8,671 matches
-
etape din lunga noastră aventură. Odată ce treceam frontiera în Maroc făceam cunoștință cu indicatorul rutier, de regulă zidit și enorm, Taza 500km. Am fost uimit de anunțul acesta de pe bornele care ne acompaniau. Ajungem la Taza, luăm masa și ne odihnim mai îndelung, convenim întreaga familie. Foamea ne dădea tîrcoale cînd mai aveam încă 100 km pînă la Taza. Mai răbdăm puțin și vom mînca civilizat într-un restaurant acătării. Taza 60 km, anunță veseli copiii. Accelerez și trec de sută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
proiect prost făcut a transformat Suedia într-o țară înțeleaptă. Suedezii mai trebuiau să construiască vreo 5-6 vase de război de tipul lui Vasa. N-au mai făcut-o. Peste 330 de ani, Vasa a revăzut lumina zilei și se odihnește, în toată splendoarea lui, într-un muzeu special. Vasa nu și-a făcut datoria atunci, dar și-o face acum. Vasa aduce venituri importante de la cei care vor să-i vadă măreția și să-i afle tragedia. Ce-ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
din nou dar lui Vuk nu-i mai pasă. Dorește să se facă bine. Mai dorește să atace NATO și cu forțe terestre. Vuk vrea război, Vuk vrea să curgă mult sînge. Vuk nu-i de acord cu ruga preotului. Odihnește-i, Doamne, în pace, la loc luminat... și iartă-i, Doamne, pe cei care le-au curmat viața atît de nemilos. Nuuu...părinte. Eu nu-i iert decît cînd voi intra în mormînt... Și mai iartă, Doamne, rătăcirile noastre... că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
o izbește ca pe ghiulea de zidul reședinței. Sîngele de pe perete a fost urgent spălat de ploaie... Era moartă. Se oprește de povestit. Oftez. Cu compasiune întreb: Ați înmormîntat-o în țara dumneavoastră?! Nu, în grădină. Sub un mango. Acolo se odihnește iubita noastră pisicuță. Sar în sus țipînd: O pisică?! Dar ce-ai crezut? O, doamne, n-am specificat de la început... Răcnesc: Și avea diabet? Da, îi făceam injecții de două ori pe zi. Ce seară, dom'le! Oare Sikorski o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Ramón o găsește pe My aproape moartă. Mușchii feții au cedat și plînsul a distrus femeia aceea frumoasă. A fost mama dimineață. Am lăsat-o acasă... Și, hai spune, ce s-a întîmplat? A scos taburetul în fața blocului, să se odihnească la umbră... Doamne, și?! L-a uitat acolo. Nu l-am mai găsit! După o săptămînă de lacrimi, Ramón o mîngîie ușor pe My. Ce zici, o luăm de la capăt? Nu, vreau pantofi! Vreau să ne trăim prezentul! Viața se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
om căruia îi mergea vestea că-i descurcăreț. Din analiza situației în care se afla a rezultat că trebuie musai să bea apă. Marilu, strigă Raul la nevastă-sa. Marilu era o condensare a numelor Maria și Luiza. Nevasta se odihnea într-un pat improvizat la circa un metru și jumătate de locul în care capul familiei dormea pe un pat adevărat, găsit în anul 1960, abandonat de un hoț pus pe fugă de Raul. Nici un răspuns din partea celei apelate, așa că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de luptă cu Napoleon în Africa. Am luat trompeta și cum cei doi erau preocupați cu sertarele, m-am apropiat la 2-3 metri de ei și, deodată, am sunat: Tu-uuua! Sunetul poate scoate și din morminte pe cei care se odihnesc acolo. Cel cu sacul a țîșnit spre bucătărie ca un glonte. Cel cu briceagul s-a repezit ca o ghiulea în geamul ăsta imens. Bang!! Cu capul drept berbec! A ricoșat cam doi metri și a căzut lat. Am aprins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Dar asta am să ți-o lămuresc mai târziu. Acum ascultă ce spune patriarhul despre voievodul Petru Schiopu: „Era om dulce la cuvânt, sever la purtări, îndemânatic la fapte. Stia limba turcească, cea grecească și cea românească, pe toți îi odihnea în tot chipul, mai ales el era milostiv cât se poate față de robi, de săraci, de mănăstiri, de biserici, de preoții de acolo și străinii, așa încât orice om se miră cum în locuri ca acestea s-a putut găsi unul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
al bisericii Sfântul Ioan Gură de Aur se arată fără fală în capătul Uliței Zlataust. Din stânga bisericii, îmi grăiește Spiritul domnesc.Bine ai venit, dragule. Apropie-te să vezi crucea de pe mormântul lui Barbu Lăutaru. Mă apropii și citesc: „Aici odihnește vestitul cântăreț cobzar starostele lăutarilor moldoveni Vasile Barbu Lăutaru 1780-1860.” Imi plec fruntea și parcă aud zumzetul cobzei acompaniind cântecul lăutarului: „Eu mă duc, mă prăpădesc, ca un cântec bătrânesc.” Vocea Spiritului domnesc împrăștie însă starea de reverie care m-
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de asemenea mormântul lui Grigorie al III-lea Ghica, decapitat de turci în 1777 pentru protestele împotriva cedării Bucovinei către austrieci. Alături de acesta se găsește un mormânt pe a cărui piatră tombală sunt scrise următoarele cuvinte: „Victimă, vai! a medicilor, odihnește acum sub această piatră Scarlat, fiul lui Grigore Ghica.” In timp ce eu spuneam acestea, am auzit cum Spiritul domnesc își dregea glasul, gata să-mi vorbească... - Dragule prieten și om bun,astăzi am avut bucuria să mă însoțești prin
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mulțumiri celor care m-au sprijinit în momente grele ale vieții și în promovarea creației mele literare. Autorul Prefață Amprentele unor timpuri Amprentele unor timpuri este cartea de față, scrisă de Ștefan Boboc-Pungeșteanu, urmașa alteia „Rădăcinile continuității”, care acum se odihnește pe rafturile de sus ale bibliotecii mele, după ce pentru mine și-a făcut datoria, servind reporterei de la Radio-Iași un bun prilej de a afla cum s-a născut la autor ideea scrierii ei pentru a deveni volumul în discuție: „Amprentele
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
început să ne cunoaștem de la distanță, știind fiecare ce produse avem, și chiar din ce zonă a Moldovei le aducem. Drumurile ce la fac sunt foarte obositoare și riscante. După cum cred că ați observat, de câte ori vin la dumneavoastră să mă odihnesc un pic, pur și simplu adorm din picioare, nu am puterea de-a mă abține nici măcar când sunt întrebat de dumneavoastră, despre ce mi-i mai drag, de zona natală, Valea Racovei, de mama, surorile și frații mei din Pungești
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
îl fac numai pentru țăranii înstăriți și boierii care au rămas sub 50 de hectare. De aceea i-am și spus mamei că nu mă mai interesează pământul ce vor cei de la primărie să mi-l dea. - Ia și te odihnește, vei gândi mai bine când ești odihnit. - Mă voi odihni noaptea asta, iar mâne dimineață mă voi duce iarăși la drum. În timpul călătoriei am timp să-mi pun ordine în gândire și să-mi fac un plan de acțiune până la
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
boierii care au rămas sub 50 de hectare. De aceea i-am și spus mamei că nu mă mai interesează pământul ce vor cei de la primărie să mi-l dea. - Ia și te odihnește, vei gândi mai bine când ești odihnit. - Mă voi odihni noaptea asta, iar mâne dimineață mă voi duce iarăși la drum. În timpul călătoriei am timp să-mi pun ordine în gândire și să-mi fac un plan de acțiune până la revenirea mea înapoi. Vă mulțumesc mult pentru
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
rămas sub 50 de hectare. De aceea i-am și spus mamei că nu mă mai interesează pământul ce vor cei de la primărie să mi-l dea. - Ia și te odihnește, vei gândi mai bine când ești odihnit. - Mă voi odihni noaptea asta, iar mâne dimineață mă voi duce iarăși la drum. În timpul călătoriei am timp să-mi pun ordine în gândire și să-mi fac un plan de acțiune până la revenirea mea înapoi. Vă mulțumesc mult pentru gânduri bune și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
vale se poate da drumul altfel la pas, văd că mergeți mai repede zise Săndel, ajungând din urmă gârcenenii. - Da, e adevărat, dar sunt și alte cauze ! Ne apropiem de casă, ca și soarele amezii. Chiar dacă obosim un pic, ne odihnim imediat. De fapt avem și multe treburi de făcut. Iată, mâine-i 24 decembrie, câte nu sunt de făcut la casa omului în ajun de Crăciun ?! Dumneata poți să mergi mai încet, că mai ai mult până la Pungești, încă vreo
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
lor de drum. Au intrat în sat. Și-au luat rămas bun cu urări de « Sărbători fericite și mulți ani », fiecare îndreptându-se spre casele lor, iar Săndel se gândi să treacă pe la rudele lui, familia Solomon Nicolae, să se odihnească un pic, măcar și poate va găsi și ceva de mâncare, că simțea mare nevoie de așa ceva, hrana rece dată de la școală era în cufărul de elev, ce se afla pe undeva...cine știe pe unde ! Ajuns în preajma gospodăriei unchiului
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Pungești... - Dar ce-i cu tine, de unde vii, de ce ești îmbrăcat militar? - Apoi ce să fie, sunt elev al Școlii tehnice militare din Sibiu și vin în concediu de sărbători. - Aaa ! acum pricep eu. Dar hai în casă să te odihnești un pic. Ai făcut de la gară, pe timpul acesta, peste zece kilometri. Cred că ești obosit. Dar n-ai cufăr, raniță, sau alt bagaj? - Vă mulțumesc pentru invitație (Săndel scuturând bine bocancii de zăpadă, evită să dea răspunsul cu privire la bagaj), dar
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
rezista tuturor încercărilor diavolești, de rău, de urât, de boli, și alte nenorociri, posibile pe acest pământ. Alături de ei, Săndel aduce mulțumiri familiei ospitaliere, zicând : « Săru‟mâna pentru masă, c-a fost bună și gustoasă ! » - De mâncat, am mâncat. De odihnit, m-am odihnit. De acum mulțumindu-vă că m-ați găzduit, voi pleca mai fericit. La revedere dragii mei, și vă urez din toată inima : un an nou fericit și la mulți ani cu sănătate. Apoi sărută mâna cu o
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
diavolești, de rău, de urât, de boli, și alte nenorociri, posibile pe acest pământ. Alături de ei, Săndel aduce mulțumiri familiei ospitaliere, zicând : « Săru‟mâna pentru masă, c-a fost bună și gustoasă ! » - De mâncat, am mâncat. De odihnit, m-am odihnit. De acum mulțumindu-vă că m-ați găzduit, voi pleca mai fericit. La revedere dragii mei, și vă urez din toată inima : un an nou fericit și la mulți ani cu sănătate. Apoi sărută mâna cu o afecțiune deosebită mătușii
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
întregi, micile exerciții de prin cârciumi și piețe sunt jocuri nevinovate de amatori. Cred, sincer, că un asemenea regim sonor, o asemenea cruciadă de decibeli sunt o sursă primejdioasă de imbecilizare publică. Simplul fapt că urechile noastre nu se mai odihnesc niciodată e o catastrofă. Ca să nu mai vorbesc despre ce ești obligat să auzi. Căci nu asculți Mozart sau Eminescu (nici ei n-ar fi, de altfel, o hrană igienică, dacă prezența lor acustică ar fi obligatorie și neîntreruptă), ci
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
obligatoriu, maica Teodosia elaborează alte 4 volume de poezii: „Din pribegie”, „Grădina Doamnei”, „Icoane pentru paraclis” și „Alte poezii”. După redeschiderea Mănăstirii Vladimirești, în februarie 1990, maica Teodosia revine la viața monahală, pentru ca la 8 august să plece să se odihnească în pace, alături de cei cărora le-a dedicat atâtea versuri, Dumnezeu și Sfinții Săi. Cel care a adus în atenția credincioșilor poeziile maicii Teodosia a fost Părintele Teofil Pârâianu, un alt om a cărui viață a fost marcată de întâlnirea
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
vă dă astfel o lecție, chiar plătind tot ea, căci vă apucați deîndată de strâns o alta, agresând iarăși... Dar să revin la somn, când doar un ageamiu poate crede că ignor ce se Întâmplă În jurul meu. După cum voi vă odihniți activ, schimbând o activitate cu alta, o agresiune cu alta, eu dorm activ, schimbând un simț cu altul, o neagresiune cu alta... În concluzie, În Natură nu există defecte, ci doar calități. Dreptu-i, unele nu vă convin, subiectivilor, ca venind
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
lume l-a însoțit pe aproape toată perioada mandatului încredințat. Din nefericire pentru noi toți, a fost și primul plecat în lumea celor drepți și asta pentru că dobândise o slăbiciune cardiacă la Revoluție, care ulterior l-a răpus. Acum se odihnește la Cimitirul Eroilor din Brăila și amintirea lui îmi frânge aripile și parcă îmi doboară așteptările, dacă mai pot ele exista astăzi, sau cel puțin nu cele la care aspirăm. Ceilalți ne-am risipit în toate colțurile, parcă pretutindeni și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
va renunța niciodată la Ardealul de Nord și dacă la liniștirea evenimentelor nu-l va redobândi la masa verde, va ști să-l cucerească prin sabie”. Gândul său cel mai mare, acela care nu-i dădea pace nici să se odihnească și pe care-l purta în suflet ca pe însuși ființa sa, era refacerea granițelor Țării, aducerea înapoi a teritoriilor ocupate cu forța de Rusia Sovietică, redresarea economiei, înlăturarea tuturor acelora care aduceau prejudicii Țării, ordine în Țară, muncă cinstită
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]