7,943 matches
-
NU ȚIGANII!”<a title="" href="# ftn12">[12]</a>. Având în vedere că politicile sociale rasiste aduc popularitate electorală, așa cum s-a întâmplat cu primarul băimărean Cătălin Cherecheș, care a avut un succes electoral de 86% și ca urmare a evacuării forțate a romilor într-o zonă industrială, toxică[13], dar și defulării majoritare de felul celor menționate în comentarii, nici primăria nu a avut interesul de a răspunde la memoriul depus în termenul legal de 30 de zile. De aceea, si
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
incendiate de populația majoritară. Acest tip de violență comunitară este mai puțin întâlnit acum, dar ce a rămas și chiar a luat amploare e un fel de "violență lentă" (un termen al unuia dintre mentorii mei academici, Rob Nixon): evacuările forțate și rasismul de mediu, exacerbarea inegalităților economice, segregarea școlară, stigmatizarea romilor în mass-media și în discursul public, discriminarea în câmpul muncii sau în accesul la serviciile de sănătate etc. Pe termen lung, efectul nu este doar simplă marginalizare a unui
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
Ieri, 4 iulie, familia Ghiță a fost evacuată forțat din apartamentul de 2 camere în care locuiesc de zeci de ani de pe strada Biserica Alexe, nr. 7, sectorul 4. Ordinul de evacuare a venit pe numele lui Gheorghe și fiica lui, Georgiana, dar în casă locuiau în total șase
STOP evacuărilor forţate! Solidaritate cu familia Ghiţă! () [Corola-website/Science/295773_a_297102]
-
să-mi vorbiți puțin despre istoria acestor proteste și despre relevanță lor politică? Personal, am învățat să articulez în practică critică sistemului represiv față de oamenii sărăciți de către el însuși, prin protestele cu care ne-am împotrivit în orașul Cluj evacuărilor forțate. Am militat pentru drepturi locative și pentru desegregare. Doresc să accentuez: participarea mea la acest proces a devenit posibilă în compania Cristinei Rât și a lui Adi Dohotaru. Primul protest - Sunt rom și vreau să trăiesc în demnitate[1] - a
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
a locuințelor de pe strada Coastei. Apoi, în decembrie 2011 am mobilizat solidarități în jurul Marșului pentru dreptate socială[2]</b>, care a implicat multă lume din Clujul academic și civic: cred că atunci am facut un pas important spre tematizarea evacuării forțate a familiilor de romi de pe strada Coastei, ca parte integrantă a unei problematici sociale mai largi, si anume a nedreptăților sociale create de societatea noastră de azi. A doua comemorare a evacuării - <b>Romii alungați la margini </b>- <b>Și
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
oraș are sens. Cei care „merită” dezavantajul de a fi mutați lângă rampă de gunoi Ce v-a deranjat cel mai mult la reacțiile reprezentanțiilor primăriei și în reacțiile Bisericii Ortodoxe Române? Modul în care au încercat să justifice evacuarea forțată, precum și relocarea în zona Pată Rât și felul în care au divizat cetățenii Clujului între cei care „merită” dezavantajul de a fi mutați lângă rampă de gunoi (un spațiu stigmatizat și de-umanizant) și cei care merită privilegiul de a-și
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
numele Fundației Deșire - care aparem în sesizarea de discriminare făcută către CNCD, în mărturii la tribunal la judecarea cazului Coastei împotriva primăriei, ca organizatori ai manifestărilor stradale, pe scrisorile și recomandările trimise către primărie, guvern și ministere specifice în ceea ce privește evacuările forțate, incluziunea socială, drepturile locative, dezvoltare incluzivă și coezivă, susținând antirasismul și critica măsurilor neoliberale. Este dificil de crezut că o de-ghetoizare fără relocare ar fi posibilă (intertitlu) Cum analizați, din punct de vedere antropologic și politic, intervențiile artistice într-un
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
urmează să vedem cum se implementează. Apoi mă interesează, desigur, să observ și rezultatele și impactul proiectelor publice și private derulate în Cluj-Napoca în ceea ce privește desegregarea socio-teritorială. Mă voi implica în continuare în acțiuni activiste pentru drepturi locative și împotriva evacuărilor forțate, fiind conștientă de faptul că Pată Rât că zona ghetoizată va continua să se reproducă de pe urma altor evacuări din Cluj că o zonă a refugiaților fără adăpost în altă parte, chiar dacă, sperăm, se va începe foarte curând acțiunea de relocare
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
lua parte involuntar la istoria altora. Artiștii încearcă să ofere privirii axioma normalității: acceptarea diversității. Libertatea individului este aparentă, iar drepturile omului un deziderat idealist. În această lume plină de valori inversate trăiesc oameni care de multe ori sunt nevoiți, forțați, să-și ascundă identitatea. Coming-out-ul este un gest politic, de expunere în cadrul unei societăți care discriminează violent. [caption id="attachment 1637" align="aligncenter" width="610"] Adrian Popescu, Alegra, 2013.[/caption] Problema identității a fost abordată de Lea Rasovszky prin subtilizarea identității
De la experiența personală la arta politică şi activism anti-discriminare LGBT () [Corola-website/Science/295794_a_297123]
-
Femeile evacuate și copiii lor, împreună cu actrița Mihaela Drăgan, disecă pas cu pas procesul de pierdere a acoperișului de deasupra capului și afacerea profitabilă a distrugerii unei comunități. Zona Rahova-Uranus este vizată de dezvoltatorii imobiliari datorită amplasamentului central. Situația evacuărilor forțate este însă un fenomen prezent în toate cartierele și sectoarele din București, în toate orașele din țară. Evacuații prinși în procesul de curățire de săraci și romi a centrelor orașelor, alături de activiști, se solidarizează și protestează permanent pentru a-și
laBOMBA Studios prezintă: premiera spectacolului La Harneală* () [Corola-website/Science/295799_a_297128]
-
ignoranța, efortul de cercetare și de punere în scenă era justificat ca având și o oarecare valoare pedagogica. O idee OK, din moment ce eu chiar eram ignorant în privința asta, deși, după ce am văzut spectacolul, mi s-a părut un pic cam forțată - poate de-aia au și scos-o din reprezentațiile ulterioare. Oricum, nu prea a contat așa de mult treaba asta. Am fost tăiat la montaj, fără nici un motiv serios, probabil, din motiv ce aia care au ajuns în filmuleț ziceau
Programul de ieri al luptei de clasă. Post scriptum la Capete înfierbântate () [Corola-website/Science/295801_a_297130]
-
din multele prin care arta e implicată în înlesnirea acaparării agresive a spațiului urban de către capital. În contextul post-socialist românesc, în special în București și Cluj, gentrificarea este deseori însoțită de agresiuni directe prin care se forțează alungarea ”indezirabililor” - evacuări forțate sub diverse pretexte, de la retrocedări la schimbări urbanistice. Numărul 5 al Gazetei de Artă Politică va investiga câteva dintre aceste scenarii, în special legate de contextul local (românesc) și regional (Europa de Est).</div> Chemăm pe oricine interesat să contribuie, să trimită
APEL LA TEXTE ȘI INTERVENȚII - GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ NR. 5: ARTĂ ȘI GENTRIFICARE () [Corola-website/Science/295744_a_297073]
-
case goale și prea mulți oameni în stradă!”. La propunerea Frontului Comun pentru Dreptul la Locuire, mai multe organizații și persoane din București și Cluj se întâlnesc pentru a discuta despre diverse fenomene legate de dreptul la locuire: de la evacuări forțate și legea retrocedării până la segregare etnică și gentrificare. Pe lângă această investigare a unor situații recente, prima ediție a Forumului Justiției Locative își propune atât stabilirea de alianțe cât și găsirea de noi strategii de rezistență și contestare. În virtutea principiilor solidarității
Forumul Justiţiei Locative - ediţia #1 () [Corola-website/Science/295750_a_297079]
-
sau urmează să fie evacuate în următoarea perioadă. Mai mulți reprezentanți ai comunității, coinițiatori ai FCDL, vor prezenta problemele punctuale legate de evacuări și posibile strategii de rezistență dezvoltate în cei 7 ani de luptă cu autoritățile. 19:00 /// Evacuări forțate, drepturi locative și ghetoizare etno-socială /// Eniko Vincze Conceptualizând ghetoizarea etno-socială ca o manifestare a nedreptății sociale și a rasismului instituțional, prezentarea va semnala câteva dintre acțiunile activismului anti-segregare din Cluj. Susțin ideea de a fundamenta acțiunile civico-politice pe revendicarea unor
Forumul Justiţiei Locative - ediţia #1 () [Corola-website/Science/295750_a_297079]
-
sociale. Însă, dacă între anii 1960-1990 clasa de mijloc a New York-ului se marea prin îmburghezirea unor artiști care deveneau modele de muncă pentru recalificarea claselor dirigente în perioada dezindustrializării, între anii 1990-2000 Bucureștiul a fost lovit de o neoliberalizare forțată a economiei. Aceasta nu a produs o clasă de mijloc pe modelul muncii artistice, ci mai degrabă o clasă de mijloc bazată pe vechiul model al negustorului. Asta nu înseamnă că în România postcomunistă nu se poate observa și emergentă
Spațiul creativ este noul tău loc de muncă! Gentrificare, artă și muncitori culturali () [Corola-website/Science/295757_a_297086]
-
accelerarea proceselor de gentrificare. Olimpiada de Iarnă din Soci (2014), Cupă Mondială (2014) și Olimpiada de Vară (2016) din Brazilia sunt cele mai recente exemple de acest fel, în care populația săracă din anumite zone de interes imobiliar este evacuată forțat, hartuita și alungata, sub pretextul construcțiilor dedicate mega-evenimentelor. În contextul post-socialist românesc, în special în București și Cluj, gentrificarea este deseori însoțită de agresiuni directe prin care se forțează alungarea ”indezirabililor” - evacuări forțate sub diverse pretexte, de la retrocedări la schimbări
Artă, cultură și gentrificare () [Corola-website/Science/295767_a_297096]
-
anumite zone de interes imobiliar este evacuată forțat, hartuita și alungata, sub pretextul construcțiilor dedicate mega-evenimentelor. În contextul post-socialist românesc, în special în București și Cluj, gentrificarea este deseori însoțită de agresiuni directe prin care se forțează alungarea ”indezirabililor” - evacuări forțate sub diverse pretexte, de la retrocedări la schimbări urbanistice. Mediul cultural-artistic din România a avut poziții diverse, destul de ambigue și uneori complice în raport cu aceste procese. Numărul 5 al Gazetei de Artă Politică investighează câteva dintre aceste scenarii, în special legate de
Artă, cultură și gentrificare () [Corola-website/Science/295767_a_297096]
-
că opusul europenității dezirabile politic - asociată creștinătății occidentale. Criteriile conform cărora este evaluată prestația țărilor-candidate din Est denotă o viziune orientalista</spân><spân style="font-family: 'Times New Român', șerif;"><spân>: corupția, traficul de persoane (în special sub forma muncii sexuale forțate) și lipsa statului de drept, responsabile atât pentru accesiunea întârziată a României și Bulgariei în timpul celei de-a cincea runde de expansiune cât și pentru amânarea negocierilor cu Croația până în 2010 și acum cu Turcia, sunt acuzații preluate din repertoriul
Mai multe Europe. De la mistica uniunii la (geo)politica diferențelor () [Corola-website/Science/296076_a_297405]
-
9 Pe parcursul anului 2015, Gazeta de Artă Politică va colabora cu grupul Quantic* la realizarea unei serii de numere tematice concentrate pe problema locuirii, în context românesc și internațional. Vor fi abordate o serie de subiecte: procesele de gentrificare, evacuările forțate, retrocedările frauduloase, locuirea precară, situația adulților și copiilor fără adăpost, dereglementarea pieței imobiliare și a prețurilor chiriilor, strategii de rezistență la aceste probleme. Subiectele respective sunt descrise și analizate în primul rând de persoanele afectate direct, G.A.P. 2015 constituindu
Evacuările forțate și strategii de rezistență () [Corola-website/Science/295847_a_297176]
-
de persoanele afectate direct, G.A.P. 2015 constituindu-se într-o platforma de expresie artistică și teoretică pentru persoanele care suferă în urma diverselor forme de încălcare sau limitare a dreptului la locuire decentă. Numărul 9 se concentrează pe problema evacuărilor forțate și a posibilelor strategii de solidarizare și rezistență, pentru prevenirea sau soluționarea problemelor legate de locuire asociate acestora. În București, cele mai multe evacuări se leagă de procesele de retrocedare a caselor naționalizate. Evacuarea foștilor chiriași din imobilele naționalizate retrocedate, fără asigurarea
Evacuările forțate și strategii de rezistență () [Corola-website/Science/295847_a_297176]
-
De asemenea, evacuările vizează de foarte multe ori, cum este cazul imobilelor de pe străzile Vulturilor, Parfumului, Anton Pann, precum și din zona Rahova-Uranus-Sabinelor, persoane de etnie romă. În spatele procesului de retrocedare, se ascunde un proiect de gentrificare a orașului, prin alungarea forțată a „indezirabililor”. În Cluj, ca și în alte orașe din țară (Baia-Mare, Eforie Nord etc.), evacuările vizează în mod direct comunități de romi săraci, scopul rasist, de „curățare” a zonelor centrale sau de interes pentru capital, fiind de multe ori
Evacuările forțate și strategii de rezistență () [Corola-website/Science/295847_a_297176]
-
de Nord au fost cele deja puse în aplicare în Ungaria: ziarele evreiești au fost interzise, elevii, studenții și profesorii evrei au fost excluși din sistemul educațional de stat, s-au pus rapid bazele unui sistem de lagăre de muncă forțată[2]. „Stăteau, când am fost deportați, la marginea trotuarului și râdeau” Davidovici reda amintirea liceului evreiesc înființat la Cluj în anul 1940: elevi din toată regiunea au învățat acolo, fiind una dintre puținele instituții de învățământ (segregate și private) care
„Cred că nu e numai ţelul nostru, e interesul umanităţii.” Supravieţuitori români ai lagărului de concentrare Buchenwald () [Corola-website/Science/295842_a_297171]
-
ani În total, în Buchenwald au fost peste 250.000 de prizonieri, deportați din circa 30 de țări; cele mai multe persoane au stat perioade scurte, în tranzit spre diferite lagăre de exterminare sau spre alte lagăre de concentrare și de muncă forțată. Lagărul central era legat de 136 de lagăre-satelit unde prizonierii, bărbații și femeile separat, erau forțați să lucreze mai ales pentru industria de război (companii de stat și private), dar și pentru diverse companii germane. Prizonierii români erau închiși în
„Cred că nu e numai ţelul nostru, e interesul umanităţii.” Supravieţuitori români ai lagărului de concentrare Buchenwald () [Corola-website/Science/295842_a_297171]
-
companii de stat și private), dar și pentru diverse companii germane. Prizonierii români erau închiși în lagărul principal și în lagărele-satelit; de exemplu, Davidovici își amintește că în lagărul-satelit Altenburg erau mai ales femei din Ardealul de Nord și Ungaria, forțate să lucreze în fabrica de muniție Hugo Schneider AG. Politica nazistă a lagărelor de concentrare era bazată pe distrugerea identității fiecărui prizonier, disoluția umanității și a relațiilor interumane, stabilirea unui sistem de concurență acerbă între „victime”. Rezistență prizonierilor în fața acestei
„Cred că nu e numai ţelul nostru, e interesul umanităţii.” Supravieţuitori români ai lagărului de concentrare Buchenwald () [Corola-website/Science/295842_a_297171]
-
21 de ani. Cei mai multi ajunseseră singuri la Buchenwald de la Auschwitz-Birkenau, unde familiile lor fuseseră exterminate. Székely László a fost separat de fratele său și deportat singur de la Auschwitz-Birkenau la Buchenwald, apoi în lagărul-satelit din Bochum. După câteva săptămâni de muncă forțată, în martie 1945, a fost trimis într-un „marș al morții” înapoi către Buchenwald; a supraviețuit drumului pe jos; a fost repartizat în „lagărul mic”, o zonă din Buchenwald similară unui lagăr de exterminare: bărăci destinate adăpostirii a câte 52
„Cred că nu e numai ţelul nostru, e interesul umanităţii.” Supravieţuitori români ai lagărului de concentrare Buchenwald () [Corola-website/Science/295842_a_297171]