9,535 matches
-
fie îndeplinit de școală prin intermediul a trei discipline, în mod deosebit instrucția civică, sociologia și istoria. Alături de discursul teoretico-pedagogic, reformarea învățământului românesc după Marea Unire de la 1918 a reprezentat un prim obiectiv al guvernelor interbelice. Primul reformator propriu-zis al învățământului interbelic a fost dr. C. Angelescu, care în 1924 a trecut prin Parlament Legea Învățământului primar normal. Conform acestui act legislativ, se preconiza instituirea unui învățământ primar unic pentru toate fostele provincii istorice românești, o prelungire a școlarizării primare de la 4
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Înscrierea în clasa a IV-a de gimnaziu presupunea un examen de diferențe. Programele analitice urmau să aibă un pronunțat caracter practic, motiv pentru care clasele V-VII mai purtau și numele de învățământ complementar sau supraprimar. Tot în perioada interbelică, o nouă reformă a învățământului a fost propusă de D. Gusti (1932-1933) care avansa ideea unor programe analitice pe ,,centre de viață” sau ,,centre de interes”, prin intermediul cărora se urmărea apropierea educației de nevoile reale regionale și locale, de stilul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
noua reformă liberală din învățământ propunea o dublare a filierei liceale, denumită de data aceasta ,,literară” și ,,științifică”. O nouă lege a învățământului secundar a fost promulgată în 1939 prin care se preconiza un învățământ de tip elitist. În deceniile interbelice, Parlamentul României nu a votat decât un singur act juridic privind învățământul universitar, Legea pentru autonomia universitară din 1931. În acest răstimp istoric au funcționat în România cinci universități, o Politehnică la București (fondată în 1920), două Academii de Înalte
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
50.000 de cadre didactice de toate gradele, din care aproximativ 90% învățători, aproape 1% profesori în învățământul secundar și aproximativ 2.000 profesori universitari. În învățământul secundar tehnic și profesional își desfășurau activitatea didactică aproximativ 500 dascăli. Opțiunile pedagogice interbelice românești pot fi clasificate în patru mari categorii: o pedagogie clasică, tradițională și individualistă, de factură herbartiană; pedagogia culturii; sociologia educației sau sociopedagogia; un curent de inspirație franceză reprezentat prin pedagogia ,,școlii active” sau ,,școlilor noi”. Curentul herbartian interbelic se
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pedagogice interbelice românești pot fi clasificate în patru mari categorii: o pedagogie clasică, tradițională și individualistă, de factură herbartiană; pedagogia culturii; sociologia educației sau sociopedagogia; un curent de inspirație franceză reprezentat prin pedagogia ,,școlii active” sau ,,școlilor noi”. Curentul herbartian interbelic se regăsește bine conturat în Universitatea din București, avându-l ca reprezentant de frunte pe G. G. Antonescu și discipolii săi. Inițiator și fondator al unui Institut Pedagogic, G. G. Antonescu și-a exprimat convingerile pedagogice în Revista generală a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
propunea ca noutate recomandarea de a se întemeia educația și învățământul pe o psihologie integrală, în care accentul urma să se focalizeze pe voință, respingându-se astfel concentrarea pe psihologia filosofică și intelectualistă, așa cum o promovase Herbart. A doua variantă interbelică, școala activă, a fost reprezentată în mod special prin concepția ,,centrelor de interes” a lui O. Decroly. În spiritul acestei concepții a fost elaborat și adoptat un proiect de programă analitică pentru școala de șapte ani în 1938 și un
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
interes” a lui O. Decroly. În spiritul acestei concepții a fost elaborat și adoptat un proiect de programă analitică pentru școala de șapte ani în 1938 și un altul pentru școala primară în 1933. O altă variantă a acestui curent interbelic s-a preocupat de încercarea de a demonstra specificitatea esenței fenomenului educației. Orientarea sau curentul interbelic românesc, intitulat ,,pedagogia culturii”, concepea educația ca fiind un proces de formare continuă a omului în și pentru cultură, cultura fiind în optica unor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de programă analitică pentru școala de șapte ani în 1938 și un altul pentru școala primară în 1933. O altă variantă a acestui curent interbelic s-a preocupat de încercarea de a demonstra specificitatea esenței fenomenului educației. Orientarea sau curentul interbelic românesc, intitulat ,,pedagogia culturii”, concepea educația ca fiind un proces de formare continuă a omului în și pentru cultură, cultura fiind în optica unor pedagogi români o entitate ,,sui-generis” și o virtute de valorizare a potențelor spirituale ale individului, transformându
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
o entitate ,,sui-generis” și o virtute de valorizare a potențelor spirituale ale individului, transformându-le în personalitate. O asemenea perspectivă i-a avut ca reprezentanți de marcă pe C. Narly și Șt. Bârsănescu. Curentul culturologic românesc a avut în perioada interbelică trei secțiuni: etnopedagogia, pedagogia vocațională sau a personalității, cea de-a treia variantă reflectând o sinteză între primele două. C. Rădulescu-Motru, deși n-a fost pedagog propriu-zis, prin opțiunea sa este recunoscut drept reprezentant al acestui curent. În opinia sa
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
român simplifică și fixează etapele/secvențele lecției astfel: pregătirea aperceptivă, cu anunțarea temei supusă predării; tratarea, respectiv expunerea datelor fundamentale ale temei noi; generalizarea; aplicarea noilor cunoștințe. Un astfel de model de proiect didactic a rămas valabil în întreaga didactică interbelică. În deceniul IV al veacului trecut, cel ce se dovedea a fi cel mai loial acolit al ideii pedagogice antonesciene a fost I. C. Petrescu (1892-1967). Pe parcursul vieții, Petrescu își va contura însă propria personalitate pedagogică, apropiindu-se tot mai mult
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
la Catedra de pedagogie a Universității din Cernăuți, până în 1940, după care va profesa la instituția academică similară din București. Narly este părintele-fondator al unei prestigioase Reviste de pedagogie în care va publica numeroase studii și articole în întreaga perioadă interbelică și imediat postbelică. Lucrările de pedagogie de referință ale lui Narly pot fi redate cronologic astfel: Pedagogia socială și personalitatea (1928), Opera pedagogică a profesorului I. Găvănescul (1929), Tolstoi educator (1929), Patru mari educatori (1933), Istoria pedagogiei, vol. I (1935
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ființă, ci spre un nou plan de realități toate manifestările internaționale.” Națiunea reflectă, în opinia lui Gusti, poporul ajuns la conștiința de sine, respectiv personalitatea istorică supraindividuală a acestuia. Investigațiile sale de tip monografic au evidențiat faptul că, pentru perioada interbelică, entitățile spre care trebuie să se focuseze pedagogia erau tineretul, ca și categorie socială, și satul românesc, ca și unitate socială. Ca ministru al Instrucțiunii, Cultelor și Artelor, Gusti s-a comportat ca un adevărat sociopedagog, militând pentru un învățământ
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
În volumul Curente noi în pedagogia contemporană sunt abordate două probleme speciale, prima teoretizează metoda ,,centrelor de interes” a lui Ovide Decroly, iar cea de-a doua se referă la abordarea ,,localismului educativ”. Școlile normale care au funcționat în perioada interbelică au pus practic bazele acestui obiect de studiu, pedagogia, au elaborat manualele de specialitate adaptate la nevoile reale ale școlii și tot prin intermediul lor s-a format corpul didactic de specialiști - pedagogii. După desăvârșirea statului național unitar, școlile normale vor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
învățământului a mers alături, dar ascendent, pe linia modernizării societății și statului. Publicul-țintă al acestor ordonanțe școlare a fost format din învățători și comunitățile locale, cărora le-a indicat direcția ascendentă spre perfecționare și progres al învățământului. În primii ani interbelici învățământul bănățean a parcurs transformări multiple și majore, coordonate direct de Ministerul Instrucțiunii Publice de la București în ce privește structura pe cicluri de învățământ, tipologia școlilor, conținuturile programelor analitice și ale planurilor de învățământ, structura anului școlar, elaborarea și difuzarea manualelor școlare
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
analitice și ale planurilor de învățământ, structura anului școlar, elaborarea și difuzarea manualelor școlare etc. Prima măsură întreprinsă a vizat introducerea limbii române ca disciplină obligatorie în toate nivelele de învățământ, precum și a istoriei și geografiei României. În întreaga perioadă interbelică s-a urmărit realizarea unui învățământ unitar la scara întregii țări printr-un proces legislativ continuu de reformare a educației și instrucției școlare.
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de notorietate europeană, în ciuda faptului că li s-au oferit de cele mai multe ori condiții favorizatoare. Marcați de politicianism, ei au devenit, de altfel, după al doilea război mondial, rezona-tori și profitori ai regimului politic, avînd ca principal obiectiv incriminarea perioadei interbelice, pentru ca, după 1990, să susțină că tocmai perioada respectivă a însemnat raiul pe pămînt (pe care cei mai mulți o judecă cu nostalgia anilor trecuți ai tinereții, iar nu în mod obiectiv). Așadar, spre deosebire de europenii autentici, românii construiesc știința istoriei în funcție de regimul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
către cel mai interesant și mai râvnit masiv al cățărătorilor, culmea sudică a Pietrei Craiului. Aceste două localități au fost vreme îndelungată comune de sine stătătoare și aveau avantajul accesului, dificil dar apropiat, către orășelul Zărnești, care fusese în perioada interbelică inima plasei Zărnești.( foto 5) Trebuie spus că Moeciu până acum treizeci patruzeci de ani era mult mai restrâns, nu includea și fostele comune independente Măgura și Peștera, deși izolarea lor pe dealurile din imediata apropiere a culmii Pietrei Craiului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Bucegilor (2508 m). De o parte și de alta a șoselei se vedeau, în unele locuri, stânci înalte de peste 100 m, înălțându-se aproape vertical, iar la picioarele noastre se aflau numeroase vâlcele sau văi pitorești". DRUMUL CARULUI ÎN PERIOADA INTERBELICĂ Până la încheierea primului război mondial, depresiunea Branului a aparținut, din punct de vedere administrativ, provinciei transilvane și avea un loc important în raporturile Țării Românești, apoi ale României cu Ungaria, apoi cu Imperiul Austro Ungar, constituindu-se în una dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Carului Fig. 11 Părinții autorului Fig. 12 Pe prispa casei, la un pahar, cu rude și prieteni, înainte de război Fig. 13 Costum țărănesc Fig. 14 Copiii, bogăția de sărbătoare "drumașilor" Fig. 15 Drumul Carului Fig.16 Speriați sau în perioada interbelică zâmbind aparatului, înainte de al II-lea Război Mondial Fig. 17 "Casa cu curte". Părinții primului intelectual al satului, mort, la datorie, in iunie 1941, la Țiganca. Fig. 18 "Fața Drumului" despărțirea de șoseaua actuală. Bucegii în plan secund Fig. 19
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
un fel de uliță a satului Fig. 29 Bifurcația Drumului vechi Fig. 30 Moeciu comuna dintre dealuri CUPRINS DE CE DRUMUL CARULUI ? 5 LOCUL SATULUI ÎN DEPRESIUNEA BRANULUI 7 DE UNDE-I VINE NUMELE ? 10 SCURT ISTORIC 21 DRUMUL CARULUI ÎN PERIOADA INTERBELICĂ 48 DRUMUL CARULUI, DUPĂ AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL 55 DRUMUL CARULUI, ASTĂZI 63 VISURI DESPRE VIITOR 66 BIBLIOGRAFIE 69 ALBUM ...............................................................71 Redactor: Simona Modreanu Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Bd. Carol I, nr.3-5, cod 700506, tel./fax: 0232-410427 e-mail: junimeais
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
s-a efilat printre clipele nemărginite ale istoriei. Preocupările geografului umanist Ion Gugiuman se extind și pe un domeniu extrem de dificil și în ziua de astăzi: cel al zonelor de influență (orașul Huși servind ca poligon de lucru) în perioada interbelică (1943), achitându-se cu mare rafinament și înțelegere nativă de o misiune grea. Poate părea surprinzător faptul că magistrul Ion Gugiuman, s-a aplecat cu mare delicatețe și asupra amintirilor și povestirilor, scriind o carte pentru copii dar cu o
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
din aceste povestiri transpare și starea sa sufletească dar și fizică: Povestea unui măr bătrân, Stejarul veteran. Simbolic, povestirea de final se referă la Zâmbetul mamei, aceasta constituind un omagiu adus mamelor și frumuseții acestei calități. Faptul că geografia românească interbelică era conectată la realitățile mondiale este argumentat și de abordarea profesorului Gugiuman, referitoare la zăcămintele de petrol din zona Uralilor (1936). Aceasta arată deschiderea profesorului Gugiuman spre geografia mondială, spre realitățile și evenimentele deosebit de intense petrecute în preajma și în timpul celui
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
faptul că ea l-a avut ca promotor pe un monarh cu proastă reputație politică și morală, că nu a îngăduit nicio dezbatere parlamentară prealabilă intrării în vigoare și că a trecut doar printr-un plebiscit "aranjat", ca toate scrutinurile interbelice. În septembrie 1940, când Generalul Ion Antonescu (numit șef al guvernului) îl forțează pe rege să abdice, Constituția din 1938 a fost suspendată, urmând ca viața politică a țării să se deruleze în condițiile speciale ale dictaturii militare (inițial, militaro-legionară
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
anilor 1990-1991, în societatea românească s-a exprimat în repetate rânduri, mai ales în unele cercuri intelectuale, ideea că menținerea republicii ar reprezenta o rămânere în paradigma comunistă și că revenirea la monarhie ar fi semnul întoarcerii la "tradiția democratică interbelică". Monarhiștii au invocat nulitatea absolută a actului de abdicare de la 30 decembrie 1947. Adversarii lor au spus că urcarea pe tron a lui Mihai I s-a făcut fără respectarea dispozițiilor constituționale, la 6 septembrie 1940, de aceea domnia lui
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Ungaria. În prezent, chestiunile în cauză au fost transferate în domeniul administrației locale, legiferându-se utilizarea limbilor minorităților în administrație în localitățile unde o minoritate națională reprezintă cel puțin 20% din populație. Făcând o sinteză "originală" între tradițiile politicii românești interbelice și experiența vieții constituționale a statelor occidentale (cu precădere Franța și Suedia), Constituția României din 1991 a modificat organizarea statului în câteva puncte esențiale: a) spre deosebire de perioada comunistă, statul căpătaT atribute noi, precum: "stat de drept, democratic și social"; b
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]