7,158 matches
-
întrevede posibilitatea unei scriituri uniforme și în același timp a unei scriituri mecanice, care nu riscă nici un fel de blocaje". 48 Apud Ligia Tudurachi, op. cit., p. 107. 49 Idem, p. 110. 50 "D.E. Lovinescu vorbește Gazetei despre romanul Diana", în Gazeta, an 3, nr. 828, 10 dec. 1936 (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., p. 369). 51 G. Călinescu, "E. Lovinescu, Diana", în Adevărul literar și artistic, an XVI, nr. 841, 17 ian. 1937 (vezi și G.
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
îl cunoaștem, chiar dacă materia căreia i se aplică este concepția romanticistă a omului superior". Concluzia e de o tristă previzibilitate: "Diana este romanul mai mult al unui literat decât al unui romancier" (vezi Vladimir Streinu "E. Lovinescu, Diana (roman)", în Gazeta, an 3, nr. 851, 12 ian. 1937, apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., p. 386). 55 Despre rolul lacrimilor în melodramă, vezi printre altele și Florence Fix, Le mélodrame: la tentation des larmes, Éd. Klincksieck, Paris
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
publică o scrisoare deschisă (în Informația zilei, an III, nr. 501, 29 mai 1943), în care își exprimă admirația față de activitatea criticului. Lovinescu îi răspunde, la rândul său, profund emoționat, două zile mai târziu (pe 31 mai 1943), în aceeași gazetă. Iată un scurt fragment edificator: "[...] N-am dat afecție și nici n-am așteptat; am literaturizat bătăile inimii. Boala mi-a deschis o lume nouă, necunoscută și m-a smuls din viziunea sumbră a sentimentelor omenești. Mă simt sărac și
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
49, nr. 15676, 20 febr. 1935 (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, p. 405). Lipsa de originalitate a concepției lovinesciene, considerate pe nedrept "anacronice", e semnalată de Vladimir Streinu în articolul " E. Lovinescu, Bălăuca, roman", în Gazeta, an II, nr. 532, 17 dec. 1935: "Lovinescu vede pe Eminescu sub imaginea tradițională, de figură cantonată în absolut, fără legături posibile cu imperfecta condiție obștească, așa cum am moștenit-o de la Maiorescu. Veridic sau nu, chipul de astru dezorbitat printr-
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
212 Pompiliu Constantinescu, "E. Lovinescu, Bălăuca (roman) ", în Vremea, an VIII, nr. 417, 8 dec. 1935 (vezi și comentariile Gabrielei Omăt, în E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, pp. 432-434). 213 Vladimir Streinu, " E. Lovinescu, Mite", în Gazeta, an II, nr. 281, 19 febr. 1935, 383 (textul articolului este reprodus în volumul Pagini de critică literară I, ed. cit., pp. 136-140). 214 Vladimir Streinu, " E. Lovinescu, Bălăuca, roman", în Gazeta, an II, nr. 532, 17 dec. 1935 (textul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
432-434). 213 Vladimir Streinu, " E. Lovinescu, Mite", în Gazeta, an II, nr. 281, 19 febr. 1935, 383 (textul articolului este reprodus în volumul Pagini de critică literară I, ed. cit., pp. 136-140). 214 Vladimir Streinu, " E. Lovinescu, Bălăuca, roman", în Gazeta, an II, nr. 532, 17 dec. 1935 (textul articolului este reprodus în volumul Pagini de critică literară I, ed. cit., pp. 140-147). 215 Mihail Sebastian, " E. Lovinescu, Bălăuca, roman", în Rampa, an 18, nr. nr. 5377, 13 dec. 1935. 216
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
DEȘTEPTAREA, săptămânal literar, științific și umoristic apărut la Lugoj de la 25 decembrie 1879 până la 7 aprilie 1881. Redactor responsabil a fost Iosif Tempea. Modesta gazetă lugojeană încearcă, printr-un material publicistic și literar destul de variat, să contribuie la „cultivarea și petrecerea poporului român”. Pentru îndeplinirea acestui scop, D. publică sau republică poezii de V. Alecsandri, mai ales dintre cele cu caracter patriotic, versurile lui Petre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286742_a_288071]
-
cu caracter patriotic, versurile lui Petre Dulfu sau ale versificatorului local Pachomie Avramescu. Virgiliu Popescu traduce mici bucăți literare sau fragmente din scrierile lui Boccaccio, La Rochefoucauld, La Bruyère, Al. Dumas, iar Petru Popescu rezumă câteva piese ale lui Shakespeare. Gazeta încearcă să țină la curent cititorul bănățean cu viața literară din România, reluând din ziarele și revistele bucureștene articole și știri (polemicile Junimii cu B. P. Hasdeu, discuțiile de la ședințele Academiei Române ș.a.). Se tipăresc și versuri satirice, inspirate de aspecte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286742_a_288071]
-
mare, care cutremur cu puțin lucru s-au potrivit cu cutremurul din anul 1802, ce s-au făcut înainte de acesta, cu 27 de ani și o lună, tocmai în venirea (!) domnului Constantin Ipsilanti”. Despre acest seism scrie și Curierul român (prima gazetă românească apărută în București): “Miercuri noaptea, la ora 13 către 14 ale zilei, între 3 și 4 ceasuri după miezul nopții, s-a întâmplat în Capitala noastră un mare cutremur, care venea dinspre apus și care a ținut două grozave
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
patru decenii, din care o parte importantă (uneori și sub semnătura Petre Uglișiu-De la Pecica sau numai De la Pecica) a rămas în paginile revistelor și ziarelor din Sibiu, Timișoara, Lugoj, Arad, Bârlad ori Budapesta, la care a colaborat: „Baba satului”, „Gazeta învățătorului”, „Cucu”, „Drapelul”, „Foaia poporului român”, „Sfatul”, „Tribuna”, „Ion Creangă”, „Poporul român”, „Românul”, „Țara noastră”, „Zărandul”, „Plugarul român”, „Zorile” ș.a. Reprezentative în activitatea lui U.-D. nu sunt volumele Din literatura poporană (I-III, 1909-1910), ce la tipărire „au suferit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]
-
FOAIA SĂTEANULUI, supliment literar, cu caracter independent, al periodicului „Gazeta Bucovinei”, apărut la Cernăuți de la 5 mai până la 29 decembrie 1891. F.s., din care s-au tipărit opt numere, la diferite intervale de timp, e redactată, ca și „Gazeta Bucovinei”, de Pompiliu Pipoș, în calitate de director, și de Vasile Marco, în calitate de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287048_a_288377]
-
FOAIA SĂTEANULUI, supliment literar, cu caracter independent, al periodicului „Gazeta Bucovinei”, apărut la Cernăuți de la 5 mai până la 29 decembrie 1891. F.s., din care s-au tipărit opt numere, la diferite intervale de timp, e redactată, ca și „Gazeta Bucovinei”, de Pompiliu Pipoș, în calitate de director, și de Vasile Marco, în calitate de redactor responsabil. Scrisă într-un limbaj simplu, publicația atinge o problematică diversă. În acest scop sunt susținute rubrici ca „Povețe economice”, „Calendar”, „Mărunțișuri”, „Ghicitori” și, totodată, în sumar intră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287048_a_288377]
-
Râpeanu. Urmează Liceul „Sf. Petru și Pavel” din Ploiești (1942-1950) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1950-1954), secția limba și literatura română. Și-a susținut doctoratul cu teza N. Iorga - exeget al literaturii universale. A fost redactor la „Gazeta literară” (1954- 1959), unde a și debutat în 1954, și la „Luceafărul” (1959-1962), redactor și redactor-șef adjunct al ziarului „Scânteia” (1962-1969), vicepreședinte al Radio-Televiziunii Române (1970-1972), director al Editurii Eminescu (1972-1990). A profesat și în învățământul universitar, ca lector
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
Plastice „N. Grigorescu” (1966-1969) și la Facultatea de Limba și Literatura Română (1969-1970). Din 1991 ocupă un post de conferențiar, fiind ulterior șef de catedră la Facultatea de Filosofie-Jurnalistică de la Universitatea „Spiru Haret” din București. Paralel cu activitatea publicistică la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „România literară”, „România liberă”, „Flacăra”, „Curierul național”, „Curierul național magazin” ș.a., a colaborat la multe emisiuni de radio și televiziune. A participat la colocvii și reuniuni științifice din țară și de peste hotare cu comunicări privind epoci ale culturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
A crezut cu sinceritate în adevărata democrație, detașându-se, răspicat, în publicistica lui, de comunism. Scrie, de asemenea, la „Excelsior”, „La zid”, „Progresul social”, „Herald”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Linia dreaptă”, „Floarea de foc”, „Însemnări ieșene”, „Lumea românească”, „Radio azi”, „Liberalul”, „Gazeta literară”, „Presa noastră”, „Ramuri”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Viața studențească” ș. a. A mai semnat A. Braniște, T. Lăstun, Rivarol. În intervalul 1922-1926 a fost secretar al Editurii Cultura Națională, iar în 1926-1928 este deputat, ales pe lista Partidului Țărănesc. Din 1929
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
poate sustrage de la această întrebare și responsabilitate fundamentală. Nu insist asupra capitolului legionar și al relațiilor lui Nae Ionescu cu Mișcarea. Ea revine, într-un fel, în mod inevitabil la suprafață. Se poate reține, în trecere, și faptul că în Gazeta de Vest (Timișoara) se reeditează chiar și articole pur legionare de... Constantin Noica, din perioada 1940. I se face un serviciu? Nu cred. Analizele lui Mircea Vulcănescu privesc influențele interne (oameni politici, industriași, Carol II, Mareșalul Antonescu) și externe: Germania
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
corect, exigent (nu te ierta dacă nu îți făceai datoria), bun profesionist...lecții clare ,la obiect , cu explicații complete, răbdător și înțelegător cu cei fără de har la matematici. Încă din clasa a IX-a, ne-a pus în mână revista «Gazeta Matematica », în acele timpuri cam 40% dintre elevii liceului erau abonați la gazetă. Vremurile de atunci se aseamănă oarecum cu cele de azi. Și atunci societatea, învățământul, erau reformate: zece clase obligatorii, majoritatea liceelor au fost transformate în licee industriale
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
clare ,la obiect , cu explicații complete, răbdător și înțelegător cu cei fără de har la matematici. Încă din clasa a IX-a, ne-a pus în mână revista «Gazeta Matematica », în acele timpuri cam 40% dintre elevii liceului erau abonați la gazetă. Vremurile de atunci se aseamănă oarecum cu cele de azi. Și atunci societatea, învățământul, erau reformate: zece clase obligatorii, majoritatea liceelor au fost transformate în licee industriale, programa schimbată din temelii. Examenele «dure », corecte, pe locurile bune la licee, facultăți
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
și al lui Carol Leibovici, mic comerciant, și fratele lui Virgil Duda. Va absolvi liceul la Bârlad (1952), Școala de Literatură „Mihai Eminescu” (1954) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1958). Face parte din redacția revistelor „Viața românească”, „Gazeta literară” (954-1968) și „România literară”(1968-1986). Din 1986 se stabilește, împreună cu soția sa, scriitoarea Sonia Larian, la Paris, unde colaborează cu cronici la Radio France Internationale. Debutează în 1951 cu recenzii, la „Viața românească”, iar prima carte, monografia Liviu Rebreanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
reeditări de lux, prosperi, petrecându-și concedii la Sinaia, Își lansează cărți, Își editează cronicile, ori studiile de indianistică, ne căinează că suntem săraci și necăjiți și, profitând de neștiința tinerilor și de oportunismul celor care știu, dau interviuri prin gazete, altfel prestigioase, nesuflând o vorbă despre contribuția lor majoră la instalarea și proliferarea dogmei. Un lucru e cert: după august 1944, vreme de un deceniu și mai bine, cultura noastră s-a tot golit; personalități interbelice de prestigiu: filosofi, sociologi
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
artistice de pe atunci, și mai ales venind În contact cu personajele lumii editoriale. Să fii sărac și să vrei să devii scriitor pe vremea aceea „liberă”, Însemna să te miruiești tu singur copil al nimănui, paria societății, cerșetor la ușa gazetelor „independente” și a caselor de editură! Neorientați, cu simplul și insuficientul elan al voinței de manifestare Într-o lume a „frumosului” În care credeam cu un fanatism cam prea confuz, ne ofeream singuri drept jertfe, drept sacrificați pe altarul nesățios
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
anul 1949, va fi liniște; convulsiile, demolările, demascările, intoleranțele se vor dezlănțui, În acest an, pe tărâmul prozei, dramaturgiei și criticii literare. Între timp poeții, foarte mulți - a căror Înșiruire o pagină Întreagă n-ar putea s-o cuprindă - umplu gazetele cu poeme; căci e moda poemului Încă vreme de doi ani de-acum Încolo. Cu marea disponibilitate a inspirației, cu o lejeritate stilistică și mai extinsă, grijulii În a fi pe gustul „poporului”, poeții scriu necontenit, În funcție de priorități: Întâi despre
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
despre ce se cuvine. Se cere, deci, să fie cântate partidul, planul, ogorul, canalul, furnalul, omul nou, ș.c.l. și „cântat” chiaburul, ațâțătorii, imperialiștii, dușmanii, ș.a. Se cuvine, apoi, ca În ianuarie și iunie să fie coborâtă, În toate gazetele, steaua redimensionată a lui Eminescu, iar poeții vremii să-l cânte după calapod; tot atunci, poezii despre Lenin; În februarie e luna lui A.Toma; În mai se cântă 1 mai; În iunie, Pușkin; În august, 23 august; În septembrie
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
bombă și-un steag, și glasul cântărețului ridică masseleă».” PROZA Penuria de proză realist-socialistă deseori invocată În tot cursul anului 1948 este complet depășită În acest an. Faptul e vizibil atât În ponderea crescută a prozei În spațiul publicistic al gazetelor cât și În numărul aparițiilor editoriale pe care critica literară se grăbește să le pună În evidență. Flacără 42, Viața românească 43, Contemporanul 44 publică proză aproape În fiecare număr. Semnează aici: Lucia Demetrius, Ben Corlaciu, Marin Preda, Petru Vintilă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o viață nouă care deschide larg porțile, scriitorului”. BĂTĂLIA PENTRU NUVELA A fost declanșată pe la mijlocul anului, de Ovid S. Crohmălniceanu, care, Într-un amplu comentariu, Împărțit În două episoade, după obiceiul din vreme, totalizând mai bine de o pagină de gazetă format mare, demonstrează lipsa de calitate, manierismul și debilitatea epică a majorității nuvelelor de până atunci. Deși pornită de unul singur, ofensiva părea sigură, demonstrația convingătoare și erau de așteptat Întăriri; dar nu se Întâmplă așa; conduși de Scânteia, contraopinenții
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]