10,921 matches
-
care Biserica creștină, în vreme ce arunca o nouă sămînță pe Pămînt, "al cărei rod sînt toate instituțiile civile moderne, vreau să spun sămînța unei justiții publice, lucru nemaiauzit în lumea antică, creștină prin esență", era ea însăși lovită în cele mai intime fibre ale sale de spiritul de bogăție și de "negoțul secular"; ceea ce ar fi trebuit ca, inevitabil, s-o supună deținătoarei naturale a bogăției și a puterii, autorității temporare, cea care, absorbind puterea ecleziastică, a rămas la rîndul său "monstruos
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Pămîntului" (Is. LVIII). Și prin aceasta, deasupra înălțimilor Pămîntului l-a ridicat pe cel ce a disprețuit din adîncul sufletului său acele lucruri care par în secolul acesta înalte și glorioase". Astfel, după ce a descris atît de nobil puritatea vieții intime dedicate contemplării, adaugă, atrăgînd atenția că însărcinarea episcopală îi fusese impusă: "Dar, dintr-odată ispita a pus stăpînire pe mine și m-a aruncat de la înălțime în adîncurile temerii și frămîntărilor. Căci, astfel, dacă pot să rămîn de neclintit în
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
cum ar fi banii, valorile de credit, titlurile de valoare, arborii, recoltele, piesele detașabile dintr-un imobil ca: uși, ferestre etc.). Sunt asimilate acestor bunuri mobile energiile susceptibile a fi sustrase (energia electrică, termică etc.), precum și înscrisurile (manuscrise, memorii, jurnale intime, corespondențe etc.). Pot fi obiect al infracțiunii de furt și vehiculele, indiferent dacă sustragerea s-a făcut în scopul însușirii sau numai al folosirii temporare (furtul de folosință). - Subiectul infracțiunii poate fi orice persoană. În cazul art. 208 al. 3
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
poșete matlasate la numai 150$ în loc de 2 000 (nici nu-i de mirare că estrogenul o ia razna), așa că am uitat, practic, faptul că avusesem zero randevuuri cu Zach pe o perioadă de timp însemnată. Mă obișnuisem cu lipsa întâlnirilor intime, braziliene, dar acum nu părea să fie pregătit nici măcar să bea un cocteil cu mine. În ultimele zile, de fiecare dată când îl sunam, secretara lui îmi răspundea invariabil: „Vă sună el“ și-mi închidea telefonul. Asta era o premieră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
celor de la Hollywood. E-atât de șic aici, nici nu-ți imaginezi. — Ce caut aici? Logodnicul tău te-a părăsit fără scrupule, după ce a făcut sex cu tine și... — Iâh! țipă Lara. Nu trebuie să-i dai toate detaliile sexuale intime. Nici măcar Xanax-ul nu poate șterge asemenea detalii. Fiecare clipă oribilă îmi era însemnată pe creier cu fierul roșu. Eram șocată și îngrozită. Acum știu ce trebuie să fi simțit biata fată din Exorcistul. —Iubito, trebuie să mănânci ceva, schimbă subiectul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
despărțit. I-am spus toată povestea, exagerând pe ici pe colo, ca s-o fac mai interesantă. Normal, am omis părțile mai umilitoare, cum ar fi călătoriile ratate în Brazilia. Nu voiam ca dr. F. să știe și chestiile foarte intime. — Asta nu e tot, mi-a zis. Îmi ascunzi ceva. I-am povestit, fără tragere de inimă, despre tentativa mea pariziană de sinucidere, pe care am înfrumusețat-o. De asemenea, am recunoscut că n-am mai avut parte de Rio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
lui au fost atât de delicioase încât am uitat să respir - știți cum se-ntâmplă cu săruturile profesioniste - și, când creierul e privat de oxigen pe perioade lungi ca aceea, totul e în ceață și nu-ți poți reaminti detalii intime cu o foarte mare precizie. Deci nu sunt foarte sigură ce anume s-a petrecut după săruturi, dar cred c-a fost foarte regretabil, în sensul că, dacă ar fi fost un film, n-ar fi putut fi difuzat nicăieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
fost o tragedie. (Ochii lui Blanche erau sigilați În interiorul fîntînilor Întunecate ale ochelarilor săi de soare - o lume lipsită de lumină.) Dar să zicem că a fost genul de tragedie care aduce lumea laolaltă. Estrella de Mar e mult mai intimă după toate astea. Continuau să sosească persoane În doliu; se aduna un public de dimensiuni notabile pentru o minoră localnică. Trupurile soților Hollinger și cel al nepoatei lor, Anne, Împreună cu al secretarului, Roger Sansom, fuseseră trimise cu avionul În Anglia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
să Întrezăresc niște licăriri de vernis, ornamente de alamă, o plită ceramică și o chiuvetă de piatră antichizată cu scurgător de stejar. În spatele geamurilor interioare se Întindea o grădină În miniatură, ca o pudrieră. Simțeam deja libertatea pe care acest intim colț de lume i-o oferise lui Alice Hollinger, după vastitatea conacului de pe deal. — Intri? mă Întrebă Hennessy, În timp ce se extrăgea din mașină. Un anume scotch bunișor se cere terminat. — Păi... cîteva pahare Întotdeauna fac mașina să meargă mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
străin, pe care-l împărțise cu domnul Martin și cu a doua lui soție. Nu, era limpede, nu putea afla nimic aici. Georgiana i se părea o străină. Cum să vorbești cu un străin și să discuți cu el lucruri intime, legate de tine? Clara se obișnuise de aproape cinci sprezece ani să discute doar cu domnul Ionescu. Și, uneori, doar cu gândurile ei, atunci când se privea în oglindă. Acum se simțea înciudată și de-a dreptul nemulțumită. Făcuse atâta drum
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
În clipurile electorale filmate și trucate de Andreea, În care Leac purta mustață și perucă, despre scăderea populației de albine din județul Arad, despre pericolul creșterii numărului de dioptrii pe cap de locuitor și despre necesitatea folosirii zilnice a deodorantului intim cu aromă de stânjenel. Amestecam de multe ori mesajul electoral cu cel publicitar, pe panouri și În afișe Mile Spătaru fiind pus adesea să recomande produse inexistente (de pildă biscuiții cu cremă hidratantă), eventual alături de iubita lui Doamnă Leopard, concubina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
IAȘI 2009 Moto: "Un joc de șah e viața. Destinul singur joacă, Iar noi suntem actorii. Vrând de urât săi treacă Ne mută, ne oprește un timp, ne mută încă, Apoi în cutia neantului nearuncă." Omar Khayam Bucătăria, o încăpere intimă și confortabilă, arată că aparține unor oameni destul de înstăriți, chiar dacă nu foarte bogați. Vesela și vasele de gătit, așezate în rafturi speciale, bine fixate pe pereții bleu pal, strălucesc de curate ce sunt. Numeroasele dulapuri și bufete sunt aranjate foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
opresc unul în fața celuilalt, redescoperindu-se din creștet până în tălpi. Bucuros că nu tremură și nu este grăbit, Marius soarbe cu nesaț din ochi trupul statuar care sub mângâierile ușoare ca puful păpădiei își arată fără pudoare locurile cele mai intime. Cu talia prinsă în cercul fierbinte al brațelor fetei, simte cum sânii rotunzi și tari aproape că îi ard pieptul cu dogoarea lor. Îmbrățișați într-un singur corp, amândoi se urmează cu încredere, nu se pierd, nu se caută, fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
pahare de cristal care se ating, altele prezintă basul adânc al unui clopot obosit. Intră la cofetăria "Aida", discret ascunsă în spatele unei curți grădină, care vara este folosită ca și terasă pentru numeroșii clienți. Vine mereu aici, atras de atmosfera intimă și plăcută. Înăuntru nu este aglomerat. O fată brunetă și prietenul ei, două bătrânele simpatice, cu numeroase pachete de cumpărături frumos ambalate, iar în spatele lor, un ofițer german aparținând vreunei Panzer Division 67 ce conversează animat cu o blondă atletică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
călare, sublocotenentul Jigodeanu, cu mâna stângă pusă arogant în șold și privire disprețuitoare pentru tot ce se află sub carâmbul cizmelor sale. Aspectul efeminat, ușor pufos, ca și apetitul pentru unele localuri deocheate unde se producea purtând perucă și lenjerie intimă de damă, făcuseră să fie denumit printre camarazii ofițeri Guriță. Feciorul unui angrosist de vinuri, își cumpărase un loc cald la serviciile manutanței unde ar fi putut sta mult și bine dacă dispariția valorilor din casa de bani nu ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
chelneri și clienți deopotrivă încremenesc sub vraja lor, ca fermecați: "Dar eu nu te-am uitat, Și în inima mea te-am păstrat, Ca un vis minunat..." Cu fiecare notă depășită pe portativ glasul insinuant al cântăreței săvârșește un balet intim al sentimentelor în sufletele ascultătorilor ce vibrează la unison, uniți într-o clipă magică de tainica și invizibila acoladă a sunetelor muzicale. Un dop de șampanie pocnește inoportun. Câțiva protestează, scandalizați. Apoi nu se mai aude decât cântecul, discret îngânat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
unde primise Crucea de Fier, apoi în Africa de Nord. Elogiat ca un ofițer capabil și combativ de însuși Feldmarschall Rommel 138, acesta îi arătase foarte curând aprecierea de care se bucura în ochii lui, acceptându-l în cercul său de prieteni intimi. Avea un trecut strălucit și nu i se putea reproșa nimic. În fine, aproape nimic, amintindu-și scurtul episod al trecerii prin sinistrele camere de interogatoriu ale Gestapo-ului, după atentatul din 20 iulie. Faptul că se numărase printre cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Slovacia. Continuase să-și facă conștiincios datoria, chiar dacă considera războiul o porcărie la capătul căruia nu vedea altceva decât înfrângerea. După 7 decembrie 1941140 și mai ales Stalingrad, acest lucru era mai mult decât previzibil. Dar acestea erau gândurile lui intime, necunoscute de nimeni. Nici chiar de nevasta lui, Elfride, fiica unui industriaș german, bună prietenă cu sora Evei Braun, Gretl. Fuseseră și la nunta ei cu Hermann Fegelein, "băiatul de aur" al lui Himmler. Evident, un ticălos, dar menținuse o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Încă nu era praf, pămîntul Întărit, rămas din iarnă la muchia primăverii. I se spunea, cu ușor respect, „omul primăriei”, ceea ce-l ridica În ochii celor din comună, ducea pe primar și secretarul acestuia, din care cauză era socotit un intim al lor, pe drumurile prăfoase sau bătătorite ale cuprinderii comunale pînă la satul cel mai Îndepărtat. Se simțea, prin starea lui de țăran și de angajat al administrației, răspunzător, parcă, de bunul mers al treburilor comunale cît și de roadele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
ce Înseamnă curajul. Viața nu trebuie trăită oricum”. „Nu Înțeleg ce vrei să spui” Îngăimai. „Ai să Înțelegi În curînd!” Îmi răspunse. Rostirea nu-și pierduse nimic din intransigența pe care i-o știam, dar căpătase tonuri plușate, Încetinite alunecări intime, o anumită știință a pauzelor ce puteau fi reprezentate (datorită respirației și privirii, la care se adăuga ceva ce scăpa atenției), puteau fi reprezentate, spun, prin linii asemeni celor de pe graficele de temperatură, dar nu În unghiuri ascuțite, ci, urcînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
față, sare peste propoziții, vociferează, pe scurt: introduce în text tema lui. Poate că este așa cum zice amicul meu S. F. Sau poate este o consecință a faptului că în ultimele decenii tema mea prioritară de analiză a fost jurnalul intim ca ficțiune a nonficțiunii și, acum în urmă, tema s-a lărgit, cuprinzând toate genurile biograficului (autobiografia, memoriile, romanul-jurnal, romanul-memorii, paraliteratura din dosarul de existență etc.). Cine știe?!... - Faceți parte dintr-o generație literară pe care ați susținut-o în
Eugen Simion: "Mi-ar plăcea să formez o echipă de 5-6 critici tineri, care să scrie cu regularitate despre literatura română" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8336_a_9661]
-
subiectului cunoscător. Viața în colectiv îi apare, pe de o parte, ca un cadru osificat de rutină, uzură, masificare progresivă. Pe de altă parte, nu se poate dezice de acest set de experiențe (de)formatoare. Ele au intrat în alcătuirea intimă a eului, în structura ființei, și a le desprinde cu bisturiul pentru a restabili configurația inițială ar fi sinonim cu o mutilare. Ca un arbore forțat să crească într-un ghiveci prea strâmt, copilăria și adolescența acestei fete cuminți urmează
În menghină by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8353_a_9678]
-
întrebare, "Quo vadis liedul?", ne-o pune retoric excelentul cuplu muzical cameral al soților Bianca și Remus Manoleanu pe parcursul unui recital ce a adus inclusiv lucrări pe care domniile lor le consideră a fi "de ultimă oră". Tentația zicerii muzical-poetice intime nu poate fi ștearsă. Pe de altă parte, Ansamblul "Archaeus" a reunit lucrările celor mai mulți compozitori români sosiți de peste hotare, lucrări semnate de Corneliu Dan Georgescu de la Berlin, Eugen Wendel de la Köln, Sever Tipei din Illinois-Statele Unite, Horia Șurianu de la Paris
Un moment edificator by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8362_a_9687]
-
poate face un profesor universitar căruia i se "livrează" material de lucru cu toptanul, fără nici o selecție? Cei mai mulți par resemnați în fața confuziei valorilor cu originea în învățământul preuniversitar, încheiat cu un examen de bacalaureat (vai! național) corupt până în cea mai intimă fibră a sa. Cum să acceptăm ideea că la asemenea facultăți nu se mai organizează examen de selecție? Și aceasta în condițiile autonomiei universitare reale, nu? Unii dintre profesorii universitari își declară public îngrijorarea. în două cronici ale pesimistei, Ioana
Unde ni sunt profesorii... by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8347_a_9672]
-
mai liniștit, să adăugăm fantomele, glolele și morgonii "cenușii, mototoliți și pânditori" care se deplasează fulgerător prin aer și stau ciorchine în jurul muritorilor. Cu toții sunt niște vampiri de sentimente, emoții, senzații omenești, receptacoli ai gândurilor ascunse și ai dorințelor noastre intime. Glolele, de pildă, apar ca niște șoricei ai Nevăzutului ce află absolut totul despre Zogru și despre noi: "Erau niște globuri cenușii, de mărimea unui măr mare (sic!), din miezul cărora clipea un ochi strălucitor, ca flacăra unui chibrit. Mai
Un vampir de treabă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8377_a_9702]