6,928 matches
-
București trimițându-le în copie și Decizia Ministerială alăturată. Adunarea evreilor să se facă în pridvorul ANEF. Cred că la Cercul de Recrutare pot în treacăt fi trecuți. Pot fi concentrați ofițeri de rezervă și subofițeri chiar și dintre cei mobilizați pentru lucru pentru 5-6 zile pentru această operațiune. Colonel ss. E. Borcescu"; "25/2 operat registru special. Căpitan ss. Apostolide 823". AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 2950, f. 4. Documentul nr. 213 Copie. Fila
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Justiție Colonel ss. Borcescu"; "1 IUNIE 1942. De acord. Trimiterea în Transnistria se va face atât a celui căzut în vină, cât și a întregei familii. Domnul General Șef. General ss. Arhip"; "2 IUNIE 1942. Suntem în războiu. Evreii sunt mobilizați la muncă în timp de războiu. Ca orice mobilizat, care nu răspunde, vor suferi rigorile legilor de nesupunere la mobilizare sau dezertare. Judecați rapid și pedepsiți, urmând ca pedeapsa să o execute în lagărele din Transnistria. General ss. Șteflea". AMR
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
se găsesc grupați parte în lagărul dela Wapniarca Județul Jugastru, iar restul în ghetto-uri înființate în 133 localități. Cei din lagărul Wapniarca fiind socotiți mai periculoși, sunt supuși unui sever regim de pază militară efectivă, făcută de Reg. II Internare, mobilizată în acest scop prin grija Jandarmeriei. Din acest lagăr orice evadare este imposibilă, controlul exercitându-se prin apel zilnic. Ghetto-urile sunt porțiuni din localități, unde evreii sunt obligați a sta și nu pot părăsi fără rost localitatea, sub sancțiunea cu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
categoria 2-a pe bază de acte militare cari, după aprecierea corpurilor teritoriale, nu motivează acest drept, ca nefiind conforme cu art. 5 din D.L. Nr. 2650/940. a/ Au dobândit categoria 2-a parte din evreii cari au fost mobilizați la ambulanțe, companii sanitare, chiar P.S. ale unităților plecate pe front, contrar alineatului d, art. 5, care prescrie: "cei ce au luptat în linia de foc", explicând această prescripțiune în expunerea de motive astfel: "făcând deci o distincțiune între cei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
sanitare, chiar P.S. ale unităților plecate pe front, contrar alineatului d, art. 5, care prescrie: "cei ce au luptat în linia de foc", explicând această prescripțiune în expunerea de motive astfel: "făcând deci o distincțiune între cei ce au fost mobilizați fie la servicii, partea sedentară, sau zona de operații și între cei cari au luat parte la lupte, înfruntând dușmanii țării, direct în linia de foc". Unii evrei au dobândit categoria 2-a numai prin faptul că au fost mobilizați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
mobilizați fie la servicii, partea sedentară, sau zona de operații și între cei cari au luat parte la lupte, înfruntând dușmanii țării, direct în linia de foc". Unii evrei au dobândit categoria 2-a numai prin faptul că au fost mobilizați la P.A. Alți evrei au obținut deciziunea la încadrare pe bază de martori, cari au declarat că cel în cauză a participat în linia de foc, deși din acte nu reese acest lucru. b/ Deasemeni au dobândit categoria 2-a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
asupra situației militare acelui în cauză. c/ Unii evrei au obținut încadrarea, în baza brevetului crucea comemorativă a războiului național, cu sau fără barete, deși această medalie a fost acordată tuturor mobilizaților, indiferent de unitatea sau formațiunea unde au fost mobilizați, și deci nu constitue o decorație. Asupra celor decorați, expunerea de motive la D.L. Nr. 2650/1940 specifică faptul care a determinat pe legiuitor să prevadă pe acești decorați: "cei câțiva cercetași de război cari s'au distins". Dealtfel sunt
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Asupra celor decorați, expunerea de motive la D.L. Nr. 2650/1940 specifică faptul care a determinat pe legiuitor să prevadă pe acești decorați: "cei câțiva cercetași de război cari s'au distins". Dealtfel sunt unii evrei cari deși au fost mobilizați la P.S., au brevetul crucii comemorative cu diverse barete. d/ Un evreu a dobândit categ. 2-a prin faptul că tatăl său a fost omorât în Capitală în timpul războiului trecut, în timpul unui atac aerian. e/ Evrei, ai căror părinți nu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Administrative. b) 109 evrei au dobândit categoria 2-a pe bază de acte militare care după aprecierea Corpurilor Teritoriale nu activează acest drept, ca nefiind conforme cu art. 5 din Decretul Lege Nr. 2650/9401431. Exemple: Evreii care au fost mobilizați la ambulanțe, companii sanitare, chiar la P.S., contrar aliniatului d, art. 5 care prescrie "acei ce au luptat în linia de foc". Deciziuni de încadrare date pe bază de martori. Evrei care au fost nesupuși, dezertori sau dispăruți, după ce au
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
AFACERILOR INTERNE INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI STAT MAJOR Nr. 74081503 1943 luna Iulie ziua 2 INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI STAT MAJOR către MARELE STAT MAJOR Secția I-a SECRET Am onoare a vă raporta următoarele: Inspectoratul General al Jandarmeriei a mobilizat Regiunea II.-a Internare, organizată pe 3 centre de internare (lagăre) care sunt stabilite pe întreg teritoriul Transnistriei astfel: 1). Centrul I. Internare (lagăr) Wapniarca, cu reședința în pădurea Wapniarca, unde se găsesc 920 internați și condamnați (evrei, ucraineni, români
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în instituțiile în cari au mai funcționat anterior legii de românizare, pentru a se evita revenirea lor în serviciu. 6. Să se aprobe mobilizarea pentru lucru a tuturor dublurilor evreilor și să se înapoeze întreprinderilor toți cei aflați în prezent mobilizați la unități. 7. Întrucât întreprinderile sunt cele care invocă motivul că dublurile recomandate de O.C.R. nu corespund, se propune ca numirea lor să se facă și cu asentimentul Direcțiilor respective și eventual după un stagiu de încercare, care să
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
mondial. Transferat în cadrele active ale armatei la 23.06.1920, cu gradul de locotenent. Șef de Stat Major al Diviziei 20 Infanterie (01.11.1940-01.05.1941); Șef de Stat Major al Brigăzii 1 Fortificații (01.05-22.06.1941); mobilizat pe front în cadrul Brigăzii 1 Fortificații (22.06.1941-15.05.1942); transferat la Secția a II-a Informații a Marelui Stat Major, ca organ exterior însărcinat cu conducerea Biroului Statistic Sibiu, detașat pe lângă organul informativ MStM Capitală (15.05.1942-07
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și al Cursului de infanterie pentru ofițerii superiori (1933), licențiat în Drept. Primit în armata română cu gradul de sublocotenent la 01.07.1918, participă la primul război mondial. Confirmat definitiv în magistratură la 01.06.1928. Șef al Parchetului mobilizat la Curtea Marțială a Corpului 3 Armată (22.06-20.09.1941); retras în zona interioară (20.09-03.11.1941); șef al Biroului Judiciar de pe lângă Circa I-a Poliție Odessa (03.11.1941-10.01.1942) Procuror militar șef al Curții Marțiale
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fondurilor necesare Armatei, în situațiuni excepționale și pentru organizarea Serviciului Tezaurului Armatei. 1122 Direcțiunea Superioară a Administrației Armatei a răspuns prin intermediul notei Nr. 3583 din 25.07.1942. Punctul 1 al notei arăta că toate cheltuielile referitoare la drepturile evreilor mobilizați la muncă obligatorie urmau să fie suportate din creditul de război deschis prin Decretul-Lege Nr. 1939/1941. La punctul 2, Direcțiunea Superioară a Administrației Armatei propunea ca plata uzajului de efecte și ajutorul de familie să fie acordate prin Decret-Lege
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din 31.10.1941); locotenent-colonel (din 01.04.1945); colonel (din 01.10.1946). 1507 Dumitru D. Ionescu (1905-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de jandarmerie (1921-1923). Intră în jandarmerie cu gradul de sublocotenent (1923). Mobilizat în zona interioară la Corpul Gardienilor Publici (22.06.1941-22.06.1942); ajutor al comandantului Legiunii de Jandarmi Ilfov (22.06-25.08.1942); comandant al Companiilor 5 și 10 Jandarmi din Regimentul de Jandarmi Pedeștri (25.08.1942-01.04.1943
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
autori pe care el însuși, în postură de critic, îi așază în „categoria debutanților tardivi și bine socotiți” (Leonid Dimov, Mircea Ivănescu, Mircea Horia Simionescu, Radu Petrescu, Tudor Țopa, Barbu Cioculescu). Erudiția, meșteșugul de stilist, dispoziția ironică și parodică sunt mobilizate într-un demers ce poate fi calificat drept metaliterar: scriitorul sintetizează teme și motive, parodiază polemic clișee literare, simulează maniere (adică recurge cu virtuozitate la pastișă, construiește impecabile „exerciții de stil” cu referire la stiluri consacrate, identificabile istoric), cultivă fragmentarul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
pe 4 iunie, la o zi după ce Comitetul de Finanțe al Senatului a început să analizeze proiectul legii comerciale 1664. Deși, după cum avea să remarce Kissinger în memoriile sale, negocierile din Orientul Mijlociu i-au dat lui Jackson timp să-și mobilizeze forțele 1665, secretarul nu voia să lase pe nimeni altcineva să trateze cu sovieticii în privința emigrării. Conform unui "important reprezentant comercial anonim", Dobrînin și Kissinger au stabilit ca "nici una din părți să nu continue discuțiile și să nu folosească intermediari
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
argumentată de Costin și finalmente ratificată de Cantemir, avea să își testeze veleitățile politice peste Carpați, în Transilvania. Aici, departe de a fi doar o concepție istorică, doctrina latinității limbii române și a descendenței romane a românilor avea să fie mobilizată ca armă intelectuală în lupta politică pentru emanciparea socială a "națiunii" române. Cel care a preluat-o și dezvoltat-o în acest sens a fost episcopul unit Inocențiu Micu-Klein, influențat de scrierile lui Dimitrie Cantemir (al cărui Hronic l-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1995, p. 69). Conștiința românească, deprivată de fondul său ortodox, a fost ranforsată cu ideile romanității poporului român și continuității istorice a acestuia pe teritoriul dacic. Ideile originii nobile, a priorității istorice și permanenței temporale a românilor în spațiul transilvănean, mobilizate în angrenajul argumentativ cu care se purta lupta intelectuală pentru drepturi politice în secolul al XVIII-lea, au putut astfel acoperi acel gol identitar lăsat în urmă de părăsirea ortodoxiei ce amenința să înstrăineze poporul român din Transilvania față de sine
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ce mânuiește metoda analizei documentelor poate evita, cu puțin efort și simț teoretic, ceea ce ar putea fi numită eroarea empiristă, constând în "confundarea științei cu acea vană erudiție care acumulează mașinal fapte" (Comte, 1999, p. 26). Dimpotrivă, metoda analizei discursive, mobilizată de un cercetător imaginativ, pune la dispoziția acestuia o platformă metodologică robustă de analiză a datelor empirice. Mânuită cu dexteritate metodologică și imaginație analitică, metoda analizei conținutului discursiv a "comunicațiilor obiectificate" sub forma textuală permite realizarea de inferențe cu vădit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
constituțională ereditară. Totuși, România continua să rămână sub suzeranitate otomană. Retensionarea "Problemei orientale", precipitată de izbucnirea răscoalelor anti-otomane din Balcani, și decizia Rusiei de a reglementa relația cu Imperiul Otoman în favoarea sa, au constituit fundalul în care românii s-au mobilizat în sensul dobândirii independenței. La 12 aprilie 1877 Rusia declară război Turciei, obținând în prealabil permisiunea României de a traversa cu armatele sale teritoriul românesc. La 9 mai 1877 Mihail Kogălniceanu, în calitate de Ministru de Externe, proclamă independența României, iar la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în detrimentul urmăririi idealului național. Reforma agrară din 1864, deși a inițiat procesul de reglementare a relațiilor de proprietate funciară, nu a fost nici pe departe soluția definitivă a problemei. Tensiunile structurale acumulate au erupt în 1907, când armata a fost mobilizată pentru reprimarea răscoalei țărănești. Mai bine de 11.000 de țărani au fost uciși în restabilirea ordinii de către forțele represive (Chirot, 1975, p. 434). O soluție mai favorabilă problemei agrare avea să fie dată doar în 1921, când țăranii care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Cartea Românului fiind "autorizată și recomandată de Marele Stat Major al Armatei, corpurilor de trupă și școlilor militare". Partea întâi, ce stă sub semnul tripticului ideologic Naționalism-Patriotism-Militarism, așază bazale teoretice printr-o expoziție de concepte elementare care vor fi ulterior mobilizate întru croirea antropologică a Românului patriot. Națiunea este, pe de o parte, înrădăcinată biologic, arătându-i-se evoluția pe filiera Rasse-Ginți-Națiuni în care s-au precizat gradual în decursul timpului deosebirile inițiale dintre oameni (pp. 7-9). Pe de altă parte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
noii teze a național-comunismului sunt instrumentate probe textuale constând în citate prelevate din opusurile canonice ale marxist-leninismului. Engels și Lenin sunt invocați recurent ca indicând calea cea dreaptă în chestiunea națională. Eșantioanele textuale culese din scrierile celor doi clasici sunt mobilizate în scopul pacificării doctrinare și în vederea raționalizării ideologice a formulei hibride a național-comunismului. Eforturile hermeneutice, adiționate de strădanii exegetice, sunt îndreptate înspre împăciuirea "preocupării pentru înflorirea națiunii socialiste și a statului național" cu solidaritatea socialistă și internaționalismul proletar (Programul PCR
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politice de la Moscova. Schimbările din centrul politic moscovit erau ulterior modelate în periferia românească prin adoptarea de politici strâns corelate directivelor Kremlinului. Istoriografia nu face excepție. Transformată în armă de propagandă politică și aliniată frontului ideologic socialist, istoria a fost mobilizată, mai mult ca niciodată, ca sursă de legitimare și resursă simbolică pusă în slujba partidului devenit unic. Prefigurată în teoria lui J.V. Stalin a "socialismului într-o singură țară", apoi din ce în ce mai manifestă în secvența de evenimente politice care s-au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]