7,039 matches
-
Faptul că se publică mai mult este o condiție necesară, nu suficientă pentru a ne convinge că liderii și-au dat seama că sociologia e aliatul lor natural În găsirea soluțiilor realiste și fiabile la problematica societății românești actuale. Din nefericire pentru noi, prea multe persoane aflate În funcții de decizie sunt convinse și azi că sociologia este o „pseudoștiință burgheză” și prea lipsită de interes științific să mai corijeze acest nefericit slogan stalinist care le-a fost „injectat” În timpul școlarizării
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Încă active (după toate probabilitățile) și În prezent. Situarea periferică a disciplinei pe ansamblul specializărilor academice centralși est-europene depășește, atunci, cadrul unei dispute strict terminologice sau teoretice (cum o sugerează unii dintre ,,etnografii” sau ,,etnologii” autohtoni), spre a deveni, din nefericire, ,,exponentul” intelectual al unei ,,corectitudini politice” care nu ar trebui vreodată și undeva să ajungă criteriu de validare științifică. Cum istoria sa o probează, antropologia nu s-a constituit ca reacție ideologică la corpusul celorlalte științe socioumane (cu care ea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
să aleagă partenere instabile și dependente. In urma participării la o serată organizată pentru a face cunoștință cu o eventuală parteneră, Xavier povestește că, în ceea ce-l privește, doar o singură femeie dintre cele prezente era „frumoasă”, dar că, din nefericire... era o persoană care consuma alcool. Impreună cu terapeutul, el își dă seama atunci că, pentru a compensa sentimentul de proastă dispoziție, apelează la „marele joc”, la care cealaltă persoană nu participă. Reacția imediată pozitivă a celeilalte persoane, așa după cum
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
crizelor lor hiperfagice și/sau a purgațiilor. Un mare număr dintre aceste persoane manifestă afecte negative (anxietate, tristețe, sentiment de vid și singurătate...) chiar înainte de apariția crizelor. Emotivitatea negativă scade rapid la începutul crizei, și chiar și în timpul purgației. Din nefericire, după diminuarea tensiunilor, bulimiile și purgațiile antrenează reacții emoționale negative (rușine, culpabilitate, disperare...), situație care favorizează apariția unor noi crize. Bulimiile, purgațiile și consecințele acestora (oboseală, dificultăți de concentrare, izolare socială, critici, cheltuieli alimentare, furturi, automutilări...) deteriorează, de asemenea, stima
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cât și în prevenirea recăderilor. Rezultate Rezultatele terapeutice sunt mai puțin bune la sfârșitul tratamentului decât cele obținute prin terapie cognitiv-comportamentală, dar sunt echivalente cu acestea la mijlocul terapiei (trei luni) și pe termen lung (mai mult de șase săptămâni). Din nefericire, persoanele care nu beneficiază de rezultate bune ca urmare a unei terapii cognitiv-comportamentale nu obțin nici un profit nici în cazul acestei terapii. 2. Studiu de caz Prezentarea cazului Gwen are 20 de ani și studiază să devină infirmieră. In urma
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ordinea organizaționale” (Cooperider și Withney, 2000, 146). Abandonarea „paradigmei deficienței” ne ajută să evităm consecințele negative și constrângerile abordării centrate pe problemă, care accentuează deficiențele identificate: „În mod tradițional, izolăm o problemă, o diagnosticăm și găsim o soluție, dar din nefericire un efect al acestei abordări este că amplificăm problemele și le menținem” (Cocs, 1998: 1). Centrarea pe problemă este o abordare conservatoare și limitativă în ceea ce privește „capacitatea de generare” pentru că „oamenii învață să facă ceea ce este posibil, real, și mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
catedrale, domuri, opere celebre. La stările depresive mărturisite mereu au contribuit, în mod cert, căsătoria nefericită cu Gina Manolescu-Strunga și campania de defăimare dusă împotriva lui de ziarul Credința. Marcat de atâtea tare, ale mediului și ale unor colegi, de nefericirile conjugale, Comarnescu și Golopenția au văzut, unul în celălalt, unul din „puținele puncte de reazim”. O corespondență așa de vastă, cu participanți de formații atât de diferite, i-a cerut doamnei Sanda Golopenția o deplină familiarizare cu epoca și personalitățile
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
influențează sistemele societății, câmpurile, populațiile, structura și activitatea organizațională, precum și schimbarea instituțională. Fiecare dintre aceste procese este atent detaliat și completat prin exemple de cercetări reprezentative recente, accentuându-se abordarea neoinstituționalistă în sociologie, pe care o utilizează și autorul. Din nefericire, spațiul restrâns al unei recenzii nu permite prezentarea tuturor distincțiilor și a analizelor subtile importante pe care autorul le operează în acest volum la nivelul fiecărui capitol, astfel încât, pe lângă precizările foarte schematice deja făcute, rămâne de subliniat importanța acestui volum
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
român la sfârșitul secolului al XIX-lea ne oferă Mihai Lupescu, în volumul Din bucătăria țăranului român (trimis spre publicare Academiei Române în anul 1916, după mai bine de două decenii de cercetare pe teren), iar această imagine contrastează puternic, din nefericire, cu tonul idilic al lui Radu Anton Roman. „Bucătăria“ țărănească era caracterizată, în primul rând, prin extrema sa sărăcie. Mămăliga, afirmă Mihai Lupescu, „e temelia hranei țărănești [...]. Mâncarea țăranului se alcătuiește din mămăligă ori pâne, malai și din udătură, care
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
este brassica, din celticul bresic, celții fiind cei care au răspândit cultura acestei plante pe aproape tot continentul). În altă ordine de idei, merită amintit faptul că tot din virdia provine numele unui soi de strugure românesc prefiloxeric, verdea (din nefericire, pe cale de dispariție). Este drept că „plăcintăria“ ajunsese, în epoca fanariotă și chiar mult timp după aceasta, un meșteșug și un comerț specific grecilor stabiliți la noi. Celebra urare „Na zisis, na procopsis, ke is tin Vlahia megalos plațintaris“ („Mai
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
înlăuntru să dea gust; se toarnă cu lingura pe frunze și se coc în cuptor“ (E. Niculiță-Voronca). Promovate în bucătăria târgoveață grație grecilor, plăcintele au trecut printr-un permanent proces de „democratizare“, ajungând un fel de mâncare accesibil, ieftin. Din nefericire, acest proces a dus și la apariția unor monștri culinari precum „bogacii“, descriși de I.A. Bassarabescu ca „respingătoare prăjituri ale săracilor“: „Gurile rele povesteau că în compoziția lor intră toate rămășițele din ajun: resturi de covrigi uscați, de plăcintă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
a reveni asupra unora dintre bucatele țărănești descrise de Mihai Lupescu, trebuie să facem o paranteză. Potrivit lui Radu Anton Roman, „marea bucătărie țărănească“ ar fi originală în primul rând datorită filonului străvechi din miezul ei. Ar avea „măduvă tracică“... Din nefericire, nu putem decât presupune că dacii ar fi fost cei mai gurmanzi dintre traci, căci nu cunoaștem mai nimic despre obiceiurile lor culinare. În orice caz, știm mult mai puțin decât au aflat francezii despre strămoșii lor, galii; detalii despre
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
românească cu care m-am întâlnit vreodată“ se numește, afirmă Radu Anton Roman, „flori de bostan umplute“. Să fie oare un alt unicat românesc, născut tot din sărăcia țăranului român, nevoit să nu arunce nimic din ceea ce a cultivat? Din nefericire pentru noi, nu... La fel de săraci erau și țăranii italieni, spre exemplu cei din Liguria (regiune din nord vestul „Cizmei“), care umpleau și ei flori de bostan. Găteala aceasta s-a păstrat până în zilele noastre. Până și un modernist cosmopolit în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mocănească de primăvară“, specifică regiunii Buzăului (două straturi de mămăligă ocrotind un amestec de carne de la borcan - adică porc confit, prăjit în untură și pus la păstrare acoperit tot cu untură - și de verdețuri tocate). Asemenea rețete au rămas, din nefericire, uitate în colțuri izolate de țară. Cum se explică faptul că bucătăria noastră nu a putut încetățeni, la nivel național, diversificarea culinară a ingredientului numit mămăligă? De parcă ar fi rămas definitiv cantonate în munți, la stână, preparatele noastre din fiertură
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
munți, la stână, preparatele noastre din fiertură de mălai nu iubesc diversitatea, primind la sânul lor românesc doar brânzeturi carpatine; există puține excepții (în afară de plăcinta mocănească, deja pomenită, ar mai fi mămăliga pe fructe ori ghiveciul pe mămăligă, astăzi, din nefericire, pe cale de dispariție, dacă nu cumva deja pierdute) care confirmă regula. Nu putem decât să ne închipuim cum, în cadrul transhumanței, ciobanul vindea brânză ca să cumpere mălai, iar țăranul de la șes cumpăra brânză vânzând mălai. Întâlnirea acestor două ingrediente a monopolizat
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
în centrul muntos și în nordul iernilor lungi. În ceea ce privește fermentația cerealelor, cea alcoolică a rămas cunoscută întregii Europe (fiind răspândită mai ales în nordul continentului), berea, whisky-ul sau cvasul depunând mărturie în acest sens. Românii cunoșteau braga, astăzi, din nefericire, o băutură pe cale de dispariție; berea a fost introdusă în Moldova și în Muntenia de abia la începutul secolului al XIX-lea, de către berarii sași din Ardeal. Mai bine de un secol a rămas un moft orășenesc, dar în zilele
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și de maghiari). Toate aceste preparate sunt inspirate de bucătăria turcească, dar au căpătat trăsături aparte datorită necesității, în țări aflate la latitudini mai nordice decât Turcia, de a conserva legumele peste iarnă. Elena Niculiță-Voronca mai pomenește o rețetă, din nefericire astăzi dispărută: „Vinograda se face din pui fript la frigare, apoi carnea se scarmănă și, așezând pe farfurie o dungă de carne, alta de albuș fiert tocat mărunt, alta iar de carne, a treia de altceva, precum măsline, gălbenuș, sfecle
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
prin naștere sau prin cultură.“ Se regăsește ceva din gastronomia bizantină pe mesele nobiliare din țările române ale secolului al XIV-lea? Câteva cuvinte despre arta culinară bizantină ar fi utile, pentru a încerca un răspuns la această întrebare. Din nefericire, există prea puține izvoare asupra acestui subiect și acestea sunt indirecte. Unele informații au fost extrase din texte medicale, religioase ori din cele câteva mărturii ale călătorilor occidentali prin Constantinopol. Dar, chiar și așa puține cum sunt, ele ne oferă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
tradițiile, singura legătură fiind principiul care asigură supraviețuirea tuturor bucătăriilor de penurie, anume exploatarea la maximum din punct de vedere culinar a puținului existent. La vârf găsim la haute cuisine, bucătăria aristocratică, importată în întregime (prin importuri succesive și, din nefericire, contradictorii), total indiferentă față de specificul culinar românesc; iar la mijloc se află stratul cel mai dinamic al gătelilor noastre, bucatele burgheze, târgovețe, care au asigurat o minimă „circulație“ de informație între baza și vârful piramidei. Toate culturile gastronomice care au
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
XXI.“ Adversarii globalizării vor fi probabil indignați, deși Veyrat nu se referă deloc la așa ceva; globalizarea, în sens gastronomic, are sensul unei uniformizări alimentare industrializate, ea neputând fi asimilată ingeniozității combinative a unor bucătari inventivi. Competența „bucătărească“ fiindu-ne, din nefericire, străină, ne vom mărgini, în încheiere, să sugerăm, fără pretenții tehnic-culinare nemeritat asumate, câteva idei modeste care ar putea servi revitalizării meniurilor românești. Primul exemplu poate părea nesemnificativ, dar el ne oferă o variantă acceptabilă a împăcării dintre occidentalizare și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de sfeclă maturată în saramură sau/și oțet, așa încât gustul acrișor al murăturii să supraviețuiască trecerii prin baia de ulei încins (a nu se uita, bineînțeles, presarea rădăcinoasei înfeliate într-un ștergar, pentru eliminarea prealabilă a excesului de umiditate!)? Din nefericire pentru noi, ultima sugestie pe care o putem oferi nu-i aparține unui român, ci unui francez stabilit, cu arme, bagaje, sticle vechi și bune, borcane cu confit d’oie și multe alte minunății, taman pe malul famelic al Dâmboviței
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
având ca model Demonii lui Dostoievski și intitulat inițial Vestitorii, ulterior Așteptând ceasul de apoi. Scriitorul trata un subiect delicat, privind mișcarea legionară, în dorința de a-i înțelege doctrina care a condus la fapte reprobabile și la crimă. Din nefericire, textul, confiscat în momentul arestării, împreună cu alte fișe și manuscrise, s-a rătăcit în arhivele Securității, de nu cumva va fi fost distrus împreună cu alte documente. O soartă care împiedică aceste romane să participe la viața genului, cu toate că aici există
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]
-
moarte. Siddhărtha înțelege că „viața dusă până atunci nu are nici o legătură cu adevăratul sens al existenței, că ea nu înseamnă mai mult decât o preaconfortabilă vacanță a spiritului prelungită peste măsură. Era ca și cum ar fi auzit apelul propriului destin”. Nefericirile inerente vieții, care îl afectează tot mai mult, rodesc în sufletul său de o rară sensibilitate, în mintea sa înclinată spre observarea filosofică a lumii. După treisprezece ani de căsătorie, la vârsta de douăzeci și nouă de ani, Siddhărtha devine
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
suferință sau durere, sunt incluse în dukkha drept suferință ca atare (dukkha-dukkha). Un sentiment de fericire, o situație fericită în viață nu este permanentă, nu durează totdeauna. Se schimbă mai devreme sau mai târziu. Când se schimbă, produce durere, suferință, nefericire. Această vicisitudine este inclusă în dukkha drept suferință determinată de schimbare (vipariṇăma-dukkha). A treia formă de dukkha, ca stări condiționate (saṃkhăra-dukkha), este cel mai important aspect filosofic al primului Adevăr Nobil. Ceea ce noi numim „ființă” sau „individ” sau „Eu”, conform cu
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
și Isabela de Castilia renunță în mod brutal la toleranța religioasă proscriind evreii neconvertiți în 1492, ei continuă în schimb să întruchipeze o monarhie federativă (în esența ei) legitimată nu atît prin voința divină, cît prin așteptarea unui popor, din nefericire avid de răzbunare, în urma triumfului său final asupra musulmanilor. Această secularizare a puterii spaniole este atestată prin faptul că în Spania n-a existat niciodată un simbol ca acela al sfîntului de la Reims. De asemenea, monarhii spanioli nu au făcut
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]