7,995 matches
-
este sora de astă dată întru totul reală a mamei sale: așadar, prin succesive distilări, avem de a face cu un substitut matern (or, din Autobiografie aflăm în mai multe rânduri de drama unui copil traumatizat de răceala mamei, de neputința ei organică de a-și exterioriza afecțiunea, de altfel reală, față de fiul ei). Cum tot Jung observă, „anima are relații oculte cu «secretele», cu lumea beznelor în genere și, din acest motiv, are adesea o nuanță religioasă“. Faptul se verifică
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
pornit să caut pe strada Câmpineanu casa minunată a cărei fotografie o contemplasem ca pe un locaș al muzelor. Spre decepția mea, n-am găsit casa „Sburătorului“: aveam să iau la cunoștință peste câteva ceasuri că ar fi fost cu neputință s-o găsesc, fiindcă fusese dărâmată... Verificând atunci într-o carte de telefon adresa lui Lovinescu, am aflat, alături de numele criticului, adresa de pe bulevardul Elisabeta. Cum nu eram sigur că e vorba de aceeași persoană, am luat-o îndată spre
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mare parte din asociațiile locatarilor. Această municipalitate a modificat relațiile dintre HBM, primărie și locuitorii orașului. Conștientă de progresele făcute prin construirea locuințelor ieftine în Champ des oiseaux, aleșii comuniști nu s-au mai mulțumit să deplângă starea de decădere, neputința congenitală a capitalismului în privința rezolvării problemelor muncitorilor. Preocupați, încă de la înființarea Frontului Popular, să arate că sunt și buni gestionari, aceștia au căutat soluții negociate pentru problemele societății. Această situație creată de comuniști a făcut ca și societatea locuințelor ieftine
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care suferă, după cum remarca dl. de Mun la primul nostru congres de la Lyon, așa cum spun și socialiștii, provine mai ales din nepotrivirea șocantă care există între drepturile sale politice și mizeria condiției sale sociale, între independența sa de drept și neputința sa de fapt. Aceeași persoană este împărțită între suveranitatea sa politică și subordonarea sa economică. Să o punem în evidență pe una înainte de a o ridica în slăvi pe cealaltă"69. Nu mai există o "societate bună" care trebuie protejată
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de clasă și de a evidenția "rolul statului republican ca instrument de opresiune socială aflat în mâna burgheziei"74. Fiecare răzvrătire servea ca repetiție pentru marea seară a revoluției. Desigur, în afară de astfel de strategii cinice, "exasperarea, furia, disperarea, sentimentul de neputință, mânia au jucat în cazul celor mai mulți manifestanți un rol la fel de mare în cazul celor mai mulți manifestanți, ca și atracția spre încăierare, dorința de a sfâșia cu unghiile, ura față de polițiști a celor mai exaltați"75. Dedramatizarea raporturilor sociale nu se va
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sperau să depășească, cel puțin în domeniul animării socioculturale, problemele care păreau insolubile în sfera muncii. Modernizarea politicii visată de elita administrativă se alătură preocupărilor celor care susțineau rolul educației populare în edificarea unei societăți reînnoite prin creștere urbană. În fața neputinței de care dădea dovadă statul în schimbarea relațiilor sociale în planul muncii prin acceptarea negocierii și a contractului ca mijloc de reglare a conflictelor sociale, asociațiile Educației Populare au devenit, pentru elitele planificatoare, partenere mai deschise activității de propagare a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
La ce bun să introduci un tramvai, dacă nu i se acordă prioritate în intersecție? De ce să se investească în liniile de transport în comun, dacă noile echipamente și infrastructuri ignoră traseul? Chestiunea transportului în comun apare deci simptomatică pentru neputința politică de a trata probleme care nu scapă a priori competențelor orașelor și națiunii. Oamenii politici nu încetează să afișeze voința de a reduce traficul automobilelor în oraș, sondajele de opinie subliniază cât sunt de convinși locuitorii de necesitatea dezvoltării
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
aleșii și tehnicienii invitați la astfel de întruniri că se gândesc în primul rând la consecințele electorale și la impactul pe care îl are asupra carierei lor implicarea în acest dispozitiv de participare, că încearcă să-și mascheze incompetența și neputința. În sfârșit, acțiunea publică pare să fi devenit mai "guralivă" după expresia Sandrinei Rui480 -, nu mai democratică. Ea ține mai mult de punerea în scenă a democratizării, de teatralizarea ei și mai puțin de adevărata democratizare a proceselor decizionale. Conștientizarea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mai puțin de adevărata democratizare a proceselor decizionale. Conștientizarea diferitelor obstacole nu știrbește cu nimic convingerea privind necesitatea dezvoltării participării democratice. Aceasta continuă să rămână singura alternativă credibilă în condițiile lipsei de încredere a cetățenilor în acțiunea publică și ale neputinței guvernanților de a-și fundamenta deciziile pe definirea interesului general ai cărui garanți sunt. Ea se integrează mai degrabă în politica de comunicare a aleșilor, din care se face în multe privințe mai mult un rafinament, decât o deschidere către
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se confruntă cu presiuni externe din ce în ce mai puternice. Controlarea cu precizie a efectului real al comunicării, preocupare deja veche, a devenit imperios necesară. Și în legătură cu aceasta apar două întrebări: este comunicarea eficientă? Și putem măsura eficiența acestei comunicări? Pentru că scepticismul și neputința își dau întâlnire cu responsabilii cu comunicarea care se confruntă cu evaluarea. În acest context, ne-am interesat de practicile de evaluare a celor două categorii de actori din relațiile publice: atașații de presă și responsabilii cu comunicarea internă. O
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
găsit nici capacitatea de a admira, de a considera ființele în ele însele, în realitatea lor originară și unică, în afara accidentelor vre mel nice; euforică, stimulantă, admirația, îngenuncherea inte lectuală care nu implică nici umilire, nici vreun sen timent de neputință, este prerogativa, certitudinea și mân tuirea sufletelor pure, adică tocmai a acelor suflete care nu bântuie saloanele. Despotismul literaturii Numai popoarele zavistnice, indiscrete, pizmașe, cârti toare au o istorie interesantă: cea a Franței este în cel mai înalt grad. Bogată
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de litere și pe savanți pentru a se folosi de cunoștințele lor, pentru a-și face o cinste din legătura cu ei și pentru ca aceștia să-l proslăvească, n-a trecut niciodată, în nici o privință, dincolo de suprafața cunoștințelor, și că neputința lui de a stărui în ceva, cu excepția intrigii, nu i-a îngăduit să adân cească nimic, nici să se țină, două săptămâni în șir, de același subiect pentru care, rând după rând, le părăsise pe toate celelalte. La fel de ușuratic era
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
toți, s-a trezit lipsit de orice resursă cu toate talentele sale, care ar fi trebuit să-i fie izvor nese cat de amuzamente. Se născuse plictisit, și era atât de obișnuit să trăiască în afara lui, încât îi era cu neputință să se întoarcă la sine, nefiind capabil nici măcar să-și gă sească o preocupare. Nu putea trăi decât în frământarea și în iureșul treburilor, ca în fruntea unei armate, sau în focul pregătirilor pentru o campanie, sau în zarva și
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
hotărât: place, șochează, este iubită, este detestată, oamenii o caută și o evită. Ai putea crede că ea transmite și celorlalți bizareria caracterului ei. DUCESA DE CHAULNES Spiritul Doamnei ducese de Chaulnes este atât de ciu dat, încât este cu neputință de definit: el nu poate fi comparat decât cu spațiul; are, ca să spunem așa, toate dimensiunile lui, adâncimea, întinderea și neantul; ia tot felul de forme și nu păstrează nici una; conține o abundență de idei, toate independente unele de altele
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
ori aceeași mișcare, a fost zărit și recunoscut. Am auzit mai multe persoane spunând, uitându-se spre loja noastră: Este Rousseau!Ă „Dumnezeule mare - i-am zis -, ați fost văzut!“ Mi-a răspuns pe un ton sec: „Așa ceva este cu neputință.“ Între timp se repeta din aproape în aproape, la parter: E Rousseau! E Rousseau! și toți ochii se aținteau asupra lojii noastre; dar lucrurile n-au mers mai departe. Acest mic murmur s-a stins fără să stârnească aplauze. Din
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
abia a auzit una sau două observații, că, bănuindu-l pe Volta de incredulitate, în loc să răspundă la obiecțiile lui, l-a acoperit cu injurii. Cât era de apucat, și-a dat seama de greutatea cu care se exprima și de neputința lui de a avea o discuție moderată. Căuta un om de litere care să aibă talentul vorbirii și care să fie în stare să-i dezvolte, în locul lui, teoria. După expunere, el ar fi apărut în templul său, ca un
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
secretă cu numele, dar de fapt publică, care a fost răsplata iscusitelor lor stăruințe, iată incontestabile puncte de asemănare; comparația nu se extinde însă dincolo de poziții. Când ne referim la persoane, nu mai găsim decât contraste. Într-adevăr, este cu neputință să-l compari pe Ludovic al XIV-lea, atât de impozant, și care, independent de rangul său suprem, imprima un caracter de grandoare celor mai neînsemnate acte ale sale, cu acela dintre strănepoții lui care nu era remarcabil decât prin
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
lui atotputernică nu se dăruia cu generozitate, dar se comunica deplin oricărui lucru pe care îl atingea. Repet, nu era vorba de orgoliu, sau era un orgoliu atât de natural, atât de spontan, încât unui om inteligent îi era cu neputință să fie șocat. Orice gând care îl cuprindea îl poseda, și atunci el trebuia să se arate la lumina zilei, trebuia ca sentimentul care-l însuflețea să se manifeste, în virtutea unei legi tot atât de irezistibile ca aceea care obligă o forță
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
mă făcea să fac patruzeci de leghe mai mult. Am prevenit-o pe Doamna de Chevreuse de ziua sosirii mele; bătrâna ducesă de Luynes mă aștepta la hanul meu. Doamna de Chevreuse era atât de bolnavă încât îi era cu neputință să vină să mă vadă, și nu putea nici să mă primească, dar vizita mea îi va face o mare bucurie a doua zi dimineață. Un ceas mai târziu, stând la fereastră, am văzut trecând într-o caleașcă, foarte gătită
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
posibilitățile reale de care dispune pentru a face față onorabil acestei dezvoltări. Nu există garanții, dar implicarea cu orice chip este preferabilă dezinteresului și conservatorismului retrograd. În confruntarea cu inovația se poate ivi uneori o îndoială sau un sentiment al neputinței. Din acest motiv, confruntarea cu schimbarea în educație devine o sarcină profesională, aparent imposibilă când se lovește de bariere psihologice sau de soluții extreme de tipul "ori ori". Este nevoie de debarasarea de practicile ineficiente, de reflexie critică și de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cele peste 100 familii de răzeși din vechea vatră au rămas mai puțin de 20 ... și acelea în proces de înlocuire prin urmași direcți, deciși să reziste, sau, mai ales, prin același procedeu de vânzare sau de simplă cedare în fața neputinței subzistenței prin forțele proprii. Oricum, satul nu mi-a lăsat impresia că e pe cale de dispariție. Rămâne ca și organele comunale să-i întindă o mână de ajutor, salvându-i atât mândria trecutului cât și orgoliul încăpățânării de a mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
revenim foarte greu la lectura unei singure convenții (Dickens, Galsworthy, chiar Joyce). Amestecul de planuri de toate felurile, turnul ui Babel care este textul Desperado, creează un lector resemnat, gata să îndure frustrarea că e neputincios. Lectura Desperado e o neputință asumată. Avansul romanului britanic în acest moment este tocmai această nouă lectură pe care o creează. E vorba de o lectură sceptică, precaută, versată, tolerantă până la nepăsare, receptivă până la anihilarea oricărei dorințe anterioare textului Desperado. Autorul de rețete Desperado tratează
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
că misterele au să rămână nedezlegate. Suntem învățați să iubim neîncheierea, să pătrundem esența neînceperii, să intuim adevărul de neconceput că trăim într-o lume fără început și fără de sfârșit. Ackroyd forțează, cu tandrețe, marginile înțelegerii, ajutându-ne să îndurăm neputința. Istoria în sine e cât se poate de simplă: Timothy Harcombe, fiul lui "Clement Harcombe. Mediu și vindecător", îi calcă tatălui lui pe urme. Tatăl a început ca magician de circ, până ce a cunoscut-o pe Cecilia, cu care s-
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
firul în patru și apoi să-l împletească la loc într-o narațiune haotică, amețitoare. În Nice Work și Paradise News își îngăduie să răsufle, să surâdă, să simtă. Și totuși, în ansamblu, e un Desperado căruia îi e cu neputință să se destindă. 2.12. David Lodge: Ghici cine gândește aici Thinks... este un titlu intraductibil prin polisemia lui. De la "gândește", la "fiecare gândește altceva, are alt punct de vedere", și la "gândește, deci există", la "gândește ca profesie (de unde
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
imposibilitatea de a comunica pe care o resimt violent atât personajele cât mai ales spectatorul/cititorul. Unii critici numesc piesele lui Pinter "comedii ale amenințării", mulți discută însă vulnerabilitatea personajelor, a căror tragedie stă tocmai în aparenta lor putere ori neputință. Cert este că în textele lui Pinter frica și râsul merg mână în mână, iar vechea teorie a genurilor, care separă drama de roman și poezie, ori comicul de tragic, e dinamitată fără nici o îndoială. Odată cu Pinter se naște "pinterescul
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]