6,985 matches
-
de 2, 3, 4 și chiar mai mulți jucători. Cu cât un număr mai mare se demarcă în același timp, cu atât șansele realizării unui atac reușit cresc. Posesorul mingii are posibilitatea de a-si alege partenerul căruia să-i paseze, dar îi revine totodată o mare răspundere legată de precizia pasei, căci interceptarea ei de către adversar înseamnă, în majoritatea cazurilor, gol. Deplasările jucătorilor fără minge stau la baza acțiunilor de atac. Ele îngreuiază posibilitățile de organizare a apărării adverse, care
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
înalt nivel de măiestrie tehnică, fizică și tactică. Acest sistem pretinde hotărâre, promptitudine și capacitatea de a găsi totdeauna coechipierul în cea mai bună poziție. În caz contrar, folosirea atacului cu toată echipa poate periclita securitatea propriei porți, căci a pasă greșită, interceptată de adversar, îi dă acestuia posibilitatea de a trece imediat la contraatac. Trecerea de la jocul pe posturi fixe la cel în care echipele atacă si se apără cu întregul efectiv, în care orice jucător poate să fie fundaș
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
de obicei spre suprafața porții și precedate de demarcări eficace; când nu-și pot crea o poziție favorabilă de șut ei vor trece în zona de refacere a atacului, fie așteptând ca un alt coechipier să treacă la atac și pasându-i, fie intrând din nou în zona de pregătire a atacului sau chiar direct în zona de atac. [5] Desfășurarea cu răbdare a unei asemenea circulații va face ca apărarea adversă să nu reziste timp îndelungat si să comită o
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
zona de atac pentru a face loc altor coechipieri; dacă atacul lui s-a efectuat împreună cu încă 2—3 coechipieri și unul dintre aceștia este mai bine plasat, mingea pe care a primit-o din zona de refacere o va pasa acestuia. Orientarea în teren a jucătorilor și alegerea direcției de efectuarea a paselor sunt, de asemenea, foarte simple, jucătorii aflați în zona de refacere fiind atenți la zona de atac, cei din zona de atac la coechipieri aflați în zona
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
în zona de refacere fiind atenți la zona de atac, cei din zona de atac la coechipieri aflați în zona de refacere a atacului și numai cei aflați în zona de pregătire trebuind să-și aleagă partenerul căruia îi vor pasa din două zone diferite (de refacere și de atac). Pasa jucătorului din zona de pregătire a atacului este bine să fie adresată celui din zona de refacere, acesta fiind cu fața la zona de pregătire și putând să o primească pe apă
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
a marca. Dacă superioritatea numerică este absolută și după aruncarea la poartă mingea revine echipei inferioare sub aspect numeric, toate eforturile celor șase înaintași vor fi îndreptate spre marcarea celor mai apropiați adversari, cu scopul de a-i împiedica să paseze și încercând să intercepteze mingea și, eventual, să contraatace. Pentru a spori șansele de contraatac ale echipei în inferioritate, la o așezare pe teren a echipei adverse de 4—2, vor fi plasați doi fundași în linia a doua și
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
-i incomodeze în suprafața porții; în această situație ei sunt obligați să lase liber atacantul din linia întâi, care se găsește lateral față de poartă. Acesta va primi pasa și va înota spre poartă, atrăgând apărătorul. O dată reușită acțiunea, el va pasa mingea unuia dintre partenerii care s-a eliberat (fig. 8.). Când cel eliberat este un înaintaș din linia întâi, aflat în spațiul porții, fundașii au posibilitatea să îl blocheze cu ușurință. Ca atare, mingea nu îi va fi pasată întotdeauna
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
va pasa mingea unuia dintre partenerii care s-a eliberat (fig. 8.). Când cel eliberat este un înaintaș din linia întâi, aflat în spațiul porții, fundașii au posibilitatea să îl blocheze cu ușurință. Ca atare, mingea nu îi va fi pasată întotdeauna. Ea trebuie trimisă sigur că coechipierul va avea posibilitatea de a trage nestingherit la poartă. [5] Un alt sistem de așezare pe teren a unei echipe în superioritate numerică este acela în care jucătorii se plasează pe două linii
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
o puternică expresie rituală și stereotipă. Observația milenară s-a fixat în proverbele obiective, și individul nu mai face inutile sforțări de cunoaștere. La lirismul dezordonat al mâhnirii se opune un adevăr etern: Din codru rupi o rămurea, Ce-i pasă codrului de ea... politica țării, mută ca a lui Vlaicu-vodă, stă pe înțelepciunea arhaică: Ce e val, ca valul trece. Când, prin urmare, studiem literatura română, e greșit să măsurăm cu dimensiuni superficiale. Civilizația și cultura poporului român sunt străvechi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
clopotele-n limba lor Plângeau cu glas tânguitor; Și-adînc din bubuitul frânt Al bulgărilor de pământ Vorbea un glas, un cântec sfânt Și-nălțător: Nu cerceta aceste legi, Că ești nebun, când le-nțelegi! Din codru rupi o rămurea, Ce-i pasă codrului de ea: Ce-i pasă unei lumi întregi De moartea mea!" Coșbuc este nu numai un desăvârșit tehnician, dar nu rareori și un poet mare, profund original, un vizionar, cu accent ardelean evident, al mișcărilor sufletești sempiterne. ALȚI SCRIITORI
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
glas tânguitor; Și-adînc din bubuitul frânt Al bulgărilor de pământ Vorbea un glas, un cântec sfânt Și-nălțător: Nu cerceta aceste legi, Că ești nebun, când le-nțelegi! Din codru rupi o rămurea, Ce-i pasă codrului de ea: Ce-i pasă unei lumi întregi De moartea mea!" Coșbuc este nu numai un desăvârșit tehnician, dar nu rareori și un poet mare, profund original, un vizionar, cu accent ardelean evident, al mișcărilor sufletești sempiterne. ALȚI SCRIITORI ÎNTRE 1890-1900 Revistele dintre 1890 și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
activități precum controlul bugetar și creditele bancare. Acest fapt duce la situații contradictorii. În timp ce a existat o însemnată descentralizare politică după cum s-a amintit mai sus, a existat și o însemnată centralizare fiscală. Mai mult, guvernele centrale au încercat să paseze sarcinile mai grele către autoritățile subnaționale fără a oferi întotdeauna resurse financiare sau de alt tip, necesare pentru îndeplinirea acestor sarcini. Acest fenomen a fost numit "descentralizarea penuriei", și are loc adesea sub aspectul intensificării democrației locale. Această situație este
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
maniere principale de integrare 395: fie prin formula citării paremiologice ("De acolo proverbul: toată lumea să moară, numai Manea să trăiască.", IX, 166; Povestea cântecului: pe de laturi cu bănaturi, la mijloc pară de foc.", IX, 195; "vorba țiganului: ce-mi pasă mie că trăiește toată lumea, dacă mor eu.", IX, 499), fie prin încadrare diacronică a faptului particular în dimensiunile experienței și atitudinii colective, contextul paremiologic având valoare concluzivă ("Știut este: satul arde, baba...", IX, 129; Așadar sempre avanti! Ce dracu, ori
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
populare, extrem de diversă, servește intențiile demonstrative ale gazetarului: a avea sfadă, a nu-și cunoaște lungul nasului, a-și face mendrele, a-și scoate sufletul din palmă, a (nu) face hatâr, a-și înfierbânta creierii, a umbla ca mâța pe lângă pasat, a secera înainte de a fi semănat, negustorie cu piei de cloșcă, a se primbla d la Ana la Caiafa, a pune cuiva capul în poale, a pune mânile-n sân, a-și arăta văpseaua, a strâmba din nas, a-și spăla
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
bună comunicare, menținerea echilibrului și o oportunitate pozitivă de pregătire pentru a avea abilitatea de a conduce. Calitățile mediatorului: • imparțialitatea - să nu judeci; • să nu dai sfaturi; • empatie și obiectivitate - să fii în mod egal empatic; • confidențialitate; • arată că-ți pasă! Un bun mediator trebuie să aibă: • sensibilitate pentru semeni; • echilibru afectiv; • mobilitate în comportament; • capacitate de anticipare organizatorică, creatoare; 18 • perseverență, consecvență; • spirit de convingere și colaborare; • deschidere pentru schimbare; • receptivitate; • tact, tenacitate; • elasticitate, responsabilitate; • autocontrol; • stabilitate emotivă și umor
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
altminteri inutilitatea metafizicii și a imaginarului în viața americană"; "noi suntem cei care ne închipuim că totul culminează în transcendență și că nimic nu există fără să fi fost mai întâi gândit în concept. Lor, nu numai că nu le pasă de asta, dar au o perspectivă inversă. Nu conceptualizarea realității, ci realizarea conceptului și materializarea ideii" (ibidem, pp. 91-92). 502 Ibidem, p. 83. 503 În Richard G. Smith, "The Catastrophe of Paradox: Questions and Answers on Hyperreal America with Jean
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o să-l numesc Swag (prescurtare de la swagger Ă „lăudărosul”) Ă care avea un punct de vedere asemănător. Ca și managerul sus-menționat, Swag voia să fie cel care să aibă mingea În momentul marcării. Strategia sa era simplă. Avea să-i paseze unui mijlocaș de pe linia mediană, o namilă care avea talentul de a călca În picioare orice adversar, până ce echipa ajungea aproape de linia de marcare. În acel moment, urma să aplice o „furișare a fundașului”, joc ce-i permitea acestuia să
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
departamentul se descurcă bine, managerul va ști că este meritul dumneavoastră. 2. Nu uitați că a fi manager nu Înseamnă să fiți vedetă. Înseamnă să creați condițiile necesare pentru ca toți ceilalți să facă treabă bună. Să căutați ocaziile de a „pasa mingea” celorlalți jucători. Realizările ar trebui să poarte amprentele Întregii echipe, nu doar pe cele ale managerului. 3. Căutați ocazii de a promova eforturile grupului dumneavoastră. Încercați să vă vedeți ca o firmă de relații publice alcătuită dintr-o singură
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
uzurii. Ă Serviciile pentru clienți, oglinda mulțumirii angajaților, nu mai sunt inspirate. Ă Angajamentele de livrare făcute clienților sunt deseori Încălcate. Ă Respingerile și returnările comenzilor ating cote alarmante. Ă Atitudinea dominantă a multor angajați este de genul: „Cui Îi pasă?”. Ă Apar deseori resentimente și semne de neîncredere. Ă Absenteismul și Întârzierea se amplifică. Ă Împotrivirea față de schimbare este ridicată, de vreme ce nimeni nu are Încredere În manageri. Cauzele cinismului Chiar am crezut că Încrederea Începea să funcționeze În afaceri până când
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
pară rău că poetul a meritat această pedeapsă, că a fost în condiția de a fi meritat-o. Meruisse, mai mult de a admite un fapt obiectiv comis de Ovidiu, ar vrea să ne sugereze mai degrabă dorința de a pasa vina pe seama complexului de circumstanțe (politice, în primul rând) care au făcut posibilă îndepărtarea din Roma a poetului, chiar dacă pentru asemenea motive neînsemnate. În Epist. ex Ponto, II, II, apare aceeași atitudine a lui Ovidiu față de Messalinus. În aceasta ni
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
seduce enormă. La originea căderii se află, așadar, nu numai invidia, trufia, dar și păcatul (complexul) unui incest. Prăbușirea rebelilor, cu sugestia despicării, surpării universului, constituie partea cea mai frumoasă a poemului: „Bubuie cerul, se scoală Împăratul; Duduie eterul, că pasă urgia; Fulgere, vîlvoare În spațiu șerpuiesc; Focul se-ntinde, curăță păcatul. Marea-exploziune arrestă-eternitatea; Saltă firmamentul și sorii se spăimîntă, Cugetul de crimă pe unde se-ntinde Tot desfigurează, ca trăsnet Încinde; Foc negru și roșu lumina se preface, Plumb e
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
haos zgomotos; Dar Rinul e puternic! dar Rinul nu dispare, El a umplut abisul și trece maiestos! Luîndu-și cursul pacinic, din nou se-ndreaptă Rinul Prin sate și orașe, prin munți și văi frumoase. Nepăsător gigantic de timpuri furtunoase, El pasă cu mîndrie, căci a Învins destinul!” Tabloul nu este decît un fragment dintr-o alegorie amplă privitoare la menirea providențială a Franței. Alegoria este slabă, tabloul din interior este Însă remarcabil. Care sînt notele lui? Întîi grandoarea, amplitudinea proporțiilor: prăpastia
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
săptămîna Să-și croiască le dă mîna, Astfel și ele să-mbracă, Nu lasă moda să treacă. Tot Îți cer, tot te frămîntă PÎnă văd că cucu-ți cîntă, Apoi atunci or te lasă, Or de tine nu-i mai pasă. CÎt trăiești, nu mai vezi pace, Casa-n iad ți să preface. De ocări și de blesteme Îmbătrînești fără vreme. Perii În cap Îți albește Și obrazu-ți Încrețește. Urești lumea, urești viața Și nu-ți mai veselești fața. Amărît Îți
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
caracter mai pronunțat liric. Poemul (Povestea ăluia) e o reflecție sprintenă despre atotputernicia amorului și manifestarea oarbă a norocului; „Dar amorul la cîți trece PÎn’la mormînt Îi petrece, Și nici atuncea nu-i lasă, Ca norocul ce nu-i pasă, Ci și pe ale lor oase Varsă lacrimi dureroase, Le ridică monumente, Cele mai tari elemente, Le zidește chimitire Spre vecinică pomenire. El slăvește În viață Un adevăr cu dulceață, Și o dreptate cinstește, Aceasta Îl mulțămește. La neam, l-
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
până la forme tot mai stăpânite și mai decantate". 103 Ioana Bot, "Istoria și anatomia unui mit cultural", în Ioana Bot (coord.), Mihai Eminescu, "poet național român". Istoria și anatomia unui mit cultural, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2001, p. 55. 104 "Mite pasă...mite. D.E. Lovinescu răspunde d-lui Al. Tzigara-Samurcaș", în Adevărul, an 49, nr. 15561, 20 iunie 1935. 105 După Gabriela Omăt, interviul cu I. Șicloveanu (din Facla, an XIV, nr. 117, 23 dec. 1934) relevă "un adevărat complex Eminescu de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]