6,948 matches
-
pe bază de contract la construirea unei stupării după proiectul lui, cerând să primească 20% din profitul afacerii. Deci el nu cere un salariu fix, asigurat, își condi ționează procentual câștigul de succesul întreprinderii. Corect și curajos. Ce- i răspunde nea Grigore (George Constantin), șeful CAP ? „Ideea e bună, mă Făniță, poți s- o pui în practică la cooperativă, da’ cu procentele mai vedem...” Din nou, conservarea individualității în raport cu colectivul este respinsă. „Bine, dar pentru ideea mea ce-mi dați ?”, mai
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
poți s- o pui în practică la cooperativă, da’ cu procentele mai vedem...” Din nou, conservarea individualității în raport cu colectivul este respinsă. „Bine, dar pentru ideea mea ce-mi dați ?”, mai vrea să știe Făniță. „Mii de mulțumiri”, îi răspunde ironic nea Grigore. Încă o idee impusă de comunism : ideile sunt un bun comun, nu se plătesc individual. Sub aspectul său amuzant, de comedie ușoară, Un surâs în plină vară apare astăzi ca unul dintre cele mai eficiente filme de propagandă ale
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
al românilor gestul lui Ceaușescu din august ’68. În urma vizitei la Moscova a liderilor din țările socialiste „frățești”, aceștia primesc câte un palton de comandă drept cadou. Bulgarul, ungurul, polonezul, neamțul au niște paltoane mini, Ceaușescu - până-n călcâie. Poanta : fiindcă nea Nicu n-a stat în genunchi. Asta în Est. Dar Mihai Titus trebuie să ne arate cât de tare și neatârnat este el și față de Vest. Înfrânt la Mirăslău, Mihai se duce, în disperare, la curtea lui Rudolf, ca să ceară
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Tiberiu Olah, urmașul în efigie al lui Stoian-Dej, Duma-Ceaușescu, le explică tehnicienilor și contabililor, cu degetul ridicat, cum trebuie respectați „parametrii consumului specific proiectat”. Iar fiul său, în vârstă de 9- 10 ani, îi spune că se va duce cu „nenea Pavel” la pescuit, „că tu nu ai niciodată timp”. Așa e, tot timpul Marelui Om aparține producției și poporului. „Vă rog să predați imediat cheile. Nu mai sunteți directorul- proprietar al acestei uzine !”, îi comunică Stoian capitalistului unsuros, agățat de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
își taie venele cu un ciob, după care se împușcă. Îmi amintesc discuțiile dintre spectatori după vizionare : „Ai văzut, domne, svastica s- a făcut cioară roșie, e comunismu’, și mașina aia roșie e Partidu’ lovit de Securitate ! Nebunu’ ăla era nea Nicu, ce mai ! Aplaudau ăia ca la Sala Palatului !”. Miza filmului apare acum destul de clar. Folosind un mod narativ tipic pentru propagandă, în care sensul poveș tii nu e în poveste, ci în „mesajul” pe care îl emană, în acel
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
s-a mai întâmplat în istoria noastră după 147, când cei care purtau stindardul bolșevismului pe teritoriul nostru național, ne rescriau istoria (Mihail Roller), ne siluiau limba (Alexandru Graur - alias Alter Grumberg Braurer), dirijau orientarea și critica literară (Zigu Or nea), cenzurau cultura (Leonte Răutualias Lev Oigenstein), ca să nu mai vorbim de orientarea ideologică a culturii (losif Chișinevschi - alias losif Roitman) și mulți alții ca ei. Sub acest aspect protocronismul anilor 70 ai secolului trecut, pe care-l dezavuează cu atâta
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Sub coasa morții. Reintrarea în literatură se produce totuși printr-o amplă nuvelă, intitulată Vinul de viață lungă (1931), urmată de romanele Fecior de slugă (1932), Pentr-un petec de negreață (1934, devenit la ediția a treia Andrei Vaia) și Nea Nae (1935). Fragmente dintr-un „roman dialogat”, Otrava, și dintr-un alt roman, Pe drumul noului Damasc, apar în presă în 1935 și, respectiv, în 1937. Publicistul C. este mai puțin activ în această perioadă; a condus doar „Era nouă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
comentariile publicistice pe marginea unor aspecte, întâmplări, personalități reale, iar, pe de altă parte, se complace în descrierea unor scene de orgie, adesea fără vreo motivație epică. Aceste cusururi sunt și mai evidente în Pentr-un petec de negreață și Nea Nae. Într-o măsură, Andrei Vaia, eroul celui dintâi roman, este înrudit cu Nelu Azan. Războiul îl conduce și pe el spre socialiști mai întâi, apoi spre național-țărăniști, pe care îi slujește ca ziarist și agent electoral, prilej pentru autor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
electoral, prilej pentru autor de a înfățișa fauna diversă a politicienilor. Curând însă, prim-planul este ocupat de viața erotică a eroului și a anturajului său, viață ce alunecă irezistibil în inenarabil viciu. Un personaj memorabil ar fi putut fi Nea Nae, monumental în vulgaritate și în lubricitatea-i primitivă. Monomania sa de a și-o face amantă pe prințesa Isolda Ghica e romanescă. Bine motivată psihologic, devine motorul unor peripeții tragicomice, însă predispoziția spre caricatură, spre comentariul direct și spre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
Un roman al lui N.D. Cocea, FCL, 1933, 610; Octav Șuluțiu, Cronica literară, „Axa”, 1933, 13; Sebastian, Eseuri, 302-305; Romulus Demetreanu, Pe marginea câtorva romane, PLI, 1934, 1; M. Sevastos, „Pentr-un petec de negreață”, ALA, 1934, 715; G. Călinescu, „Nea Nae”, 1935, 750; C. Gerota, N. D. Cocea, CL, 1934, 6, 1935, 3-5; Ieronim Șerbu, N. D. Cocea, „Nea Nae”, VL, 1935, 169; Al. A. Philippide, „Nea Nae”, CLI, 1935, 23; Petru Manolescu, „Nea Nae” de N. D. Cocea, „Azi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
Romulus Demetreanu, Pe marginea câtorva romane, PLI, 1934, 1; M. Sevastos, „Pentr-un petec de negreață”, ALA, 1934, 715; G. Călinescu, „Nea Nae”, 1935, 750; C. Gerota, N. D. Cocea, CL, 1934, 6, 1935, 3-5; Ieronim Șerbu, N. D. Cocea, „Nea Nae”, VL, 1935, 169; Al. A. Philippide, „Nea Nae”, CLI, 1935, 23; Petru Manolescu, „Nea Nae” de N. D. Cocea, „Azi”, 1935, 2; Ovidiu Papadima, „Nea Nae” de N. D. Cocea, G, 1936, 6; Călinescu, Ist. lit. (1982), 919; Petru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
1; M. Sevastos, „Pentr-un petec de negreață”, ALA, 1934, 715; G. Călinescu, „Nea Nae”, 1935, 750; C. Gerota, N. D. Cocea, CL, 1934, 6, 1935, 3-5; Ieronim Șerbu, N. D. Cocea, „Nea Nae”, VL, 1935, 169; Al. A. Philippide, „Nea Nae”, CLI, 1935, 23; Petru Manolescu, „Nea Nae” de N. D. Cocea, „Azi”, 1935, 2; Ovidiu Papadima, „Nea Nae” de N. D. Cocea, G, 1936, 6; Călinescu, Ist. lit. (1982), 919; Petru Manoliu, „Canalia”, comedie tragică în 3 acte de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
negreață”, ALA, 1934, 715; G. Călinescu, „Nea Nae”, 1935, 750; C. Gerota, N. D. Cocea, CL, 1934, 6, 1935, 3-5; Ieronim Șerbu, N. D. Cocea, „Nea Nae”, VL, 1935, 169; Al. A. Philippide, „Nea Nae”, CLI, 1935, 23; Petru Manolescu, „Nea Nae” de N. D. Cocea, „Azi”, 1935, 2; Ovidiu Papadima, „Nea Nae” de N. D. Cocea, G, 1936, 6; Călinescu, Ist. lit. (1982), 919; Petru Manoliu, „Canalia”, comedie tragică în 3 acte de N. D. Cocea, TIL, 1944, 2387; Eugen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
Gerota, N. D. Cocea, CL, 1934, 6, 1935, 3-5; Ieronim Șerbu, N. D. Cocea, „Nea Nae”, VL, 1935, 169; Al. A. Philippide, „Nea Nae”, CLI, 1935, 23; Petru Manolescu, „Nea Nae” de N. D. Cocea, „Azi”, 1935, 2; Ovidiu Papadima, „Nea Nae” de N. D. Cocea, G, 1936, 6; Călinescu, Ist. lit. (1982), 919; Petru Manoliu, „Canalia”, comedie tragică în 3 acte de N. D. Cocea, TIL, 1944, 2387; Eugen Campus, Un maestru al pamfletului literar, București, 1955; Gala Galaction, Oameni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
o păsărea / Ș-a zis că i-a hrăni ea, / Cu spicuri de pe ogoare, / Cu apă de la izvoare. / S-a întors cucu-ntr-o vreme, / Săracii, puiuții nenii! / Cum trăiți în câmp cu piele! / Da noi nu ț-om zice nene, / Că ne-ai lăsat fără pene, / Da noi nu ț-om zice tată, / Că ne-ai lăsat fără apă"; Cântă cucul pe pădure / Și n-are unde se pune, / Se pune pe-o rămurea, / Cu doi pui alături. / S-a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
contextul lingvistic, Însă, nu-l ajută foarte mult. La ce entitate lingvistică anterioară, din afara propoziției enunțate, trimite locutorul? Replica lui Moromete a fost precedată de următoarele enunțuri: Bălosu: Victore, hai mă și ia o Țuică cu Moromete! Victor: Bună dimineața, nea Ilie. Bălosu: Ia o Țuică, Victore. Victor: Ți-am spus, tată, că nu obișnuiesc Țuică dimineața. Moromete: De ce, Victore, ai stomacul deranjat? Victor: Nu, dar nu obișnuiesc. Moromete: Noi obișnuim! Moromete (după un timp): Cum devine asta, Victore? Întrucât nu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Noi obișnuim! Moromete (după un timp): Cum devine asta, Victore? Întrucât nu găsește nici o conexiune clară cu un element lingvistic anterior, Victor Îi cere lui Moromete să furnizeze informații lingvistice suplimentare pentru identificarea referentului la care asta trimite Ce anume, nea Ilie? Vom vedea, În subcapitolul dedicat teoriei pertinenței, că absența informației lingvistice suficiente necesare dezambiguizării unor cuvinte sau expresii poate fi compensată, parțial, printrun efort sporit al interpretului, care va fi obligat să parcurgă un proces inferențial complex, fiind nevoit
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
-și plătească „foncirea”. În consecință, unul dintre ei, agentul, Îi atrage atenția lui Moromete că Îi cunoaște jocul și Îi cere să-l abandoneze și să treacă la jocul normal, pe care-l joacă toată lumea Asta mi-o cânți dumneata, nea Ilie, de cînd te știu. Anul ăsta s-a terminat cu n-am. ... Prins la Înghesuială, Moromete este obligat să reinventeze, din mers, jocul plata foncirii. Faptul că nu are nici o replică lingvistică la intervenția agentului Înseamnă, În jocul normal
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Delahuși; Foița bibliotecii pentru popor, de Virgil Gabrielescu etc. Ziarul are rubrici diferite și bogate: politica din lăuntru, străinătatea, o vorbă pe săptămână, ‐ „Boul se leagă cu funia și omul cu cuvântul” - boli și leacuri, știri mărunte, Petreceri, semnate de Nenea Știetoate - mersul târgului - cu prețurile la zi din piețe și oboare, poșta redacției - uneori semnată de G. Tutoveanu, Calendarul săptămânii, o rubrică „Răsăritul” care se referă la situația din străinătate, la frați i de peste hotare, când la situații din Bârlad
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ei mai mare pe care o numește țață, după același cod, dar și față de cumnatul pe care îl respectă și îl ascultă; ea fusese dezvorțată de cumnatul însuși, care îi este ca un frate mai mare și căruia îi spune nene, ca în toate familiile tradiționale românești, și de la acesta așteaptă ea consimțământul pentru o nouă căsătorie. În fine, expulziunea lui Ghiță Tircădău din „cuibul de familie“ a fost decisă tot de Dumitrache, pe motive care țin tocmai de asigurarea coeziunii
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
fără motiv. În ceea ce privește călăuza politică a lui Jupân Dumitrache, Nae Ipingescu, acesta îl domină pe Dumitrache prin cultura lui politică, fiindu-i totuși inferior. Ipingescu aprobă toate frazele lui Dumitrache cu câte un rezon și la cel dintâi apel - Săi, nene Nae! - se repede: Urgent. 2.7. Relatarea-monolog a lui Rică Venturiano Tehnica piesei este excepțională. Alternanța scenelor din cele două acte este foarte rapidă și compensează lungimea desfășurării conflictului. Acțiunea nu obosește niciodată, nu cunoaște nici o zăbavă, decât atunci când vrea
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
atmosferă specifică de complicitate. Oligarhia funcționează ca o mare familie de interese și de sânge. Complicitatea se manifestă la diferite niveluri. Astfel, Farfuridi și Brânzovenescu admit trădarea, dacă cer interesele partidului. Farfuridi definește clar ce înseamnă partidul: Madam Trahanache, dumneata, nenea Zaharia, noi și ai noștri. Dar complicitatea există și între cele două tabere: Să mă ierți și să mă iubești pentru că... toți suntem români!... mai mult, sau mai puțin onești! - îi spune, la sfârșitul piesei, Cațavencu lui Tipătescu. 4.2
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
partidului liberal; în realitate este un prost cu pretenții și cu aere de finețe vicleană; este mereu dublat de amicul Brânzovenescu, care-l temperează în accesele sale violente. Vorbind despre partidul liberal, Farfuridi spune: Adică partidul nostru: madam Trahanache, dumneata, nenea Zaharia, noi și ai noștri. El definește astfel partidul prin interesele foarte restrânse, subiective și personale ale castei din care face parte. Iordache Brânzovenescu, prietenul nedespărțit al lui Farfuridi, are în piesă un rol asemănător cu cel jucat de Ipingescu
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
europeni din Basarabia. Priviți cu oarecare stupoare în Occident (de unde lecturile și stăpânirea limbilor străine, cunoașterea literaturii și istoriei europene mai bună, câteodată, decât cea a profesorilor din Vest?) și cu un fel de superioritate concesivă la București ("E" rudimentari, nene, nu vezi ce chestii pășuniste bagă? Și mai au și accent...), intelectualii români din Basarabia trebuiau să facă față, la ei acasă, nu numai rusificării forțate care a lăsat urme în sintaxa și lexicul lor (de care, firește, nu ei
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ziarului de la Botoșani, condus de tatăl meu între 1968 și 1973 și unde mama, deși avea aceeași pregătire și har jurnalistic, era împiedicată de fățărnicia comunistă să fie altceva decât corector. De mic m-am jucat în zețărie sau la nenea Muraru la linotip, știam ce e calandrul sau rotativa înainte de a învăța să fac operații matematice cu numere mari. În facultate, între 1983 și 1986, am fost secretarul general de redacție al revistei Dialog a Universității, iar experiența umană și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]