7,663 matches
-
toate acestea există un sentiment instinctiv care se răsfrânge, după cum arătam mai sus, asupra perimetrului geografic național locuit și folosit de conaționali, sentiment cunoscut sub denumirea de patriotism și care derivă mai puțin din iubirea națională cât mai ales din instinctul de proprietate. Dacă instinctul de dominație și subordonare devine din ce în ce mai puternic și evident pe măsură ce organizarea socială este mai bine definită, instinctul iubirii părintești scade pe măsură ce ne îndepărtăm de familie, devenind foarte slab la nivelul sentimentului de iubire pentru semeni, sentiment
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sentiment instinctiv care se răsfrânge, după cum arătam mai sus, asupra perimetrului geografic național locuit și folosit de conaționali, sentiment cunoscut sub denumirea de patriotism și care derivă mai puțin din iubirea națională cât mai ales din instinctul de proprietate. Dacă instinctul de dominație și subordonare devine din ce în ce mai puternic și evident pe măsură ce organizarea socială este mai bine definită, instinctul iubirii părintești scade pe măsură ce ne îndepărtăm de familie, devenind foarte slab la nivelul sentimentului de iubire pentru semeni, sentiment care se asimilează astăzi
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
conaționali, sentiment cunoscut sub denumirea de patriotism și care derivă mai puțin din iubirea națională cât mai ales din instinctul de proprietate. Dacă instinctul de dominație și subordonare devine din ce în ce mai puternic și evident pe măsură ce organizarea socială este mai bine definită, instinctul iubirii părintești scade pe măsură ce ne îndepărtăm de familie, devenind foarte slab la nivelul sentimentului de iubire pentru semeni, sentiment care se asimilează astăzi termenului de umanitarism. Cu referire la umanitarism, acel sentiment de iubire omenească (afecțiune instinctivă pentru semeni) ce
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
prihori bătăuși unul își rupe piciorul, el devine automat subiect de preocupare pentru inamic care-l alimentează, îl ajută și-l păzește până la vindecare, după care conflictul nu se va mai relua niciodată. Cu toate aceste exemple minunate din natură, instinctul de nutriție (care este și cel mai puternic) umbrește de regulă instinctele afective și pot genera conflicte sângeroase, chiar între indivizi de aceeași specie, atunci când foamea este devastatoare. Prin urmare, conchide Paulescu, societățile pe care oamenii și animalele le formează
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
pentru inamic care-l alimentează, îl ajută și-l păzește până la vindecare, după care conflictul nu se va mai relua niciodată. Cu toate aceste exemple minunate din natură, instinctul de nutriție (care este și cel mai puternic) umbrește de regulă instinctele afective și pot genera conflicte sângeroase, chiar între indivizi de aceeași specie, atunci când foamea este devastatoare. Prin urmare, conchide Paulescu, societățile pe care oamenii și animalele le formează sunt societăți naturale, pentru că sunt bazate pe instincte. Astfel oamenii formează familii
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
puternic) umbrește de regulă instinctele afective și pot genera conflicte sângeroase, chiar între indivizi de aceeași specie, atunci când foamea este devastatoare. Prin urmare, conchide Paulescu, societățile pe care oamenii și animalele le formează sunt societăți naturale, pentru că sunt bazate pe instincte. Astfel oamenii formează familii, triburi, nații, state, uniuni de state, confederații etc., iar animalele, la rândul lor, formează familii, turme, stoluri, cirezi, haite, bancuri, colonii etc. Ceea ce concură în mod decisiv la formarea acestor societăți este instinctul de iubire cu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sunt bazate pe instincte. Astfel oamenii formează familii, triburi, nații, state, uniuni de state, confederații etc., iar animalele, la rândul lor, formează familii, turme, stoluri, cirezi, haite, bancuri, colonii etc. Ceea ce concură în mod decisiv la formarea acestor societăți este instinctul de iubire cu toate formele ei: conjugal ă, părintească, filială, frățească, de rudenie (familială) și națională. Organizarea acestor societăți este determinată de instinctul de dominație și subordonare, instinct care în fapt conține cele două aspecte: un sentiment de simpatie și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
turme, stoluri, cirezi, haite, bancuri, colonii etc. Ceea ce concură în mod decisiv la formarea acestor societăți este instinctul de iubire cu toate formele ei: conjugal ă, părintească, filială, frățească, de rudenie (familială) și națională. Organizarea acestor societăți este determinată de instinctul de dominație și subordonare, instinct care în fapt conține cele două aspecte: un sentiment de simpatie și afecțiune din partea conducătorilor pentru supuși și un sentiment de gratitudine și afecțiune din partea acestora din urmă pentru conducătorii lor. Ambele aspecte nu sunt
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
colonii etc. Ceea ce concură în mod decisiv la formarea acestor societăți este instinctul de iubire cu toate formele ei: conjugal ă, părintească, filială, frățească, de rudenie (familială) și națională. Organizarea acestor societăți este determinată de instinctul de dominație și subordonare, instinct care în fapt conține cele două aspecte: un sentiment de simpatie și afecțiune din partea conducătorilor pentru supuși și un sentiment de gratitudine și afecțiune din partea acestora din urmă pentru conducătorii lor. Ambele aspecte nu sunt altceva decât variante ale iubirii
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
din urmă pentru conducătorii lor. Ambele aspecte nu sunt altceva decât variante ale iubirii, prin urmare se poate spune că legea supremă care conduce la formarea și organizarea societăților la oameni și animale este iubirea, pentru că ea stă la baza instinctelor sociale sub toate formele ei. Nefuncționarea acestei legi supreme conduce la degenerarea lumii moderne. În opinia lui Paulescu iubirea este „o capodoperă de finalitate divină, iar conflictele sunt o sfidare a legii divine”. Instinctele ca bază ale comportamentului social Înainte de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
iubirea, pentru că ea stă la baza instinctelor sociale sub toate formele ei. Nefuncționarea acestei legi supreme conduce la degenerarea lumii moderne. În opinia lui Paulescu iubirea este „o capodoperă de finalitate divină, iar conflictele sunt o sfidare a legii divine”. Instinctele ca bază ale comportamentului social Înainte de a trece la ceea ce reprezintă conflictele, cu originea lor în abaterile de la destinația inițială a instinctelor, să încercăm o definiție a instinctelor și o retrospectivă istorică a modului cum au fost abordate așa cum le-
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
opinia lui Paulescu iubirea este „o capodoperă de finalitate divină, iar conflictele sunt o sfidare a legii divine”. Instinctele ca bază ale comportamentului social Înainte de a trece la ceea ce reprezintă conflictele, cu originea lor în abaterile de la destinația inițială a instinctelor, să încercăm o definiție a instinctelor și o retrospectivă istorică a modului cum au fost abordate așa cum le-a perceput și le-a dezvoltat Paulescu. Instinctele sunt acele trăsături caracteristice ființelor viețuitoare ce se transmit în cadrul fiecărei specii, asigură subzistența
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
capodoperă de finalitate divină, iar conflictele sunt o sfidare a legii divine”. Instinctele ca bază ale comportamentului social Înainte de a trece la ceea ce reprezintă conflictele, cu originea lor în abaterile de la destinația inițială a instinctelor, să încercăm o definiție a instinctelor și o retrospectivă istorică a modului cum au fost abordate așa cum le-a perceput și le-a dezvoltat Paulescu. Instinctele sunt acele trăsături caracteristice ființelor viețuitoare ce se transmit în cadrul fiecărei specii, asigură subzistența, integritatea și perpetuarea speciei, fără învățătură
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
trece la ceea ce reprezintă conflictele, cu originea lor în abaterile de la destinația inițială a instinctelor, să încercăm o definiție a instinctelor și o retrospectivă istorică a modului cum au fost abordate așa cum le-a perceput și le-a dezvoltat Paulescu. Instinctele sunt acele trăsături caracteristice ființelor viețuitoare ce se transmit în cadrul fiecărei specii, asigură subzistența, integritatea și perpetuarea speciei, fără învățătură prealabilă pentru că ele sunt anterioare oricărei experiențe. Instinctele constituie baza existenței individului și a speciei, fără de care viața nu ar
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
au fost abordate așa cum le-a perceput și le-a dezvoltat Paulescu. Instinctele sunt acele trăsături caracteristice ființelor viețuitoare ce se transmit în cadrul fiecărei specii, asigură subzistența, integritatea și perpetuarea speciei, fără învățătură prealabilă pentru că ele sunt anterioare oricărei experiențe. Instinctele constituie baza existenței individului și a speciei, fără de care viața nu ar fi posibilă, indiferent la ce nivel de dezvoltare ne referim. Sunt detectabile chiar la formele inferioare de viață și devin evidente și bine exprimate la mamifere. În baza
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
indiferent la ce nivel de dezvoltare ne referim. Sunt detectabile chiar la formele inferioare de viață și devin evidente și bine exprimate la mamifere. În baza lor fiecare individ subzistă și fiecare specie se perpetuează. În funcție de modul de manifestare a instinctelor vor fi tot atâtea modalități de comportament, întrucât intensitatea acestora vor marca tipologia și comportamentul individului și a speciei. Fiecare din cele trei componente ale fenomenologiei vitale: funcțiile de nutriție, de relație și reproducere au instincte corespunzătoare, adânc înrădăcinate în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
modul de manifestare a instinctelor vor fi tot atâtea modalități de comportament, întrucât intensitatea acestora vor marca tipologia și comportamentul individului și a speciei. Fiecare din cele trei componente ale fenomenologiei vitale: funcțiile de nutriție, de relație și reproducere au instincte corespunzătoare, adânc înrădăcinate în structura individului, coordonându-i la nivel bazal (ca necesitate fiziologică elementară) întreaga existență, atât a individului cât și a speciei din care face parte. Toate instinctele bazale sunt înscrise în structura genetică a ființei și speciei
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
fenomenologiei vitale: funcțiile de nutriție, de relație și reproducere au instincte corespunzătoare, adânc înrădăcinate în structura individului, coordonându-i la nivel bazal (ca necesitate fiziologică elementară) întreaga existență, atât a individului cât și a speciei din care face parte. Toate instinctele bazale sunt înscrise în structura genetică a ființei și speciei, marea lor majoritate fiind poligenice. Prin urmare instinctele determină comportamentul elementar, cu atât mai evident cu cât formele de viață sunt mai simple. Devine cu atât mai complex cu cât
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
-i la nivel bazal (ca necesitate fiziologică elementară) întreaga existență, atât a individului cât și a speciei din care face parte. Toate instinctele bazale sunt înscrise în structura genetică a ființei și speciei, marea lor majoritate fiind poligenice. Prin urmare instinctele determină comportamentul elementar, cu atât mai evident cu cât formele de viață sunt mai simple. Devine cu atât mai complex cu cât ne apropiem de formele superioare de viață, unde comportamentul este rezultanta interacțiunii dintre pornirile instinctuale și realitățile mediului
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
aferente și eferente (sistemul nervos periferic somatic și autonom). Studiul comportamentului uman în evoluția social istorică, pornind de la societățile primitive unde similitudinile cu societatea animalelor (pești, păsări, mamifere) sunt izbitoare, au permis concluzia că în fapt comportamentul este rezultanta modulărilor instinctelor prin procesul de învățare, adică modificarea comportamentului instinctiv prin experiență. Au existat și există și astăzi diverse modalități de a vedea și înțelege comportamentul uman, după cum este vorba de biologi, psihologi, filosofi, psihiatri, sociologi etc., fiecare susținându-și argumentația conform
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
să demonstreze existența reală a sufletului ca o componentă imaterială a ființei viețuitoare, ca parte a dualității materie-spirit invocată încă din antichitate. În anii 30 ai secolului al XX-lea ethologiștii considerau că este vorba de comportamente înnăscute, plecând de la instinctul păsărilor de a-și construi cuibul, sau instinctul peștilor de a migra în apele dulci pentru a se înmulți. Prin urmare și omul, ca toate mamiferele superioare de altfel, are tendința naturală de a se comporta conform instinctelor înnăscute. William
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
componentă imaterială a ființei viețuitoare, ca parte a dualității materie-spirit invocată încă din antichitate. În anii 30 ai secolului al XX-lea ethologiștii considerau că este vorba de comportamente înnăscute, plecând de la instinctul păsărilor de a-și construi cuibul, sau instinctul peștilor de a migra în apele dulci pentru a se înmulți. Prin urmare și omul, ca toate mamiferele superioare de altfel, are tendința naturală de a se comporta conform instinctelor înnăscute. William James (150) descrie 17 instincte ce stau la
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
plecând de la instinctul păsărilor de a-și construi cuibul, sau instinctul peștilor de a migra în apele dulci pentru a se înmulți. Prin urmare și omul, ca toate mamiferele superioare de altfel, are tendința naturală de a se comporta conform instinctelor înnăscute. William James (150) descrie 17 instincte ce stau la baza comportamentului uman și anume: imitație, rivalitate, agresivitate, simpatie, vânătoare, frică, acumulare, constructivitate, joacă, curiozitate, sociabilitate, timiditate, secretomanie, curățenie, religie, dragoste și instinctul matern. Descoperirea reflexelor condiționate prin stimuli asociați
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
construi cuibul, sau instinctul peștilor de a migra în apele dulci pentru a se înmulți. Prin urmare și omul, ca toate mamiferele superioare de altfel, are tendința naturală de a se comporta conform instinctelor înnăscute. William James (150) descrie 17 instincte ce stau la baza comportamentului uman și anume: imitație, rivalitate, agresivitate, simpatie, vânătoare, frică, acumulare, constructivitate, joacă, curiozitate, sociabilitate, timiditate, secretomanie, curățenie, religie, dragoste și instinctul matern. Descoperirea reflexelor condiționate prin stimuli asociați (Pavlov 127) i-au făcut pe materialiști
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
tendința naturală de a se comporta conform instinctelor înnăscute. William James (150) descrie 17 instincte ce stau la baza comportamentului uman și anume: imitație, rivalitate, agresivitate, simpatie, vânătoare, frică, acumulare, constructivitate, joacă, curiozitate, sociabilitate, timiditate, secretomanie, curățenie, religie, dragoste și instinctul matern. Descoperirea reflexelor condiționate prin stimuli asociați (Pavlov 127) i-au făcut pe materialiști să nege existența instinctelor, considerând că întreaga evoluție umană este rezultatul formării reflexelor condiționate, reflexe ce ar sta la baza dezvoltării și evoluției. Pavloviștii pierdeau din
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]