8,306 matches
-
de când sunt. Frunzuliță trei foi late, De ce în temniță-mi șade? Pentr-un paloș ferecat, Numa-n aur îmbrăcat, De nu știu cine furat; Pentr-un roși bidiviu, Cal nebun, roșu zglobiu, Cea fost prins de prin pustiu". El, care înainte alerga mândru prin munți și câmpii, stă de douăzeci și șapte de ani în beznă și groază. Seara, lângă vatră, oamenii vorbesc despre el cu frică. Într-o sâmbătă, în ajunul Duminicii Mari, voievodul, purtând pe cap un gugiuman, căciulă înaltă de
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
acuma ies bătrâior". Bătrâna îl ia de frâu și scoate afară. Roșu trage în piept vântul călduț al serii, plin de trilul păsărilor; își umple ochii cu priveliștea câmpurilor, munților și pădurilor peste care apune soarele și scoate un nechezat mândru care face să se dărâme casele dimprejur. Apoi așteaptă. Stăpânul lui nu vine la această chemare. Bătrâna, ținându-l de frâu, îl duce spre oraș. Apropiindu-se, calul nechează, palatul cel vechi se cutremură, iar boierii își spun între ei
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de dăruială Cui mi-o sta pe el călare. Vodă, dacă auzea, Boierii, dacă vedea, Pe slujbași că-i trimetea Să-ncalice pe Roșul". Dar fiecare slujbaș care încearcă să-l încalece pe Roșu e azvârlit în aer cu un nechezat mândru și cade cu țeasta zdrobită. Nouă călăreți sunt uciși astfel. Atunci bătrâna spune: "Nu-ți mai fărâma oastea, Că nimeni n-o-ncălica, Afar' numai de Corbea! El singur l-o-ncălica, Să v-arate umbletul Cum n-a mai văzut omul! Ștefan-vodă mi-
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Fluier o cânta, Oile-or sălta Și s-or aduna, Câini-or auzi, La mine-or veni, La mine s-or strânge, Pe mine m-or plânge Cu lacrămi de sânge. Și tu, oaia mea, Tu dac-ăi vedea O mândră fetiță Cu neagră cosiță Prin crânguri umblând, Din gură cântând. Din ochi lăcrămând, De mine-ntrebând, Să nu-i spui că sânt Culcat subt pământ, Ci că m-am tot dus, Dus pe munte-n sus, Prin vârfuri cărunte, Dincolo de munte
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
un cuțit, Gheorghiță îi taie barba și mustățile lui Radu, care urlă de durere și dezvăluie și locul celui de-al treilea urcior. Gheorghiță găsește urcioarele, le golește în desaga lui, îi ciomăgește pe cei doi complici și apoi pleacă mândru călare. Își cumpără stâne și turme, face o căsătorie bună și trăiește fericit. Este fermecătoare această poveste naivă, comică și colorată. Tabloul stânei de pe munte are precizie și pitoresc. Acest tip de negustor de lână și lapte, care gustă smântâna
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
iulie 1988. Domnule, Mi se pare greu să exprim Academiei Franceze întreaga bucurie pe care mi-a procurat-o splendida medalie ce-mi poartă numele. Biata mea cărțulie nu merita o asemenea serbare și mă simt mai curând emoționată decât mândră de mărturia de simpatie din partea Academiei care, cred eu, a vrut să recunoască lupta gândirii în cei plasați în avanposturile civilizației. Dacă toate îndrăznelile ar fi astfel răsplătite, câți eroi ar fi pe câmpul de onoare al artelor și literelor
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
struguri sau roua florilor, care le dă o frumusețe dublă". Geniul său german a fost influențat, și vă voi spune în ce cens și în ce măsură, de șederea în România, unde a venit în 1969, pentru a domni peste un popor mândru de proaspăta-i independență. A fost la început entuziasmată de peisajul de un romantism aspru și sălbatic, de malurile Dunării și Carpați; Bucureștii și orașele o interesau mai puțin decât Sinaia, Curtea de Argeș, mănăstirile din munți, legendele pădurilor și piscurilor, locurile
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
paginile emoționate alternează în chip fericit. Peleșul devine un personaj însuflețit și colorat cu o viață agitată, un fel de morocănos binefăcător, cârtitor, mereu furios și revoltat, cu destulă bunătate și filosofie ca să se resemneze cu nefericirea; iar pentru el, mândrul și neîmblânzitul râu, nefericirea va însemna să fie întemnițat în țevi de plumb pentru a alimenta joagărele de pe șantierul de construcție a castelului Peleș și, mai târziu, pentru a-i furniza energie electrică. Povestea este tratată în maniera legendelor germane
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
care ar fi făcut-o să cadă dacă prințul Carol n-ar fi fost acolo s-o prindă: peste opt ani avea să o ia de soție. În 1972, la Bucuești a avut loc un bal mascat, iar ea era mândră și emoționată să se ocupe de asta cu interes, ca ți cum ar fi răspuns unui reproș mut al elegantei societăți românești. "Îmi face plăcere, îi scria mamei sale, să pot arăta că nu-s întotdeauna o puritană și că
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
aștepta să-i prindă. I-a cunoscut la audieri pe Gigi Becali, pe Dan Diaconescu și pe alții despre care spune că sunt mielușei înăuntru și lei cum ies pe ușă. Întrebat care e cazul de care e cel mai mândru, spune că al sena torului Cătălin Voicu. De s truc turarea unei vaste rețele de influență cu legături la cele mai înalte niveluri pare simplă când îl asculți pe Lucian Papici. Ar trebui să stăm cu ochii pe cariera acestui
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
maxim al exigenței și al rafinamentului profesional, cred că trebuie să vii la București și să lucrezi la Parchetul General, la DNA sau la DIICOT. — V-am întrebat de diverse cazuri, spuneți-mi, vă rog, de care sunteți cel mai mândru? — M-am gândit că o să-mi puneți această întrebare. Parcă am așteptat-o. Toate mi-au plăcut, dar cel mai interesant mi s-a părut totuși cazul Voicu, pentru că e legat foarte mult de așa zisele rețele obscure din magistratură
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
acest spectacol retrogradează și așa mult hulitul Național în categoria Căminelor Culturale, subspecia emisiuni teve de divertisment, în genul mare al umorului forțat și grobian. O piesă la care publicul a aplaudat fioros (da, juca Naționalu’!Ă, actorii au fost mândri, iar banul public s-a dus într-o gaură estetică (și o parte lăutarilor care au cântat Naționalului la ureche, cu strigături și dedicații, cum se face, la cina de după megasuccesă. Teatrul Popular Național ar trebui să scrie pe afișe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
scrie (mă rog... ) literatură de ficțiune cu un manual în mâna stângă și cu stiloul în dreapta? Am mari îndoieli. În Cine adoarme ultimul vor fi fiind lucruri în plus ori în minus (mi sțau făcut imputări de către critici și sunt mândru de aceasta). Ceea ce pot eu ști este că elementele cu pricina sțau cerut singure în poveste, șițau ocupat locul pe care au crezut de cuviință sățl revendice și șițau întins unele către altele firele, înnodânduțle după bunul lor plac. Când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
sfârșit. Și Ministerul Culturii a organizat propriul său eveniment de închidere, însă pe 1 decembrie, când a marcat ultima sa contribuție în program. Pentru publicul larg, atunci au fost concerte de fanfară și muzică populară în Piața Mare. SLOGAN: „Fii mândru!“ „Felicitări! Fii mândru!“, acesta a fost sloganul sub care s-a derulat evenimentul final „Sibiu 2007“. Primarul Johannis, în discurs, a felicitat sibienii: „Vă felicit și vă mulțumesc pentru ajutorul pe care l-ați adus fiecare în parte pentru reușita
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
Culturii a organizat propriul său eveniment de închidere, însă pe 1 decembrie, când a marcat ultima sa contribuție în program. Pentru publicul larg, atunci au fost concerte de fanfară și muzică populară în Piața Mare. SLOGAN: „Fii mândru!“ „Felicitări! Fii mândru!“, acesta a fost sloganul sub care s-a derulat evenimentul final „Sibiu 2007“. Primarul Johannis, în discurs, a felicitat sibienii: „Vă felicit și vă mulțumesc pentru ajutorul pe care l-ați adus fiecare în parte pentru reușita acestui proiect uriaș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
puneau în scenă tot felul de bazaconii. Se dovedește că am avut dreptate. Acum ne luăm revanșa. Au fost oameni care m-au numit „țicnit“, un măscărici al artelor: acest măscărici a avut intuiția să descopere un autor. Sunt foarte mândru. Și totul continuă. Fără explicație. E un fapt unic în lumea întreagă. Ionesco era un necunoscut. A devenit academician, un mare scriitor al literaturii franceze, un mare scriitor mondial. Cum l-ați descrie pe omul Ionesco? Era un bărbat liniștit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
noroc Uiu iu și iară iu. - III Voi meseni, cântați dansați Uiu iu și iară iu Cu toți să vă bucurați Uiu iu și iară iu Că mireasa-i ca o floare Uiu iu și iară iu Soacra mică-i mândră tare Uiu iu și iară iu. bis coda 6 - IV - Nașule mai dă parale ... Uiu iu și iară iu Mai cată, prin buzunare Uiu iu și iară iu Nu te teme de nășica Uiu iu și iară iu Că-i
?Uiu iu ?i iar? iu? (c?ntec de nunt?) by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84091_a_85416]
-
10) - „Moldoveanca-i mândră tare” Versuri: Rodica Țesu Muzică: Rodica Țesu Moldoveanca-i mândră tare Și sclipește-n mândru soare Că-i frumoasă, dar săracă Și mintea pe loc ți-o leagă Refren: De-aia o iubesc eu tare Că nu are-asemănare Și n-
?Moldoveanca-i m?ndr? tare? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84092_a_85417]
-
10) - „Moldoveanca-i mândră tare” Versuri: Rodica Țesu Muzică: Rodica Țesu Moldoveanca-i mândră tare Și sclipește-n mândru soare Că-i frumoasă, dar săracă Și mintea pe loc ți-o leagă Refren: De-aia o iubesc eu tare Că nu are-asemănare Și n-o dau oricâți or vrea Ca ea-i Moldoveanca mea
?Moldoveanca-i m?ndr? tare? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84092_a_85417]
-
10) - „Moldoveanca-i mândră tare” Versuri: Rodica Țesu Muzică: Rodica Țesu Moldoveanca-i mândră tare Și sclipește-n mândru soare Că-i frumoasă, dar săracă Și mintea pe loc ți-o leagă Refren: De-aia o iubesc eu tare Că nu are-asemănare Și n-o dau oricâți or vrea Ca ea-i Moldoveanca mea - ÎI - Voi bărbați să vă
?Moldoveanca-i m?ndr? tare? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84092_a_85417]
-
de izbeliște, care mai cred și în altceva decât în puterea banului, care afirmă că pentru ei aurul e blestemat. Și iar oameni: plecați cu banii pe case în buzunar, bucuroși că vin canadienii să investească cu cianură în Apuseni, mândri că și-au ajutat copiii cu un leu. După ei, potopul. „Unde să mă mai duc acuma? La dracu!“, despre corporații de aur și dezastre ecologice cu cianură de acum numai șapte ani, despre istorie cumpărată cu dolari, despre corupție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
celebre. Și chestia era că atunci când împușcam pe cineva cu o bilă din aia, omul nu murea, ci biluța îl sugea brusc în interiorul ei și omulețul rămânea închis acolo pentru veșnicie, să-l ningă atunci când o fi scuturat. Eram tare mândru de pistolul meu, nu mai aveam nici o treabă cu nimeni. Și după asta m-am dus să mă întâlnesc cu proprietarul ca să-mi dea banii de chirie. Nu știu cum, dar în loc să-i dau eu chiria trebuia să mi-o dea el
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
făceau parte:Farcaș Emilia, Grigoriu Maria, Jacotă Maria, Apătăchioae Florica,Toma Elisabeta, Goșu Emilia, Alexoaie Maria, Agoroae Elena, Olănescu Maria, Cojocea Maria, Pintilei Maria, Apătăchioae Alexandrina, Ciubotariu Veruța, Bejinaru Maria, Chiriac Eugenia,etc. în cadrul ediției a-VIII-a a cântecului moldovenesc Satule, mândră grădină, la care au participat formații din județele Iași, Suceava, Botoșani, Brăila, Vaslui și Vrancea, grupul vocal-folcloric din Hudești s-a clasat pe locul al-III-lea evidențiindu-se repertoriul său echilibrat și frumoasa prezentare scenică. Dacă formațiile muzical-vocale hudeștene s-au
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
trecând pe la poartă. Satul scăpase ca printro minune de la o catastrofă în acea zi de vară. Mult timp după aceea, organele de partid și de stat erau mai vigilente când era vorba de vătreni. Se temeau pur și simplu. Eram mândru de satul meu, că la unire poate face ceva și că la greu, oamenilor din Vatra li se alăturaseră și vecinii din satele mai apropiate. A venit colectivizarea care prin părțile noastre s-a făcut mai mult forțat decât prin
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cărți, consumul de băuturi alcoolice, fumatul, fardatul, certurile și reclamațiile. Elevii să fie tunși, dar nu sluțiți cu cărări în păr, deoarece acest lucru era înjositor, umilitor. școala este pusă să înlăture sentimentul de umilință și să crească un popor mândru, nu slăbănogit de umilință. Al doilea război mondial va lăsa urmări și la Școala Vatra. Astfel în anul școlar 1940/1941, o sală de clasă a fost ocupată de Comandamentul unei unități militare. învățătorii Nicolae Iurniuc, Ion Olariu, Constantin Molocea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]