de a-l localiza nu dă rezultate precise. A existat în Bacău un asemenea palat? Cineva ar putea răspunde: desigur, e vorba de Palatul Administrativ, „mort” în fiecare zi, după ora închiderii. în „Amurg antic
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Ion Al-George, primul concentrat și muzical, celălalt amplu și descriptiv. Pe lîngă „palatul mort”, ambele mai au ca elemente comune statuile și havuzul. Din Bacovia (poema sa fiind dintre cele mai cunoscute) aș fi citat doar prima strofă: „Havuzul din dosul palatului mort/ Mai aruncă, mai plouă, mai plînge-/Și stropii căzînd, în amurg, iau culori:/ De sineală, de aur, de sînge”.1) Din Ion Al-George - patru: „Și de pe fîntîna amuțită/Cad nori de frunze ca ntr-o cupă.../ în van, de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
care le întinde realitatea, nu vor înăbuși ca și altădată, o iluzie mai mult”.1 ) Ințelesul ei e ușor de aproximat, totuși cuvîntul „inversiuni” (aparent pretențios) naște o oarecare nedumerire. Desigur, el trimite la piedici și la o „lume pe dos”, diferită de cea a lui Caragiale, mai dură. Sensul lui va deveni mai clar după război, cînd va fi întîlnit și la alții. în epoca interbelică - atît la începutul deceniului trei, cît și la sfîrșitul deceniului patru - „inversiunile” erau ceva
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
iubit și stimat de concetățenii săi”, după aprecierea unui coleg. „Fire artistică”, a fost, dacă pot zice așa, și oleacă de scriitor. Pe lîngă articolele din „Secerea”, a publicat evocări din timpul Războiului Mondial, în „Bacăul”, sub titlul „Pagini din dosul frontului”: „O execuție” (25 februarie 1931), „Tranșeele din Bacău” (9 martie 1931), „Eu...la Pretorat” (23 martie 1931), „Sărmanul murg’’ (30 martie 1931), „Patinajul...” (6 aprilie 1931). înainte de a ieși cu acestea, s a numărat printer colaboratorii „Ateneului cultural”, ceea ce
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Crucea...” 14) „Neagra mătase” e doliul bolii, care stopează veselia, limitează comunicarea, izolează. Durerile atroce ale trupului sînt Golgota sa. Agatha Grigorescu-Bacovia relatează că poetul nu suporta uneori să vadă tabloul cu Crist pictat de Guido Reni. îl întorcea pe dos. întrebîndu-l o dată de ce, i-a răspuns: „Prea semăn cu el, nu ți se pare?...”15) <endnotelist> 1. II Nicoară al Lumii, ,,Delavrancea”, în ,,Facla”, 2, nr. 16, 16 aprilie 1911, coperta 1 verso. Poemul lui A. Vlahuță a apărut în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lor le va sugera edililor noua denumire a grădinii, ,,Parcul Trandafirilor”, dată în 1955 (v. Ioan Ungureanu, ,,Istoricul unui fost edificiu băcăuan: «Pavilionul» din Grădina Publică”, în ,,Carpica”, nr. 24, 1993, p. 255). 6. Arhivele Naționale Bacău, Fond: Primăria Bacău, dos. 26/1927, f. 3. 7. ,,Răsăritul”, 2, nr. 10, februarie 1906, p. 195-196. 8. Arhivele Naționale Bacău, Fond: Primăria Bacău, dos. 26/1927, f. 27. 9. Arhivele Naționale Bacău, Fond: Primăria Bacău, dos. 65/1927. 10. Roland Kaufman, ,,O vespasiană
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
băcăuan: «Pavilionul» din Grădina Publică”, în ,,Carpica”, nr. 24, 1993, p. 255). 6. Arhivele Naționale Bacău, Fond: Primăria Bacău, dos. 26/1927, f. 3. 7. ,,Răsăritul”, 2, nr. 10, februarie 1906, p. 195-196. 8. Arhivele Naționale Bacău, Fond: Primăria Bacău, dos. 26/1927, f. 27. 9. Arhivele Naționale Bacău, Fond: Primăria Bacău, dos. 65/1927. 10. Roland Kaufman, ,,O vespasiană!”, în ,,Bacăul”, 6, nr. 58, 1 aprilie 1929, p. 2; ,,Informațiuni”, în ,,Bacăul”, 9, nr. 174, 22 iunie 1931, p. 4
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
6. Arhivele Naționale Bacău, Fond: Primăria Bacău, dos. 26/1927, f. 3. 7. ,,Răsăritul”, 2, nr. 10, februarie 1906, p. 195-196. 8. Arhivele Naționale Bacău, Fond: Primăria Bacău, dos. 26/1927, f. 27. 9. Arhivele Naționale Bacău, Fond: Primăria Bacău, dos. 65/1927. 10. Roland Kaufman, ,,O vespasiană!”, în ,,Bacăul”, 6, nr. 58, 1 aprilie 1929, p. 2; ,,Informațiuni”, în ,,Bacăul”, 9, nr. 174, 22 iunie 1931, p. 4; Marius Mircu, ,,O stradă privată”, în ,,Moldova”, 2, nr. 60, 3 iulie
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Versuri, 1, Ediție de G. Pienescu, Ed. Cartea Romînească, 1980, p. 165. 12. „Bucăți de noapte”, Opere, p. 315. ,,Prin măhălăli mai neagră noaptea pare...” 1. în ,,Acta Bacoviensia”, IV, 2009, p. 63-75. 2. Arhivele Naționale Bacău, Fond: Primăria Bacău, dos. 63/1875, f. 3. 3. ,,Starea mizerabilă a muncitorimei din Bacău”, în ,,Nordul”, nr. 30, 5 august 1914, p. 3. 4. E momentul cînd mahalalele corespund definiției de ,,zone neutre între oraș și țară”. 5. Radu Nicolae, ,,O bătălie”, în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]