7,370 matches
-
E acoperit de noroi. Am șters plăcuța cu cârpa. — Și acum? — Douășcinci de lire. — Ce? Puteai să-l citești. Ș-apoi, plăcuța e murdară doar pentru că străzile sunt În halu’-n care sunt. Nu-ți plac drumurile din Italia? — Sunt murdare. — Cincizeci de lire, spuse, scuipând pe jos. Mașina voastră e jegoasă și voi sunteți la fel de jegoși. — Bine, atunci. Dar să-mi dai o chitanță semnată. Scoase un chitanțier cu hârtii duble, perforate, astfel Încât amendatul să aibă un exemplar, celălalt - completat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
ca altădată. Fără Îndoială, obișnuia să-i facă pe cei cu care lupta să urască boxul. De aia nu-l suporta pe Kid Lewis. N-ajunsese niciodată să-l scoată din sărite. Kid Lewis păstra mereu În mânecă ceva mișcări murdare pe care el nu le știa. În ring, Jack era la fel de-n siguranță ca-ntr-o biserică, atâta timp cât nu-l lăsau puterile. Și, fără Îndoială, se bătea cu Walcott ca pe stradă. Faza haioasă e că Jack era considerat un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
diseară la cină. Ne-am oprit În fața unei case cu cercevea. Fontan ciocăni. Nu răspunse nimeni. Am ocolit casa. Și ușa din spate era Încuiată. În jurul ei erau conserve goale. Ne uitarăm pe fereastră. Nu era nimeni Înăuntru. Bucătăria era murdară și lăsată de izbeliște. Ușile și ferestrele erau Însă Închise bine. — Fiu de cățea, spuse Fontan. S-a dus ea pe undeva. — Știu de unde să fac rost de-o cheie. Așteaptă-mă aici. M-am uitat după el cât se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
plus, nici un mexican nu avusese voie să intre la el de când fusese adus. Rusul ieșea la sfârșitul săptămânii. Pentru rus n-am putut să simt mare lucru, spunea sora Cecilia. Bietu’ băiat, și el suferise. Glonțul care-l atinsese fusese murdar și uleios, așa că rana s-a infectat, numai că făcea mereu atâta gălăgie și, pe lângă asta, mie mi-au plăcut mereu băieții răi. Cayetano ăla, sigur e rău. O, trebuie să fie rău de tot, un rău În toată puterea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
fi vrut să știe, nu avea cum, din cauza întunericului. A așezat sacul cu merinde mai ferit, și-a tras capela peste ochi și, în legănatul monoton al vagonului, a ațipit. Când s-a trezit, zorii anemici se prelingeau prin geamul murdar. La o cotitură, a reușit să distingă locomotiva obosită care trăgea după ea un șir de vagoane hârbuite. Lumina slabă abia dezvelea dealuri peticite cu omăt. Peste tot se vedeau urmele războiului: ici o pădurice zdrențuită de schije, dincolo tranșee
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
i-a trimis înainte ca să ocupe malurile Padului cu o parte din armată. Otho venea în urma lor cu cohortele pretoriene și mulți soldați din infanteria marină, care erau gărzile lui de corp. L-am văzut: mergea pe jos, înaintea însemnelor, murdar de noroi, îmbrăcat ca un soldat de rând, cu ferrea... — Continuă, îl îndemnă Antonius. Povestește-mi cum a fost bătălia. Spune-mi că am învins. — Spurinna a ocupat Placentia imediat, cu puține cohorte, și a dus toți soldații în interiorul zidurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
ajutor al bucătarului-șef, se duse la fereastră. Printre pini se zărea templul lui Apollo, cu statui și coloane de o frumusețe nemaivăzută. — Roma! exclamă teatral cocoșatul. Duhoarea ta ajunge până la noi. N-am mai văzut un oraș atât de murdar, unde poporul plătește ca să-și facă nevoile în latrinele publice. Nu te mai plânge, îi spuse primul ajutor de bucătar, singurul care nu locuia împreună cu ceilalți în Palatul Cezarilor, ci pe o insula înspre Caelius. Eu le mulțumesc zeilor că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
celor care îl găzduiesc... — Dar Vitellius știe toate astea? întrebă Lucilius uimit, încruntându-se. Cum de dă atâtea banchete, fără să-și facă griji? Ce v-am spus acum e secret, prieteni. Bucătarul-șef își duse la buze degetul arătător murdar de făină. Dacă provinciile se ridică împotriva Romei, nu ne vor mai trimite provizii... Fără grâul din Aegyptus murim de foame! Lucilius continua să taie un iepure după altul, de parcă l-ar fi avut pe masă pe Vitellius. — Din câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
gladiatori, unii căzură în capcane. Ceilalți intrau în apă, dar nu puteau să se miște din cauza armurilor grele. Cu apa ajungându-le la piept, Valerius și Marcus îi atacau, și curând apa deveni roșie. Se întoarseră teferi, alunecând pe iarba murdară de sânge. În strigătele entuziasmate ale mulțimii, care era în delir văzând cruzimea acelei bătălii, othonienii înconjurară mașinile de război și încărcară catapultele. — Atenție! îi strigă Valerius lui Lucius, care fusese în Lusitania împreună cu Otho înainte de a deveni mirmilon. Atenție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
situată între Rin și Waal. Julius Civilis, regele batavilor, a fost închis de Nero și dus la Roma, deoarece participase la revolta galului Julius Vindix. Konis: termen grecesc ce indică nisipul fin. Din el derivă akonita, „cel care nu este murdar de nisip“, adică nu a fost niciodată doborât la pământ. Korykos: cuvânt grecesc care înseamnă „marionetă“. Korykos corespunde actualilor saci de box și de luptă, dar în Antichitate existau mai multe tipuri de saci, precum și săli special amenajate, numite korykeion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
mai mică fiică a lui Petr u I, ajunsă și ea pe tron, s-a dovedit a fi nu numai o „analfabetăʺ, ci și o „foarte lenoasăʺ ființă care „în palatul împărăteseiʺ ocupa „odăile cele mai mici, reci și umede, murdare peste măsurăʺ, din care, nu odată, chiar prin fața soliilor stră ine, care veneau la palat în audiență se ieșea „cu bideul în mânăʺ scos de slugi de la împărăteasa leneșă, dar care era „o mare adoratoare și folositoare a toaletelor, a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ajunsese de dimensiunile unei adevărate necropole, Întinzîndu-se mult În sus, pe dîmb. Am luat pentru ultima oară trenul spre casă, București Nord, și-am Încercat, fără succes, să număr puzderia de cruci. Pe urmă am privit prin fereastra indescriptibil de murdară a compartimentului dealurile pline de bolnavi, văile Înverzite pline de alți bolnavi, sau de aceiași, și pietrele de rîu ce treceau Înapoi cu viteza sacadată a personalului. Unu și treizeci de minute. Fieni. Am scos o țigară. CÎt timp a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
un urlet. Cadru exterior, wide angle static: Bulevardul Magheru. Mai multe grupuri de mineri se postează În calea oamenilor, le cer actele, Îi iau la bătaie. Cer senin, lumină aurie. Tăiat la: Planuri detaliu succesive: Chipuri obscure, lămpașe, răngi, degete murdare, lanțuri, toporiști, unghii negre, bîte, alternînd cu figurile Înspăimîntate ale celor opriți pe stradă. Tăiat la: Ziaristul, cu o mină consternată, Întreabă un individ aflat lîngă el: Da’ ce se Întîmplă aici? Individul (fără să-l privească): Au venit minerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
spargă vitrinele la Cocorul și să strice iarba din fața Teatrului Național. Imaginea se schimbă și pe ecran apare un tanc. Apoi Încă unul. Sonor: Cine iubește și laaasă. Tăiat la: Cadru interior: Morga. CÎteva cadavre Întinse În sepia pe măsuțe murdare de marmoră. Se văd plăgi Împușcate. Plan detaliu: chipul unui mort angelic. Tăiat la: Cadru exterior: Masă de oameni În extremă agitație. Dansează, cîntă, aruncă căciuli În aer, au fețele transfigurate de bucurie. (Decupaj dintr-o filmare făcută pe 22
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
calea ferată, se uită cruciș gata să tragă-n tine ori să-ți smulgă caninul de la mama cu cleștișorul de stomatologie În ciuda faptului că porți suspensor, ca Jack Scagnetti, căruia am uitat să spun că Woody-i zboară creierii pe zidul murdar al celulei unde Îl apucase pe detectiv dorința imperioasă să se culce cu biata Mallory, Mickey nu iartă, e nevasta lui și el un adevărat erou și, ca orice erou transatlantic, dispare fără prejudecăți și fără a fi pedepsit alături de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
lîngă suspansul excelent indus, decorul. E real, e filmat de-adevăratelea, la trei, patru sute de metri sub pămîntul patriei. M-am gîndit imediat la miile de filme SF În spatele cărora echipe Întregi de tehnicieni fac minuni, grote, puțuri, totul gri, murdar și de undeva clipocește apa, construiesc schele pe care se tîrăsc aliens lipicioși după ce au atîrnat de niște conducte groase, ele Însele Înfricoșătoare mai ales dacă scapă aburi și scapă, porți masive de metal din viitor cu nituri cît pumnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
se acrește și asasinului, renunță la obositoarea muncă munca, cea mai mare rușine a omului , și se apucă de crime, mai puțin solicitante, nu Înainte Însă de a trece În sala interzisă și a parcurge Încruntat, fără acordul părinților, Dragoste murdară, de unde desprinde informații utile pentru profesia sa, printre tufe de reproduceri rușinoase, desfrîu și fotografii cu castraveți. Atenția Îi este atrasă de un articol cu nebănuite semnificații criminalistice, care se referă la spermă. Ni se aduce la cunoștință că ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
presupus că mai aveți timp, după aceea, de incest. Poetul trece Însă cu finețe peste astfel de Întrebări nelalocul lor și se apucă să facă istorie. Arată cum au murit Antonescu, Iliu Maniu și, surpriză, Ceaușescu („fulgerat / LÎngă un perete murdar”). Ceaușescu e martir, pentru că peretele nu era curat. Și nu doar martir, din strofa a treia se desprinde și cade ideea că Ceaușescu era Laios. „Toți Îl omoară pe Laios părintele!” Așadar Oedip erau mai mulți și trăgeau destul de prost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ce se Înalță fîlfîind din Socialistul Împotriva denigratorilor de realizări, citez din alt prof. univ., „mulți denigratori au fost omizi pe copacul sănătos al partidului comunist, sugîndu-i seva trudită de comuniști”, la care se poate adăuga o constatare din Dragoste murdară: „Și a supt pîn-a leșinat”. Revenind, Părăluță scrie de trei ori În zece rînduri că industrializarea este o mîndrie. Se vede și din pozele ziarului: imagini cu abataje mîndre, clădiri lungi din beton armat, Dacii, pîini, fire de bumbac. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
același lucru, de sub ochelarii lui enormi. Dumnezeu nu există pentru că nu l-au văzut cosmonauții. Fac o piruetă de 180 de grade și mă Întorc la o nemțoaică ce lucrează În delicatul domeniu „Sex prin telefon”, și explică În Dragoste murdară maniera În care-și satisface clienții prin verb și efecte sonore speciale. „Fac ușa să scîrțîie, pocnesc din bici...” Nu precizează de ce-i nevoie să facă ușa să scîrțîie. Poate că scîrțîitul ușii sugerează orgasmul german. În privința celor care ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
sul de hârtie, pe care îl răsuceam până ce se subția ca un chibrit. ― Nu zău, Allan, cum de-ți poate plăcea ție o bengaleză? Sunt dezgustătoare. M-am născut aici, în India, și le cunosc mai bine decât tine. Sunt murdare, crede-mă. Și apoi, nu e nimic de făcut, nici dragoste. Fata aceea n-are să-ți întindă niciodată mâna... Ascultam toate acestea cu o nespusă desfătare, deși Harold nu înțelesese nimic din cele ce îi spusesem eu și credea că
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
știa cum s-o salute). După ce plecară, fetele se apropiară bufnind de patul meu și începură să mă felicite ironic. ― Hei, Allan, ești pierdut, băiete! vorbi Geurtie. ― Dar nu e urâtă, spuse în treacăt Clara, numai că mi se pare murdară, ca orice indiană. Cu ce-și dă pa păr? Pe mine, lașitatea mă cuceri deodată. Începui să bârfesc și pe inginer, și pe Maitreyi, fără să cred un cuvânt din cele ce spuneam, dar ascultând amuzat cele ce-mi vorbeau
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Phul, fiul regelui, aducând cu el cărțile în care se găseau pilde și sfaturi despre minciună. Luă cărțile și începu sa risipească foile în vânt. Și cum se risipeau foile, așa înviau soldații regelui și regele însuși..."" " Observ câteva trăsături murdare în caracterul inginerului. E plin de el însuși, e de necrezut cât de superior se consideră. Astă-noapte, pe terasă, mi-a cerut discret amănunte despre cocotele din Paris. Ar vrea să plece pentru câteva luni în Franța, să-și îngrijească
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
revoltă, împotriva dragostei acesteia absurde, între carnea a două femei. Maitreyi își retrase brusc piciorul din îmbrățișare și-l trecu peste laba lui Khokha. Îmi venea să-mi mușc buzele, să fug, căci văzusem deodată cum piciorul acela negru și murdar al lui Khokha, scorojit de arșiță și de trotuare, primește apropierea caldă, ca pe o ofrandă, a trupului Maitreyiei. Khokha avea un zâmbet de câine mângâiat, și regretai că nu pot vedea ochii Maitreyiei, să ghicesc în ei voluptatea pe
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
păr, mă reîntorsei, ca să beau apă, să mănânc o banană, în sfârșit, să iau ceva ca s-o pot apoi săruta. (Aveam încă superstiția și pudoarea albului; de a nu vorbi cu gura plină, de a nu săruta cu buzele murdare etc, ca și cum acestea ar fi avut ceva de-a face cu dragostea.) ― Allan, vreau să-ți arăt ceva, îmi spuse ea cu cel mai umil și mai melodios glas al ei. (Vorbea în bengali ca să mă poată tutui, căci o
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]