8,407 matches
-
lor: „Cine dintre noi nu-și aducea aminte cu câtă înfrigurare așteptam un meci de fotbal între echipa română și alta străină. Iar când se întâmpla - și aceasta se întâmpla foarte des - să învingă echipa română, atunci noi, spectatorii, în entuziasmul nostru juvenil, luam pe jucători pe umeri și-i duceam așa de pe platoul Horecei până la intrarea în oraș, în cântece ca: „Tricolor”, „Deșteaptăte române”, „Pe-al nostru steag” etc. Duceam parcă pe umerii noștri cine știe ce izbândă a neamului românesc din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vindecarea rănii și un nou impuls de viață la înălțimea chemării latine. Alegoria este prea frumoasă, mai ales când observăm cum spiritualitatea mamă (CELERis et Comp.) chibzuiește cu spiritualitatea de aici, spre înălțimea chemării latine, ne-a făcut să strănutăm cu entuziasm.” Pretenția asta își găsește însă justificarea în dezinvoltura cu care dl. Georgescu Celaru se mișcă pe toate terenurile: știință, literatură, critică, eseu, poezie și pedagogie - oriunde e în elementul său. (Din Țara Șipenițului nr.1/1936) * Drumul drept Drumul drept
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Eliade... * Iconar, reapare sub egida Institutului Internațional privat de studii și cercetări științifice privind Bucovina și Basarabia, Rădăuți, strada Grănicerului nr.1A, la 1 aprilie 1995, director Mihai Pânzaru - Bucovina. * Încercări literare Încercări literare este apreciată ca fiind „fătul unui entuziasm studențesc” din perioada 1/13 februarie 1892 - 1/13 ianuarie 1893, când la aproape un deceniu după apusul Aurorei române apare la Cernăuți această revistă literară lunară (format 23x31 cm). Coordonată de studentul Constantin Berariu din Societatea Junimea de la Universitatea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să dea ocazie și posibilitate elevelor liceului să cultive, să dezvolte și săși afirme inițierea în domeniul publicisticii... cu toate că publicarea unei reviste este atât de anevoioasă.” - scrie în Cuvânt introductiv E. Tarangul, directoarea liceului. Primită drept o luminiță care, cu entuziasmul și talentul elevelor, trebuia ținută aprinsă, să crească și să încălzească sufletele și inimile, elevele au reușit să o folosească, împărtășind în frumosul grai românesc gândurile și sentimentele lor deschise, curate și sincere, cu bucurie netulburată, cititorilor. Mai ales că
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în triptic, asociată difuz fie cu enigma celor trei tumuli, primitive temple ale zeilor din Gamla Uppsala, fie cu acea Suedie de unde un poet încercat îi scria veșnic tânărului Xavier Kappus, nu și-ar fi urmat, treptat și suitor, ecoul. Entuziasmul de a fi obținut atunci fotocopii ale lucrărilor celor trei savanți s-a maturat și precizat sub forma unei opțiuni. Coagularea și finalizarea acestui proiect, început mai întâi cu publicarea originalului scrisorilor în patru fascicule succesive ale periodicului Archævs, ar
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
în câmpul istoriei religiilor, care cu greu își găsește vreo paralelă în recenziile pretențioase, în necrologurile oficiale, în dicționarele biografice. Amândoi au un gust formidabil pentru înțepătura ironică și demistificatoare (nu întâmplător, în adolescență, și unul, și celălalt citeau cu entuziasm Stroncature ale tăiosului scriitor italian Giovanni Papini), chiar dacă cel mai caustic-feroce este, cu siguranță, suedezul Stig. În acestmic teatru al absurdului intră cu pompă și ies nu întotdeauna cu glorie o bună parte dintre autorii care au lăsat o urmă
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
plus le vertige que procurait naguère la lecture de son ouvrage sur le Männerbund iranien”4. În primii ani (1936-1938) ai vizitelor în Germania, la Kiel, cunoașterea mai îndeaproape a formelor de contaminare ideologică nazistă nu i-a stârnit deloc entuziasmul, dimpotrivă. „Permiteți-mi să vă mulțumesc- îi scria profesorului său H.S. Nyberg - pentru scrisoarea dvs. și să îndepărtez o eventuală neînțelegere în legătură cu ce am spus despre Bonn1 (...). Nu-mi stă în intenție să critic știința germană. Dar (...) nu poți rămâne
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
mele, Cu prietenie, al dvs.ș,ț Mircea Eliade IXtc "IX" ELIADE către WIKANDERtc "ELIADE către WIKANDER" 11 rue Duhesme, Paris 18e 12 septembrie 1951 Dragă prietene, Mii de mulțumiri pentru studiul dvs. „stimulating”, pe care l-am citit cu entuziasm. M-ați convins 100% cu teza dvs.! Și cum mă interesează de multă vreme religiile geto-dacice și balcanice, sunt mai mult decât fericit de concluziile dvs.1 (Cunoașteți studiul lui D. Tudor despre „cavalerul danubian”, Ephemeris Daco-Romania, Roma, vol. (?) V
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
un spirit analitic prin excelență, dar peste puțin timp va deveni cel mai bun specialist în religiile iraniene. Predau sanscrita pentru șapte elevi, nu văd mari speranțe, un pastor care vrea să-și scrie teza despre Krishna lucrează cu mult entuziasm, dar trebuie să treacă ceva timp pentru a te putea pronunța asupra unei asemenea lucrări. Gândurile mele nu încetează să graviteze în jurul problemei „De la mit la epopee”, însă până acum inhibițiile și distragerile atenției predomină... Prezentați-i omagiile mele dnei
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
nimic despre asta de la dvs. Am încercat să înțeleg ce se petrece și poate că am înțeles ceva: încearcă să găsească un profesor permanent și doar în disperare de cauză vor recurge la un visiting professor. Întrucât nu le ascunsesem entuziasmul meu pentru New York, își imaginează poate că sunt disponibil. Dar, pe de altă parte, le-am spus că nu pot - sau: nu încă - să părăsesc Chicago. Aici am o „poziție” dificil de găsit în altă parte: la departament și doar
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
sa generală asupra originii sociale a religiei. Această teorie a fost criticată și respinsă de majoritatea savanților. În ceea ce privește succesul popularității cunoscute de capodopera lui Durkheim, el se explică înainte de toate prin faptul că autorul a asimilat experiența religioasă cu un entuziasm colectiv. Cu alte cuvinte, Les formes élémentaires ne ajută să înțelegem mai bine mentalitatea occidentală, decât să ne facem o idee despre religia primitivă. Succesullui Durkheim anunța ceva ce avea să se manifeste în majoritatea societăților occidentale, zece sau cincisprezece
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
ani mai târziu. De fapt, Les formes élémentaires pregăteau cititorul occidental să înțeleagă evenimentele primului război mondial, creșterea naționalismului și apariția fascismului și a comunismului. Într-o Franță anticlericală, individualistă și agnostică, Durkheim insista asupra naturii religioase a intereselor și entuziasmelor colective. Își pregătea astfel cititorii să înțeleagă cum Statul, Clasa sau Națiunea pot deveni hierofanii în cel mai înalt grad” - cf. Les religions australiennes, Payot, Paris, 1972, p. 33, nota 1. LXIItc "LXII" 1. Din ianuarie până în septembrie 1967, Wikander
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
să privească în jurul sau înapoia sa, nici să-și facă procese de conștiință, cântărindu-și propria slăbiciune sau reprezentându-și dificultatea extremă a cursei și a obstacolelor aproape insurmontabile: de ce nu sunt eu Pindar sau Nietzsche pentru a vă insufla entuziasmul sacru, dorința de a vă depăși pe dvs. înșivă - și spiritul dansatorului, acel spirit de ușurință care îți permite să dansezi chiar stând în cap, care dă încredere în sine și dispreț desăvârșit față de ființele josnice care ne înconjoară și
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
giulgiul de purpură în care dorm zeii morți”. Nu-i lăsați pe jumătate recreați și fiți Regele, fiți Baldr al acestei renașteri pe care marea dvs. carte o va consacra! Dragă domnule Wikander, dea Domnul să vă transmit ceva din entuziasmul meu, astfel încât să vă scrieți marea carte dintr-o clipire, să lucrați la ea zi de zi, să nu o lăsați înainte de a o fi terminat! Dacă credeți că v-aș putea ajuta cu orice în privința planului sau a redactării
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
cu George Pruteanu, Petru Dumitriu își pune cenușă în cap, conștient de faptul că a semnat pactul cu diavolul roșu și, ce-i mai grav, l-a respectat și slujit cu un nemăsurat talent. Drum fără pulbere narează construirea cu entuziasm și eroism socialist, de brigadieri, utemiști etc., îndrumați de partid și oamenii lui, a Canalului Dunăre-Marea Neagră și este o uriașă minciună, scrisă atît de bine încît devenea credibilă pentru cititori. Acum, dl. Dumitriu recunoaște că știa cîți (și nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în timp asupra gîndirii personale; el notează: "Recitind, după o trecere de ani, ceea ce am scris, sîntem surprinși să constatăm schimbările ce s-au produs în felul nostru de a gîndi, cîte dintre certitudinile noastre au fost sfărîmate de timp; entuziasmele de odinioară ne fac să zîmbim cu oarecare melancolie, regretînd, poate, înțelepciunea sceptică strînsă în urma atîtor amare experiențe. Ne schimbă anii nu numai fizicește, ci și sufletește; adesea modificările produse în spiritul nostru sînt mai substanțiale decît cele produse în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Român și am luptat ca atare, fără a fi înscris formal în rîndurile sale. Dar acum socotesc că e cinstit și necesar ca un intelectual ca mine să spulbere orice bănuială că ar lua parte la construcția socialistă printr-un entuziasm de vorbe, fără a demonstra că se simte mîndru de a se supune disciplinei partidului. Vă rog, deci, iubiți tovarăși, să examinați cererea mea de a fi primit în rîndurile voastre ca membru de partid". În același număr, adresează scrisori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
după 1960, la început sporadic și, mai tîrziu, în volume standardizate, în care redactorul condiționa concesia de includere și a unui număr variabil de bucăți pe linie, poeziile de dragoste [...], cele de notație intimistă și cele de reflecție au stîrnit entuziasmul pe care numai originalitatea și înnoirea autentică o merită". Noua tendință de reformare a realismului socialist și revenirea la codul estetic, cultivată interesat de N. Ceaușescu la începutul domniei, s-a impus suficient pentru a fi refuzată la revenirea la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cancer al întregii societăți. Nu sînt uitați nici cei care s-au ocupat de propaganda comunistă în mass-media, de la Silviu Brucan la Valter Roman și Leonte Tismăneanu (Tisminețki). Nu este uitată Gazeta literară, unde critica și autocritica era susținută cu entuziasm de intelectualii desemnați de partid: Paul Georgescu, Ov. S. Crohmălniceanu, Savin Bratu, N. Moraru, Traian Șelmaru, M. Beniuc, N. Tertulian etc. Prin pervertirea ideilor "esteticianului Edgar Papu s-a născut protocronismul", curent care a afirmat "poziții autarhice și profund antiliberale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
prin faptul că "în ochii consilierilor sovietici, mulți dintre românii educați erau considerați nesiguri și compromiși, din cauza alianței cu Germania a regimului Antonescu. O a doua rațiune a prudenței venea din faptul că foarte puțini români au arătat de bunăvoie entuziasm pentru PCR, înainte de ascensiunea sa la putere, prin comparație cu unii membri ai minorităților etnice. În consecință, n-ar trebui să ne mirăm că numeroși deținători ai posturilor superioare din DGSP proveneau din două categorii: membri ai minorităților etnice și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
o femeie frumoasă ? — Sachi, nu mă duc să cânt nicăieri, nu am cântat în viața mea pe o scenă, fie ea și una de restaurant. Oricum, cine m-ar lăsa să cânt ? Gândește-te puțin ! Iartă-mă că-ți stric entuziasmul, dar... — Dar ce ? Bărbați suntem noi dacă măcar nu încercăm ? — Sachi... — Rezolv eu. Ne facem de râs, asta e tot ce putem să rezolvăm. Și dacă rezolv ? — Mai bine mai rezolvăm o sticlă de vin, râde Mamutu’. Dacă rezolv eu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
L-a susținut din greu pentru mutarea în marele oraș și intrarea la Conservator, chiar dacă sufletul ei a fost sfâșiat când Cristi a plecat de acasă. Nu i s-a arătat niciodată plângând, ci zâmbind, încărcându-l mereu cu un entuziasm și o determinare care puteau muta munții din loc. Și i-a spus atunci Cristi, înainte s-o îmbrățișeze și să plece la gară, că de nu va fi Opera, atunci calea învățăturii va rămâne singurul drum pe care îl
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
oamenii, iar ei îl aplaudă și îl iubesc ? Capitolul 6 Epoca de Aur O altă epocă ia naștere odată cu începutul anilor ’30, odată cu noua coloană sonoră a vieții, dată de romanțe și tangouri. Se simte în aer, se simte în entuziasmul nebun al oamenilor care umplu, alături de mașini moderne și trăsuri încă, străzile înguste și aglomerate ale Bucureștilor, unde larma, forfota și haosul vitezei dau un ritm aparte orașului care este pe cale să explodeze. Se simte în mirosul îmbietor al sutelor
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cele mai iubite spectacole ale vremurilor, la care Cristi era nelipsit, atât pentru că îi plăceau, cât și ca un gest de mulțumire față de cel care i-a fost ani buni ca un adevărat frate, susținându-l și încurajându-l cu entuziasmul său ieșit din comun. Nu-l căuta, nu întreba de el, îi respectase deci- zia de a se retrage, dar bănuia că cel puțin o dată acesta îl zărise la vreun act, ascuns în sală sau după cortină, și asta l-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
companie și prima în care ea a plâns atât de mult, umplând de lacrimi haina de blană. În acea seară de mai 1935, Cristi a ținut unul dintre cele mai bune recitaluri ale sale. Împins de o energie și un entuziasm pe care nu le cunoscuse atât de puternice. A fost o seară memorabilă, o seară în care, la fel ca în prima de la Răcaru, Gheorghe Vasile a venit din lumea de dincolo și s-a așezat la o masă ca să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]