7,505 matches
-
pe pășuni și fânețe pe linia de cea mai mare pantă, în dorința de a scurta distanțele. Toate acestea se datorează și fărâmițării terenurilor după aplicarea Legii Fondului Funciar și au ca efect o degradare accentuată a solurilor. În cazul pășunilor, pășunatul excesiv pe terenurile în pantă a provocat modificarea profilului de sol și a proprietăților fizice în orizontul superior prin eroziune și tasare. În zonă au fost executate lucrări de îmbunătățiri funciare (sisteme de irigație, lucrări de drenaj, terasare și
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
comunei reprezintă 4963 ha din suprafața totală restul fiind luciu de apă și teren neproductiv. Culturile agricole cultivate cu precădere sunt păioasele: grâu, orz, ovăz și plante prăsitoare: sfecla de zahăr, sfecla furajera, cartofi etc. Comuna deține suprafețe de pajiști, pășuni, fânețe. Efectivele de animale sunt într-o continuă scădere. Lucrările agricole pe raza comunei sunt asigurate prin secția Agromec Sulița și de persoanele particulare care dețin mașini agricole. Ion Pribeagu ( Isak Lazarovici) 1887-1971 -umorist,autorul versurilor melodiei Zaraza , textierul lui
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
tot timpul primenit de curenții din Valea Prutului. Teritoriul satului Crasnaleuca este străbătut de câteva pâraie mici. Pârâul din Valea lui Carpen și pârâul de la Staniște sunt scurte, de 2 - 3 km și se varsă în râul Prut după ce străbat pășunile existente în văile respective. Aceste pâraie mai acumulează apă din nenumarate izvoare de coastă ceea ce le dă un debit relativ constant de apă chiar și în timpul verilor secetoase (a se vedea schița cu afluenții Prutului). În general, rețeaua hidrografică a
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
În general, rețeaua hidrografică a teritoriului Crasnaleuca are un regim torențial, ca urmare a defrișărilor de păduri care au avut loc în decursul timpului. Din suprafata totală a satului Crasnaleuca, 83% reprezintă vegetația naturală, din care pădurile ocupă 6%, iar pășunile și fânețele 11%. Peisajul formațiunilor vegetale se caracterizează prin plante specifice climatului continental. În categoria plantelor lemnoase intră etajul pădurii din dealul Coșerilor. Pădurea, în suprafață de cca. 58 ha, are specii de foioase reprezentate prin: stejarul ("Quercus robur"), carpenul
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
Fraxinus excelsior"), alunul ("Corylus avellana"), cireșul sălbatic ("Prunus avium"), sălcioara ("Elaeagnus angustifolia"), glădița ("Gleditsia triacanthos"). Au mai fost plantate în ultimii 30 de ani și specii rășinoase: pinul ("Pinus sylvestris"), molidul ("Picea excelsa"), tisa ("Taxus baccata") ș.a. Pajiștile, fânețele și pășunile au o vegetație ierboasă caracteristică acestei zone. Predomină speciile: păiușul ("Festuca ovina"), pirul crestat ("Agropyron cristatum"), pirul târâtor ("Elytrigia repens"), sulfina ("Melilotus officinalis"), lucerna ("Medicago sativa"), trifoiul târâtor ("Trifolium repens"), brusturele ("Arctium lappa"). Pe șesuri și lunci cresc multe plante
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
plantelor, fauna teritoriului acestui sat provine din toate părțile continentului, exceptând pe cele specifice zonei muntoase și pe cele marine sau din Delta Dunării. Fauna este asemănătoare cu cea din cuprinsul Podișului Moldovei. Insectele care se găsesc prin fânețe și pășuni: greierul de câmp ("Gryllus campestris"), cărăbușul de stepă ("Anoxia villosa"), cărăbușelul de aprilie ("Melolontha melolontha"), cărăbușul marmorat ("Polyphylla phulo"), fluturele coadă-de-rândunică ("Papilio machaon"), tăunul ("Tabanus autumnalis L."), calul-dracului ("Libellula quadrimaculata"). În apele râului Prut trăiesc o serie de pești cum
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
sat în comuna Hlipiceni din județul Botoșani, Moldova, România. Satul Victoria face parte din comuna Hlipiceni, situat în partea stângă a Jijiei inferioare. Suprafață satului Victoria este de 194,94 ha din care 70,9 ha teren arabil, 7,2ha pășuni, 24,87 ha vii, 2,53 ha livezi, 18,36 ha drumuri și 25,90 ha construcții. Cele mai mari înălțimi le au dealurile “ La podiș”-176m și “Dealul Popii” - 179,2 m, iar cea mai mica înălțime este înregistrată
Victoria (Hlipiceni), Botoșani () [Corola-website/Science/300930_a_302259]
-
folosind piatră de calcar din cariera locală de pe dealul Măgura. De asemenea agricultura și creșterea animalelor sunt o sursă importantă de venit. Pământurile Cuciulății sunt fertile, majoritatea terenului arabil aflându-se în lunca Oltului. Creșterea animalelor este facilitată de numeroasele pășuni din zona deluroasă, "Poiana Popii" și "După Pleașă" fiind două din cele mai importante. Apa potabilă este furnizată de pârâul Lupșa. Cuciulata are potențial turistic dar deocamdată activitățile turistice nu sunt promovate de autoritatea locală. Conform recensământului din 2002 satul
Cuciulata, Brașov () [Corola-website/Science/300939_a_302268]
-
numite acolo "drigane") plecau la păscut, mânate de un văcar, urmate de toți porcii, mânați de porcari. În fiecare zi era numit câte un băiețel, care să urce în turla bisericii, pe seară, când urmau să se întoarcă animalele de la pășune. Primele veneau driganele. Când le vedea apărând, în zare, copilul suna clopotul și toți gospodarii deschideau porțile, iar driganele intrau fiecare în curtea ei. Peste vreo jumătate de oră, se vedeau porcii venind spre sat. Copilul suna din nou clopotul
Felmer, Brașov () [Corola-website/Science/300943_a_302272]
-
Înainte de 1989, sașii numărau circa 635 de suflete, însă, potrivit unei numărători ale Bisericii Evanghelice, în 1997 nu mai rămăseseră decât 132. Economia măierușană se bazează în principal pe exploatarea lemnului și creșterea animalelor, având largi suprafețe împădurite și multe pășuni. În sat se află o grădiniță și o școală generală. Corul din Măieruș a fost înființat în anul 1919.
Măieruș, Brașov () [Corola-website/Science/300951_a_302280]
-
s-au păstrat în scoarță terestră. Rezervatia naturală este în partea sud-estică a satului Purcăreni, în locul numit "Uluci" și are o suprafață de 0,20 ha. Aici există un bloc mare de calcar, de aproximativ 200 de metri, care răzbate pășunea și care conține calcaroase cu fauna (fosilifera) de Stanberg, calcare fosilifere albe cu asociere de corali, scoică fosilă și crustacee și calcare recifale tithonice, forme mari de Diceras, atribuite jurasicului superior. Punctul fosilifer este singurul loc din Carpați în care
Purcăreni, Brașov () [Corola-website/Science/300958_a_302287]
-
relații noi, ce au contribuit la progresul agriculturii și a economiei naționale în general. Organele de expropriere și împroprietărire au avut un rol important în înfăptuirea legislației agrare. Exproprierea urmărea trei obiective: să dea țăranului pământ de arătură, să dea pășune pentru vite, să facă școli de agricultură, ferme model, prin care țăranii să învețe cum să-și organizeze gospodăriile. Se expropriau moșiile a căror suprafață trecea de 100 ha. Un număr mare de documente se referă la împroprietărire, care a
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
de război. Din procesul verbal încheiat la 30 august 1931 aflăm că din cele 4816,39 ha ale moșiei Cavadia au fost expropriate, pentru colonizare, 2027,4 ha repartizate în felul următor: 1818,5 ha la împroprietăriți, 627,99 ha pășune comunală, 125 ha rezerve de interes obștesc, 125 ha vatră comunală, 92,549 ha improductiv, drumuri, șanțuri. Hotarele dintre moșii erau reprezentate de prezența unor cruci de piatră dispuse la distanțe inegale unele de altele. Pe teritoriul satului Dudescu acestea
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
combine; totuși de 1-2 ani, se observă o regresie în agricultură multe pământuri arabile rămânând necultivate datorită îmbătrânirii populației. Această îmbătrânire a populației se datorează migrării tineretului în țările occidentale. Cu o suprafață de 212 ha de fânețe și multe pășuni în golul de munte, în Sebeș au existat condiții excelente pentru creșterea vitelor, boi, vaci, cai, bivoli și oi. Mândria oamenilor de altă dată era dată de frumusețea boilor. Boii apar ca motiv central în cântecele satului, în ceremoniile de
Sebeș, Brașov () [Corola-website/Science/300968_a_302297]
-
destul de consistent ca debit este Valea Letii, care străbate partea de sud a satului. Ca forme de relief sunt caracteristice culmile împădurite cu păduri de fag și mai rar gorun sau corn. Pe o mare parte a teritoriului se întind pășuni și fânețe. Există câteva vârfuri care ating sau depășesc 800 m. Astfel menționăm vârfurile Runcu, Chicera, Brâzgai, Roșioru și Dealul Cărmăzanului. Pe Valea Mișidului stâncile care străjuiesc pe alocuri versantul drept formează adevărate ,porți de fier” , greu străbătute de mica
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
exproprierea moșiei Bordei Verde aparținând Eforiei Spitalelor Civile, consemnată în procesul verbal din 5 octombrie 1922 al "Comisiunii IV județene de expropriere, ocol Viziru", la prețul de 2.600 lei/hectar terenul arabil și 1.900 lei/hectar terenul de pășune din lunca Călmățuiului. Efectul principal, pe plan local, al acestei legi avea să-l constituie apariția unei noi așezări, satul Vintilești, în partea de est a satului Bordei Verde. Localitatea a fost înființată pentru stabilirea locuitorilor din zona montană a
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
profil complex dominat de producția de cereale, plante tehnice, legume și creșterea animalelor. Drept urmare în localitatea Dudești activitatea economică de bază este agricultura. Privind folosința terenurilor cuprinse în teritoriul administrativ al localității Dudești avem: 1 Arabil = 9549,04 ha; 2 Pășuni = 576 ha; 3 Vii = 459,22 ha; 4 Păduri = 510 ha; 5 Ape și stuf = 177,28 ha; 6 Drumuri și căi ferate = 201,44 ha; 7 Curți construcții = 190,53 ha; 8 Neproductiv = 99,05 ha. 11742,73 ha
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
există zone fără scurgere în care s-au format lacurile cu apă sărată Unturosul și Tătaru. În lacul Unturosul apa se adună în urma precipitațiilor mai abundente, dar acesta este desecat periodic, suprafața de teren ocupată de acesta fiind folosită ca pășune pentru animale. Lacul Tătarul, în anotimpul secetos are apa foarte puțină și concentrația de mineralizare atinge valori maxime, uneori secând cu totul, iar în anotimpul în care precipitațiile sunt abundente, nivelul apei crește. Apele freatice, în marea lor majoritate sunt
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
comunei desfășurându-se activitatea C.A.P. Tărlungeni. Efectivele de animale de pe teritoriul satului au urmat în ultimii ani o curbă descendentă, datorită prețurilor mici de valorificare ale produselor obținute de la acestea. Satul dispune de o suprafață însemnată de fânețe și pășuni. Fânețele sunt folosite de crescătorii de animale, dar o parte din acestea s-au împădurit, nemai fiind întreținute de proprietari. În general, cei care nu mai dețin animale le închiriază celor interesați de obținerea de furaje. Pășunile sunt închiriate de către
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
de fânețe și pășuni. Fânețele sunt folosite de crescătorii de animale, dar o parte din acestea s-au împădurit, nemai fiind întreținute de proprietari. În general, cei care nu mai dețin animale le închiriază celor interesați de obținerea de furaje. Pășunile sunt închiriate de către Primărie proprietarilor de stâni, care se stabilesc printr-o ședință comunală, în funcție de ofertele pe care aceștia le fac crescătorilor de animale. Satul deține un islaz pe care pășunează animalele care nu sunt date la stână. În ultimii
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
de către Primărie proprietarilor de stâni, care se stabilesc printr-o ședință comunală, în funcție de ofertele pe care aceștia le fac crescătorilor de animale. Satul deține un islaz pe care pășunează animalele care nu sunt date la stână. În ultimii ani aceste pășuni nu au mai fost întreținute corespunzător, motiv pentru care și calitatea și cantitatea de iarbă sunt necorespunzătoare. În momentul de față în satul Tărlungeni învățământul se desfășoară în paralel și în limba română și în cea maghiară. În perioada de
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
sunt dezvoltarea serviciului de gospodărie comunală și terminarea canalizării . Localitatea Tărlungeni este una dintre cele mai frumoase așezări din județ. Pe raza ei se află și culmi semețe de munți (Ciucaș, Piatra Laptelui și Tesla) și dealuri cu fânețe și pășuni, dar și șes în depresiunea Bârsei. Flora este specifică zonei de deal și montane, cu trecere de la stejar și fag la conifere și chiar jnepeniș, iar fauna în afara celei obișnuite, domestice, cuprinde și o bogată faună cinegetică reprezentată prin căprioare
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
1 reformat și 2 izraeliți. 1894: 355 locuitori (pag. 159) În 1895 se face un recensământ agricol. În acel an satul Ciglean deținea 536 iugăre de pământ arător, 26 iugăre de grădini, 93 iugăre de fânețe și 6 de vii. Pășuni erau 151 iugăre iar păduri 314. În sat erau doar 1 atelaj cu 2 cai însă erau 4 atelaje cu 2 boi, două cu 3 boi, 6 cu bivoli și 8 cu vaci. Sătenii aveau 59 de vaci, juninci și
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
23 izraeliți; 1894: 979 locuitori; La recensământul agricol din anul 1895, în cele 186 de gospodării au fost consemnate următoarele date: 984 iugăre pământ arător, 25 iugăre de grădini, 303 iugăre de fânețe, 5 iugăre de vii, 288 iugăre de pășuni și 1202 iugăre de pădure. Oamenii aveau 2 atelaje cu un cal și 3 cu 2 cai, 11 atelaje cu 2 boi, 10 atelaje cu bivoli, 4 cu măgari și asini și 43 cu vaci; În gospodării erau 232 vite
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
Transilvania se face un recensământ agricol. Datele acestuia ne arată, parțial, care era nivelul de trai al oamenilor în acele timpuri. Satul deținea 481 iugăre de pământ arător, 18 iugăre de grădini, 145 iugăre de fânețe și 4 de vii. Pășuni erau 172 iugăre iar păduri doar 150. În sat erau doar 2 atelaje cu 2 cai, 4 atelaje cu 1 bou și 3 cu bivoli. Sătenii aveau 86 de vaci, juninci și viței, 44 de boi și juncani, 21 bivoli
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]