69,747 matches
-
performanțelor de atins. Jucătorii sunt ajutați să-și etaleze propriile lor valori. În același timp, metoda simulării devine și un excepțional exercițiu de modelare a gândirii și a imaginației, ascute spiritul de observație, dezvoltă ingeniozitatea și inventivitatea, cultivă spiritul de investigație, de prevedere și de perseverență În acțiune. Jocurile instructive stimulează facultățile creatoare, motiv pentru care pedagogia ludens se Încadrează și se subordonează Întru totul pedagogiei creativității. Metoda jocurilor valorifică avantajele dinamicii de grup. Interdependențele și spiritul de cooperare, participarea efectivă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
prezentare interactivă, de exersare a unor structuri În vederea formării unor deprinderi specifice, de stimulare de idei și sugestii, de deschidere la domenii corelate (interdisciplinaritate), demonstrative (de prezentare a unor decupaje ale realității, de imagini, modele), de rezolvări de situații-problemă, de investigație (interpretare, reflecție), de motivație, de evaluare (administrare a unor teste), de dezvoltare a unor capacități sau aptitudini, tutoriale (de dialog tutorial), generative (se construiesc ad-hoc după trebuințele concrete ale elevilor) ș.a. c) Avantajetc " c) Avantaje" IAC deține un potențial semnificativ
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
acesta reprezintă „baza teoriei fundamentului”, punctul de plecare Și de întoarcere în definirea Și îndeplinirea funcțiilor sociale ale contabilității. Zestrea paradigmatică a fiecărei Științe se află în curs de aprofundare Și de extindere de noi metode, tehnici Și instrumente de investigație, dar mai ales de teorii propuse Și consacrate în lumina noilor date, informații Și fapte empirice - caracterul pozitivist. Un aspect extrem de important, în Științele sociale, este legat de schimbările foarte dese de paradigmă socială, salturile calitative în evoluția dinamică a
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
este un receptor pasiv, ci un procesor activ, care selectează informații utile dintr-o varietate de informații. Acest proces de selecție este în general dominat de conceptul de valoare. La general vorbind, conceptul de valoare este practic unul din subiectele investigațiilor filosofice. Înțelegerea conceptului de valoare este primul pas care ar trebui să fie făcut înainte ca teoria filosofică să fie aplicată la practica socială. „Valoarea este ceva care transcende preferințele mele personale, ceva ideal Și obiectiv, pe care eu nu
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
ultimii zece ani, mai multe diagnoze sectoriale ale sistemului educațional din România, cele mai multe la solicitarea și cu sprijinul unor organisme internaționale care, de altfel, au făcut presiunile cele mai eficiente pentru reformarea învățământului românesc. În colectivele care au realizat aceste investigații apar numele unor sociologi cu experiență, precum Ioan Mărgineanu sau Lazăr Vlăsceanu, ori ale unora mai tineri, precum Lucian Pop sau Bogdan Voicu. Cu toate acestea, revistele de sociologie publică foarte rar materiale axate pe problematica educației. La fel, revistele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
curriculumul ascuns în manuale și scandalul public" 4.1.1. Curriculumul ascuns în manualele româneștitc "4.1.1. Curriculumul ascuns în manualele românești" Studiul de impact „Școala la răscruce. Schimbare și continuitate în curriculumul învățământului obligatoriu” (Vlăsceanu, 2002) cuprinde o investigație asupra ideologiilor implicite din programele și manualele valabile în învățământul românesc obligatoriu în 2001, investigație ce s-a realizat prin analiză de conținut (Cucoș, 2002). Am selectat câteva referiri la manualele de limba și literatura română și de istorie pentru
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
4.1.1. Curriculumul ascuns în manualele românești" Studiul de impact „Școala la răscruce. Schimbare și continuitate în curriculumul învățământului obligatoriu” (Vlăsceanu, 2002) cuprinde o investigație asupra ideologiilor implicite din programele și manualele valabile în învățământul românesc obligatoriu în 2001, investigație ce s-a realizat prin analiză de conținut (Cucoș, 2002). Am selectat câteva referiri la manualele de limba și literatura română și de istorie pentru clasele primare. În cazul manualelor de limba și literatura română folosite în învățământul primar, s-
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
instituțiilor vizate să fie mai costisitoare. Marea majoritatea a studiilor empirice ale corupției abordează doar varianta sa micro. Din motive evidente, aceasta este mult mai ușor de înregistrat cu mijloacele cercetării convenționale, în timp ce marea corupție este mai degrabă subiect de investigații polițienești complicate și de expuneri epice. Discuția empirică de la finalul acestui capitol se va referi la mica corupție. Trebuie reținut însă că toate tipurile de corupție sunt extrem de periculoase pentru calitatea democratică a guvernării și pentru alocarea echitabilă a resurselor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
An Investigation into Belief Systems”, Social Science Quarterly, vol. 69, nr. 1, martie, pp. 137-154. Foucault, Michel, 1997, A supraveghea și a pedepsi, Editura Humanitas, București. Foucault, Michel, 2005, Istoria sexualității, Editura Univers, București. Fundația Concept, 2004, „Manual de șpagă. Investigații jurnalistice asupra practicilor associate corupției mici”, http://www.nudaspaga.ro/media/downpdf.php?filename= Manual%20de%20spaga.pdf (accesată la 1 septembrie 2005). Fundația Concept, 2004, „Șpaga la români. Ce cred și ce spun românii despre corupția mică”, http://www
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
bilanțul contabil; - autorizații de operare în anumite condiții; - mențiuni (înregistrări) de protecție privind produsul/procesul la oficiul de invenții și mărci. Practic, este nevoie și de colectarea unor informații din surse primare interne, ceea ce impune scheme imaginative deosebite. Multe dintre investigații s-ar putea situa la limita eticii. În mod curent, această limită este trecută de organizații de toate dimensiunile și din toate țările, ceea ce înseamnă că de facto spionajul industrial reprezintă o sursă de informare utilizată curent. Acest gen de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
într-o manieră inedită: „imensul paradox al lui Socrate constă în aceea că el luptă cu mijloacele prezentului împotriva unui alt prezent, că (...) încearcă să demonstreze teze paradoxale, nicicând formulate până atunci, cu toate că erau implicate în viața tradițională”(p. 95). Investigația socratică nu e nimic altceva decât grija față de suflet; tentativa de a îndepărta informul pasiunilor pentru a da sufletului o formă și a face astfel din el un reper în haosul lumii din jur. Asta înseamnă implicit a proceda altfel
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
contează realmente în dialog nu e primatul ultimului cuvânt ci, dimpotrivă, efortul susținut de a menține dialogul deschis către ceea ce devine inteligibil pe parcursul său: adevărul. Dialogul este o formă de epochè care suspendă răspunsul aflat la îndemână pentru a purta investigația către substratul lucrurilor. Ceea ce înseamnă că dialogul filosofic nu este doar metoda unui filosof (în speță Socrate), ci deschiderea în care se înscrie întreaga filosofie. Desfășurarea interogativă a mirării în fața a ceea este rămâne sarcina formării sufletului de către sine însuși
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în cadrul unei comunități de elevi. Rezultatele obținute într-o situație simplificată, artificială, de laborator nu pot fi extrapolate ca atare într-o ambianță influențată de multipli factori (Ausubel, D., Robinson, F., pp. 5 și 21). De aceea s-au făcut investigații speciale care ne pot duce la un mai înalt grad de certitudine cu privire la influența și valoarea unor metode și procedee folosite de profesori, cât și la soluționarea altor probleme de ordin instructiv-educativ. În mod firesc, psihologia școlară este strâns legată
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
fără a perturba manifestările lor obișnuite. Mărirea imaginii face din film un microscop pentru zeci de elevi... Așadar, cunoașterea perceptivă este puternic favorizată, mai ales când imaginile sunt întovărășite și de explicații date de un specialist. Pe de altă parte, investigațiile aprofundate și extinse pe o perioadă îndelungată arată că filmul, ca și televizorul, pune copilul în situație de spectator: el privește, ascultă, dar nu face eforturi independente de înțelegere, de aprofundare. Se cultivă o oarecare stare de pasivitate, o insuficientă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
1. Stadialitatea. Considerații generale" Ca și alte teme ale psihologiei școlare sau a dezvoltării, problematica stadialității are la ora actuală un caracter deschis. Deși nu este deloc o problemă nouă pentru cercetarea psihologică, prin complexitatea sa, ea rămâne în atenția investigației psihologice și rezultatele ce vor apărea pot schimba datele actuale. Dintre aspectele multiple ale acestei problematici se rețin: • o mai mare concordanță între autori în acceptarea conținutului psihic al fiecărui stadiu al dezvoltării (dimensiunea descriptivă a cunoașterii), decât în precizarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Fie că sunt stări depresive sau de confuzie și anxietate, este cert că perioada nu este una a „păcii și calmului”. Ca atare, numeroase cercetări au încercat să stabilească întinderea și profunzimea acestui posibil fenomen de bulversare psihică. Concluziile unor investigații independente una de alta (Douvan, E., ș.a., 1966; Offer, D., ș.a., 1975; Rutter, M., 1980) au indicat faptul că, în realitate, trăirea acestei vârste este mai puțin alarmantă decât stereotipul ce i se atribuie. Majoritatea subiecților au probat un traseu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
individualități, pentru ca apoi să poată proiecta condițiile cele mai potrivite de desfășurare a activităților didactice, să selecteze cele mai adecvate acțiuni de asistență și intervenție. Atunci când limitele competenței sale nu permit precizarea unui diagnostic adecvat, se impune colaborarea cu psihologul. Investigația de laborator, unde există o organizare metodologică complexă, coroborată cu investigația realizată în condiții obișnuite de viață, va contribui la înțelegerea mai corectă a persoanei, la o mai mare certitudine a datelor și la formularea unor concluzii în funcție de o pluralitate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
desfășurare a activităților didactice, să selecteze cele mai adecvate acțiuni de asistență și intervenție. Atunci când limitele competenței sale nu permit precizarea unui diagnostic adecvat, se impune colaborarea cu psihologul. Investigația de laborator, unde există o organizare metodologică complexă, coroborată cu investigația realizată în condiții obișnuite de viață, va contribui la înțelegerea mai corectă a persoanei, la o mai mare certitudine a datelor și la formularea unor concluzii în funcție de o pluralitate de factori. James R. Okey (1970) consideră că fiecare profesor trebuie
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mult mai obiective (observație explicită, convorbirea, anamneza, ancheta, chestionarul, testele etc.). Cunoașterea elevului trebuie să se realizeze urmărindu-se atât evoluția sa în timp, cât și nivelul de reprezentare a caracteristicilor sale la un moment dat. În primul caz organizarea investigației se va realiza folosindu-se metoda longitudinală (investigația retrospectivă), în cel de-al doilea caz Ă metoda transversală (cunoașterea structurii psihologice), (Holban, I., 1978). Îmbinarea celor două forme de abordare în cunoaștere oferă profesorului posibilități de intervenție eficientă și eliminarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
chestionarul, testele etc.). Cunoașterea elevului trebuie să se realizeze urmărindu-se atât evoluția sa în timp, cât și nivelul de reprezentare a caracteristicilor sale la un moment dat. În primul caz organizarea investigației se va realiza folosindu-se metoda longitudinală (investigația retrospectivă), în cel de-al doilea caz Ă metoda transversală (cunoașterea structurii psihologice), (Holban, I., 1978). Îmbinarea celor două forme de abordare în cunoaștere oferă profesorului posibilități de intervenție eficientă și eliminarea multor erori posibile în evaluarea elevilor. 2. Metode
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o persoană sau un grup de persoane, și ale căror răspunsuri sunt consemnate în scris. Este cea mai obișnuită metodă de colectare a datelor, care se bazează pe autoraportările subiecților la propriile lor percepții, atitudini sau comportamente, mai ales atunci când investigația cuprinde o populație mai largă. Elevii pot fi întrebați în legătură cu percepțiile lor asupra agresivității colegilor sau în legătură cu propriul lor comportament declanșat de vizionarea programelor TV. În toate aceste cazuri, datele de bază sunt raportările proprii ale indivizilor, despre gândurile, sentimentele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care sunt evidențiate cele mai importante momente din viața acestuia, aspecte care își pun amprenta asupra evoluției sale. Biografia pune în valoare specificul unei persoane, orientările sale, sensurile particulare pe care la capătă diversele momente ale existenței (Cosmovici, A., 1977). Investigația biografică oferă o mare obiectivitate informațiilor, acestea fiind oferite de subiect sau de persoane apropiate acestuia. Examinarea modului concret de reacție a unui subiect în condițiile vieții obișnuite oferă o imagine corectă asupra specificului său, „nedistorsionat de ambianța artificială a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
teste specifice domeniului educațional, a căror validitate a fost anterior verificată. Se va ține seama de faptul că între factorul de inteligență și motivație există corelații destul de mici, ceea ce presupune utilizarea pentru selecție a unei baterii de teste prin care investigația să vizeze domeniile amintite anterior. 3. Prin perfecționarea și validarea lor, testele pot să aducă o contribuție importantă la identificarea factorilor ce conduc la succes sau eșec, deci la dezvoltarea teoriilor din domeniul psihologiei educaționale. De exemplu, testul EPI (Eysenck
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
un indicator al problemelor care trebuie abordate. Prin caracteristicile sale, fișa psihopedagogică permite aprecieri calitative asupra trăsăturilor de personalitate ale copilului, cât și asupra factorilor care exercită influență asupra formării acestuia (Holban, Ion, 1972). Datele obținute prin diferite metode de investigație se inserează în capitolele fișei, apreciindu-se măsura în care ele exprimă o caracteristică de mediu sau de conduită a copilului. Aprecierile se vor face avându-se în vedere intensitatea (aspectul cantitativ) și permanența în timp (constanța) a aspectelor evaluate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
intelectuale 1 tc "3. Teoria psihogenezei operațiilor intelectuale 1 " Este o teorie pe care o datorăm remarcabilului psiholog elvețian Jean Piaget. Acesta nu s-a ocupat propriu-zis de învățare în ansamblu, ci a descris, pe baza unor îndelungi serii de investigații efectuate asupra intelectului copiilor de diverse vârste, modul în care se formează (trecând prin mai multe faze) gândirea abstractă. În esență, s-a dovedit că acțiunile mintale, operațiile mentale iau naștere prin interiorizarea acțiunilor reale. Prin aceasta, psihologul (care a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]