7,370 matches
-
despre dosarul de Securitate pierdut al lui Băsescu; despre casa din Mihăileanu; despre biletul lui Tăriceanu care a fost receptat mult mai puternic drept semn clar de corupție decât diversele bilete ale lui Băsescu. Toate au produs, în mod oarecum paradoxal, o erodare constantă a imaginii liderului P.N.L. și o creștere la fel de constantă în popularitate a președintelui țării. Explicația e, firește, destul de simplă: carisma e hotărâtoare. În vreme ce rigidului Călin Popescu-Tăriceanu această calitate îi lipsește cu desăvârșire, pentru actorul Traian Băsescu carisma
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
Belgiei) nu a fost prezentată pe larg în publicațiile catolice românești. Evenimentul a scos din nou la suprafață lipsa de unitate existentă în sânul comunității catolice din România, precum și incapacitatea de colaborare în domeniul presei a forțelor implicate. În mod paradoxal, expunerea situației din România s-a făcut la un eveniment internațional ce a fost organizat tocmai pentru a unifica presa catolică din întreaga lume și pentru a trasa direcțiile unitare de dezvoltarea a acesteia, alături de temele majore ce trebuiau să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
evreu ceh, de expresie germană, îndrăgostit de idiș, problema ospitalității se pune la el și în relația cu limba. El însuși afirmase că este "oaspetele limbii germane", ceea ce înseamnă un raport ambiguu și privilegiat cu limba germană. Kafka trăiește situația paradoxală a celui care nu se simte bine decât prin scris, pentru care adevărată ospitalitate, adevăratul acasă este scrisul dar pentru care acesta se petrece într-o limbă străină, rece și abstractă, în timp ce el se entuziasmează și adoră o limbă caldă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pune tulburător problema ospitalității străinului care este textul tradus și secole de-a rândul traducătorii și teoreticienii vremii n-au înțeles respectul față de textul străin și stranietatea lui, sacrificându-i-o prin adaptări și aclimatizări de tot felul. În mod paradoxal, într-o epocă în care vechea și buna ospitalitate e înlocuită cu ospitalitatea turistică, plătită, în materie de traducere abia acum, în ultimele câteva decenii, se pune cu adevărat problema ospitalității de acordat textului străin în toată stranietatea sa. Într-
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care înseamnă conștiința - prin rușinea resimțită - a devierii, a transgresiuneii comise, reparatoare prin faptul că ele înseamnă revendicarea și exigența unei funcționări normative a interacțiunii. Marea modestie în organizarea recepției și sensibilitatea exacerbată față de cea mai mică lipsă nu este paradoxală decât în aparență. Modestia este o conduită obligatorie semnificând poziția "umilă" a celui care primește. Să te comporți ca un mare senior înseamnă totodată să te prefaci că ești servitorul oaspetelui. Un astfel de understatment de sine este necesar pentru
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
-mi dea daruri de ospeție" (9.229-230)73*, iar când se întâlnesc îi cere ospitalitate sfântă și cadouri: "venim să-ți sărutăm genunchii, ca să ne primești și să ne dăruiești cu ce se cuvine oaspeților" (9.266-268)74*. Este destul de paradoxal, mai ales pentru un cititor modern, să vadă că invitatul imploră sau pretinde daruri de ospitalitate (și acest daruri sunt cu atât mai ambigue cu cât mai devreme Ulise se laudă cu un alt dar primit de la Maron, faimosul vin
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
morala poveștii introduce perspectiva unei justiții imanente: faptele bune sunt răsplătite, cele rele pedepsite. Fiindcă lipsa de ospitalitate este o dezordine care se cere reparată. Încă și mai importantă este funcția socială atribuită ospitalității. Povestirile prezintă, într-adevăr, o situație paradoxală prin aceea că găzduirea este întotdeauna oferită de către cei mai săraci, cei mai nevoiași, care își sacrifică ultimele lor bunuri pentru a-l primi cum se cuvine pe oaspetele lor, în vreme cei puternici și bogați îi închid ușa. O
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
stupefiat și stânjenit: tânărul erou al lui Vivant Denon este o astfel de victimă: "am fost mirat, încântat, nu mai știu ce s-a întâmplat cu mine și am început cu adevărat să cred că e o vrajă"230. Efectul paradoxal al unei astfel de îmbinări voluptoase este că te poți rătăci într-atât încât să confunzi mijloacele și scopul: "Mă cuprinse curiozitate: nu pe Doamna T... o doream acum, ci chiar cabinetul ei"231. Deliciile surprizei Strategiile ospitalității erotice vor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a cupei vieții, a devenit "cadranul orelor luminoase și al orelor întunecoase a tuturor oamenilor pe fața pământului", după cum scrie în Rosa roză (Quatrième Belvédère)1. Roza este nașterea, roză virginitatea, pierderea ei, plăcerile carnale, caracterul efemer al corpului omenesc... "Paradoxal este așadar că omul a asociat trandafirul cu moartea, făcând în același timp din el un elogiu al vieții [și]...dându-i masca extazului amoros"263. În poemele Occidentului și Orientului, trandafir rimează cu femeie, cu suferință, tortură, cruzime și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sa în termeni teatrali"271. Teatrul este un simulacru care prin repetiție are funcție de autoritate, exhibă ceea ce ar fi un sens autorizat într-un spațiu saturat al manifestării sale. În acest regim al surplusului de sens, care abuzează de "albul paradoxal al stereotipului"272, povestirea e producătoare de numeroase efecte de oglindă. Introducerea teatrului în povestire, crede Claude Roy, este profitabilă pentru exploatarea a două fețe ale mimesis-ului: ca exercițiu de simulare cu efect de real și ca elogiu complementar al
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fost greu, sau cel puțin, găsesc neliniștitor să primesc în camera mea un străin sau chiar un prieten [...]. Nu aș putea să depășesc decât cu mare greu, aproape cu durere, dificultatea de a primi pe cineva acasă"483. Această tensiune paradoxală între dorința insațiabilă și nepotolită de ospitalitate și eșecul repetat, reluat, indefinit rejucat a unei primiri imposibile structurează opera și imaginea arhetipală a omului în fața ușii, a unei uși care nu este decât pentru el și pe care el nu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
formă deosebit de demnă de atenție, prin aceea că ea este o experiență foarte generală, și, aș spune chiar universală în societatea burgheză modernă. Sensibilitatea deosebită a scriitorului a știut să se exprime astfel încât fiecare poate să regăsească termenii unui conflict paradoxal privitor la ospitalitatea domestică și sentimentul straniu de a fi oaspete în propria locuință, de a fi oaspete acasă. Nu chiar acasă la el, aici este sursa de crize și tensiuni: copilul, fiul, este acasă dar nu este acasă.. El
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
unui orar sever. El devine - chiar și prin meserie, dacă putem spune - un oaspete al propriei familii, în propriul său apartament pe care l-a închiriat cu rodul muncii sale pentru a-și adăposti familia - familie care printr-o răsturnare paradoxală, îl va considera un parazit și un oaspete nedorit. Pe lângă omniprezența privirii celuilalt, arhitectura însăși a casei îi amintesc mereu dependența. Astfel culoarul pe care îl evocă într-un text scurt: "Vru să deschidă ușa culoarului"515. Vrând să deschidă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de oaspete face parte din aceste constelații familiare în care exiguitatea, intimitatea pervertită ar trebui totuși să incite la fugă. Aceasta devine sensibilă în virtualitatea sa, de către un ultim element al casei: scara. Scara este un instrument de o mobilitate paradoxală. Ea permite schimbarea de loc, dar progresia sporește imobilitatea, fiindcă ea dă mereu naștere unor culoare, uși, alte scări, în mod vertiginos. "dacă nu găsești nimic aici pe culoare, atunce deschide ușile, dacă nu găsești nimic în spatele ușilor, sunt alte
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Aceasta înseamnă că aceste imagini - ca atâtea alte imagini americane - sunt înșelătoare, iluzorii și că noi ne găsim într-o lume abandonată de către sacru, o lume în care Dumnezeu tace (liniștea lui dumnezeu putând să fie de altfel, în mod paradoxal, dovada indubitabilă a existenței sale). Mitul Edenului, al Babel-ului sau al lui Oedip ne vorbesc de căutare și de transgresiune, de o mișcare care își creează propriile sale obstacole și interdicții, transformând migrarea-căutare în migrare-exil-expulsie-pedeapsă, aducând durere, confuzie și incomunicabilitate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Jupiter retras, care nu prezidează nici o adunare, care și-a delegat puterea, care nu-și citește rapoartele, care lasă hazardul să domnească. Această birocrație olimpiană, cu riturile sale, miturile sale, cultele și templul său (Hotelul Domnilor) este de o eficacitate paradoxală, de vreme ce perfecțiunea sa însăși înglobează toate lipsurile, toate erorile, toate rătăcirile, toate absențele. Ca și în cazul președintelui Statelor Unite, din America, căruia nu i se vede decât loja, Castelul este bântuit de către un conte absent care poate fi obiectul oricăror
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de zăpadă este locuința zeilor, "acolo unde se termină lumina, pentru că ei sunt pe moarte", scrie P. Citati. Zăpada pierde, ca și Castelul, aura sa, ușurătatea sa pentru a nu fi decât apăsare, limitare, gravitate degradată, cale a unei schimbări paradoxale care încleiază ființa în neputință și repetiție 593. K. se afundă în zăpadă și trebuie să fie susținut ca să meargă. O opoziție care traversează ansamblul povestirii este prezentată (care totuși ca toate cuplurile binare la Kafka se dovedește în cele
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
la care totul își urmează liniștit cursul, cu ordine și disciplină, o limbă sălbatică, confuză, liberă, boemă, tânără, o limbă orală, schimbătoare, concisă, rapidă, nepăsătoare, dialectală, transversală, cosmopolită. Este o limbă a cărei inteligibilitate este constituită de către germană, dar care, paradoxal, este intraductibilă în germană (dar este traductibilă în alte limbi) pentru că sub cuvinte aparent asemănătoare semnificanții sunt radical diferiți. Faptul cel mai remarcabil în acest discurs al lui Kafka este că idișul este prezentat aici ca o limbă intuitivă, comprehensibilă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mare imprecizie a sensului moral care, se știe, dă naștere tuturor exceselor" (Landolfi, op. cit., p. 135). 449 Landolfi, op. cit., p. 42. 450 Referitor la ermit, Sylvain Floch's scrie: "Această punere la secret, prescrisă de către sacru, răspunde unei aspirații aparent paradoxale: aceea de a permite conștiinței retrase să regăsească integralitatea eului dezintegrat de rana inițială. [...] Contemplativii se izolează în incinte materne pentru a scăpa de dispersia sufletului în tumultul Istoriei și a regăsi astfel interioritatea unei lumi unde nu (se pe
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sau după hepatita fulminantă sau cronică postvirală; rata de incidență a recidivelor este în strânsă dependență cu stadiul replicării virale în momentul practicării transplantului hepatic; conduita profilactică cea mai corectă la ora actuală pare să fie administrarea de imunoglobuline antiHBs. Paradoxal, incidența tumorilor maligne este mai crescută la pacienții cu transplant hepatic decât în populația generală, aspect constatat pentru limfoame, non Hodgkin, sarcom Kaposi sau de alt tip, cancere spinocelulare ale pielii sau buzelor, cancer hepatobiliar, neoplasm renal, cancer perineal. Primele
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
de la 1868. Despre direcțiunea progresului nostru și Mișcarea socială de la noi sunt exerciții intelectuale care deconstruiesc arhitectura statului și a societății de după 1834, expunând inadecvarea originară ce nu oferă tradițiilor locale nici o cale de afirmare. Moldovean și conservator, Rosetti este, paradoxal, mai aproape ca temperament de Alecu Russo decât de Maiorescu. Privirea înapoi a lui Rosetti nu este animată de energia celui care acordă viitorului misiunea sa civi lizatoare. Dimpotrivă; discontinuitatea de menta litate ce rupe lanțul generațiilor și instituie domnia
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
mai fecund de a trăi din fondul comun de mizerie socială.<ref id=”1”>Ibidem, p. 79.</ref> Odată cu Eminescu, ne situăm în marginea perimetrului intelectual junimist. Lectura pe care o dă scrii torul politic formelor fără fond probează natura paradoxală și complicată a viziunii sale politice. Distanța față de Rosetti, cel mai burkean și pesimist dintre junimiști, este considerabilă: grefat pe trunchiul junimist, textul eminescian este marcat de afinitatea cu gândirea xenofobă și antisemită a finelui de secol XIX.<ref id
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
nu știu, zău, dacă omenirea ar merita să ne ocupăm de dânsa.<ref id=”1”>P.P. Carp, Discursuri parlamentare, ed. cit., p. 595. </ref> Recitită astăzi, după un secol de la pronunțarea ei, alocuțiunea lui P.P. Carp își păstrează acea actualitate paradoxală care definește majoritatea textelor juni miste. Și, chiar dacă istoria a ales să ignore alternativa organicistă schițată de Carp, nu a putut să elimine efectele secundare pe care oratorul lea anticipat. Reforma agrară de după război nu a generat țărănimea robustă economic
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
care a urmat a fost utilă, ajutându-ne să clarificăm programul sugerat. Zonele de dezacord puternic care au ieșit ocazional la suprafață au fost de asemenea folositoare, scoțând în evidență punctele delicate ale dialogului politic și intelectual din România contemporană. Paradoxal, o astfel de controversă confirmă prin ea însăși nevoia continuării studiilor și indică abordări potrivite pentru cercetările viitoare. în sfârșit, așa cum o arată unele dintre observațiile ce urmează, câteva dintre aceste domenii au început într-adevăr să fie explorate, obținându
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Să începem cu ultimul aspect menționat, naționalismul. Este aici cineva care ar putea să nege importanța și impactul naționalismului în istoria recentă a României? Și care sunt opiniile noastre despre naționalism în sine, cel din România sau din altă parte? Paradoxal, în pofida importanței lor evidente pentru istoria României, starea acestor chestiuni este departe de a fi satisfăcătoare 61. 11. Sindromul societății disfuncționale O ultimă formă de capital uman negativ din istoria recentă a României este ceea ce soția mea și cu mine
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]