10,156 matches
-
în momentul apreciat de inițiatori drept cel mai potrivit. În anii '60, cănd apăruseră în R.F.G. germemi unei politici de destindere cu țările Estului comunist, cârtitele KGB-ului au fost instruite să organizeze așa-zise mișcări naziste, ai căror membrii pictau zvastici pe ziduri ori scriau lozinci reactonare, oferind astfel Kremlinului posibilitatea să denunțe cercurile revansiste din R.F.G., să refuze reluarea relațiilor diplomatice și să blocheze semnarea oricărui acord dintre cele două. Un exemplu tipic de provocare, tip maskirovka, în România
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
și presiunea momentului și amicul meu era singur. M-a chemat imediat: "Vino și dictează-mi codurile!" Dar eu aveam treabă și în Baterie. Am avut câteva trasee Baterie-PC. După ce i le-am dictat, l-am lăsat să le mai picteze el. Apoi au venit și cei de la concert și lucrurile s-au mai reglat. M. M.: Așa erau și pe hărțile codificate. Din punct de vedere organizatoric, armata era sârmă, extraordinar de bine organizată. S. B.: Pe tehnica de atunci
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
două seri, pentru a-mi da curaj să mă folosesc de cele necesare din bucătăria domniei sale, a organizat o cină în gradina unde a mai fost invitat și Raul, fostul student de la Academia din Iași, trimis de Liviu pentru a picta în biserica de la San Perre. Astăzi (sâmbătă), cu ce-am avut, am improvizat o masă de prânz unde aceiași (Mousen, Liviu, Raul și eu) am servit cu veselie și în bună înțelegere și pace, spaghete inventate, din conserve, roșii, ceapă
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
San Pere de Vilamajor de fiecare dată) și intrăm în contact cu ele datorită popularității lui Giusepe care trebuie să arunce o vorbă fiecăruia intrat în raza lui vizuală. Astfel, aseară, după o zi de muncă - Liviu a desenat, a pictat, a întins pânza pe un sașiu, eu am citit, am scris o scrisoare și am mai făcut o lecție din „Limba Spaniola” - carte pentru începători și inițiați - deci, după travaliul efectuat, am urcat „sus” pentru a evada puțin. Aici Giusepe
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
am văzut aici nu ne-a încântat deloc, și zile în șir ne-am gândit sau am discutat cu Liviu despre fenomenul Picasso. Nu vreau să intru în detalii, dar nu mă pot abține să spun că tot ce-a pictat în copilărie- adolescență stă sub semnul unui excelent executant (probabil că tatăl lui, care era profesor de desen îl lua cu el la peisaj sau îl așeza alături când avea vreun model, astfel încât Pablo era sub controlul permanent și - cred
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
pentru noi a fost, totuși ieri, marcând exact o lună și jumătate de la venirea noastră aici, trecerea prin acest spațiu printr-o expoziție deschisă aseară. După toate zilele petrecute pe terasa lui Mousen, după efortul uriaș depus de Liviu (a pictat în 35 de zile 30 de lucrări) după frământările generate de starea de creație pentru el și cea de imobilitate pentru mine, iată că ziua cea mare a sosit și după ce vineri și sâmbătă am aranjat totul, ridicând lucrările, inventând
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
era un decor de carton pentru un film romantic sau siropos. Nici nu știu cum sau ce să scriu despre așa ceva pentru că în afara sentimentului pustietății citadine care îți invadează sufletul alte observații n-ai de făcut. Ca și cum a-i picta un tablou pentru a imita realitatea, lucru care nu-ți trezește nici o emoție. De altfel până acum emoții puternice n-am trăit. Poate și pentru că este iarnă. Avem stări dar emoții nu. Afară este un ger cumplit și tocmai remarcam
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
băut binefăcătorul ceai de plante și ne-am întărit și trezit cu cafele, am pornit vesele într-o excursie de pomină cu un microbuz. Am poposit mai întâi la tipografia de la marginea Vâlcei, înspre Govora (vis-a-vis de bisericuța din Troian, pictată de Ecaterina în urmă cu 25 de ani, și unde am stat o vară întreagă înconjurați de flori și sunetele chitărilor), pentru a definitiva afișul final al expoziției ce urmează a fi organizată pentru a încununa activitatea taberei. După ce s-
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
care, plecând spre oraș, și-au amintit că trebuiau să-l ia și pe el abia când au coborât din mașină acasă. Se întâmplă câte ceva atât cât să ne amintim că trebuie să se mai întâmple câte ceva. În rest se pictează. Acum e gălăgie. Doisprezece bărbați străini se sfădesc cum să monteze o prelată. Trei femei se sfădesc în camere cum să schimbe cearceafurile. Frunzele se sfădesc cu vântul, dar asta e cea mai plăcută sfadă. Iar noi ne sfădim în
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
ce-ar putea deranja liniștea distinșilor și înalților oaspeți. Și măgarul Ionel, de origine turcă, rage în depărtare și se întreabă: „Oare cum îmi vor închide gura ca să nu rag când va veni măria sa ACELA?”. Și vântul suflă, și pictorii pictează și mai e un pic și cortul al treilea va fi gătat. Liviu e chemat să-și mute mașina. Aici strică peisajul. Și ceilalți: Costică Catargiu și Mitică Rusu, zis Polifem, trebuie să se supună. A fost înțelegerea făcută încă
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
a încălecat scaunul domnesc de stejar și catifea, altul a obosit de atâta stat în fund și s-a întins pe una din cele 20 de bănci care așteaptă să fie puse în rânduială de ospăț. Și vântul suflă; pictorii pictează cu gândul la exilul de mâine și la cum să-și ascundă lucrurile prin dulapuri ca să u deranjeze privirile în cazul în care personajele principale ale agapei de mâine vor dori să vadă activitatea culturală a conacului, Consiliului, Prefecturii, orașului
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
acestei activități atât de greu aprobate. Pauză. Unul lucrează, doi stau și restul au dispărut. Nu mai poate lucra nici ăla de făcea ceva, c-a venit unul mai deștept să-i dea indicații. Păsărelele cântă, vântul suflă și pictorii pictează. Astea se întâmplă constant și așezat. Fără vorbă multă și fără oboseală. Oare mâinile lor, mințile lor, corpurile lor încordate n-au nevoie de o pauză? Parcă nu. E prea frumos ca să te oprești din lucru și nici nu mai
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
bă, bă, îl dobori!”. Iar au obosit. Iar este cerută scara. Unul se învârte de colo-colo cu o bară într-o mână cu un clește în cealaltă și cu țigara în gură. Telefonul sună. Fetele noastre râd și povestesc în timp ce pictează. În curte a intrat un camion galben cu prelată galbenă. Cine o fi? Pe prelata galbenă scrie „Loial” cu albastru și pe șofer îl cheamă Adi. E o plăcuță pe fereastră în dreptul volanului care ne oferă această informație. Camionul face
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
vrem neapărat să-l vizităm. Supraveghetoarea care ne făcea semne disperate că nu au pictori români în galerie (ea asta a înțeles la început), a comis un gest de îngăduință, aprinzând luminile și arătându-ne drumul spre încăperile cu pânze pictate de autori bulgari mai puțin cunoscuți de noi. Când am terminat de vizitat Muzeul, ne-am zâmbit reciproc, noi cu mulțumire și recunoștință, ei cu prietenie și bunăvoință, un domn în vârstă adresându-mi câteva cuvinte în limba română, care
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
șnur", ci cu popasuri pe ici, pe colo. Pe la crescătoriile de ñandu, struțul sud-american, din care se pregăteau excelente specialități, carnea fiind foarte gustoasă și "fără colesterol", și unde puteam cumpăra pentru 100 de pesoși (cca 3 dolari) frumoase ouă pictate cu peisaje, indieni, păsări și ce-i mai trecea prin cap "artistului". La circa 40 de kilometri înainte de Montevideo, după o mica deviere, ajungeam la crescătoria de crocodili și broaște țestoase "Cerros Azules", întinsă pe 10 hectare, loc de încântare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
au trebuit s) ocoleasc) pentru a ajunge În curte. Abia dup) „r)zboiul de șase zile” etiopienii au schimbat lac)tele și au putut folosi din nou ușile. Au dou) capele mici cu icoane - destul de primitive -, iar pe pereți sunt pictate niște dungi stacojii, verzi și galbene, portretele unor patriarhi cu b)rbi albe și priviri fixe. Din umbr), prind contur niște preoți cu p)l)rii mari, negre. Cu secole În urm), ei au pus st)pânire pe acest loc
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
să-mi pot continua În paralel cariera profesională. Ce urma totuși să studieze un tânăr la noua noastră școală de teatru? Sigur că exista o tehnică, ce trebuia Învățată. Nu știu cum poți Învăța să faci poezie sau pictură, dar În teatru pictezi și faci poezie cu trupul și cu vocea. Aveam deci o direcție, aceea de a-l ajuta pe actor În explorarea acestui vast teren necunoscut care este instrumentul său - propriul trup. Pentru a crea premise cât mai deschise experimentării, doream
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Mariela era autoarea unor desene abstracte În culori pe niște carnete cu o hârtie specială japoneză, ce mi se păreau teatrale și care aminteau de stilul tablourilor lui Rothko. Aceste desene În miniatură au fost reproduse sub formă de paravane pictate pe dimensiunea scenei. Decorul, un labirint de paravane, nu descria geografic casa lui Harpagon, ci sugera atmosfera de angoasă și teroare ce-i contamina pe toți, inclusiv pe tineri: aceștia nu erau victime inocente ale unui tată-monstru, ci, dimpotrivă, acționau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Întunecimea impersonală dintre extremele vieții mele. Faptul că această Întunecime este produsă doar de zidurile timpului ce mă despart pe mine și pumnii mei zdreliți de lumea liberă a atemporalității este o convingere pe care o Împart bucuros cu sălbaticul pictat În cele mai țipătoare culori. Am călătorit Înapoi În gând - și gândul se Îngusta tot mai mult, fără speranță, pe măsură ce Înaintam - Înspre regiuni Îndepărtate unde am bâjbâit În căutarea unei deschideri secrete, pentru a descoperi că temnița timpului este sferică
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
lămâie, pe care am tăinuit-o În gura-mi pofticioasă. Era În 1904. Aveam cinci ani. Rusia lupta Împotriva Japoniei. Cu o plăcere plină de râvnă, revista englezească ilustrată săptămânală, la care era abonată domnișoara Norcott, reproducea scene de război pictate de artiști japonezi arătând cum locomotivele rusești - reprezentate În mod ciudat de pictorii japonezi ca niște jucării - se vor scufunda În apă, dacă armata noastră va Încerca să instaleze șine peste gheața Înșelătoare a lacului Baikal. Dar dacă mă gândesc
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ne putea citi peste umărul lui Pimen sau de a Încerca În zadar să-mi imaginez fluturii zburând printre florile Întunecate din grădina Julietei. Mama făcea tot ce putea ca să Încurajeze sensibilitatea mea generală față de stimulii vizuali. Câte acuarele a pictat pentru mine! Ce revelație am avut când mi-a arătat liliacul crescut din combinația roșului cu albastrul! În casa noastră din St. Petersburg, scotea uneori dintr-o nișă secretă din peretele camerei ei de toaletă (În care mă născusem), o
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
geniu, dar n-a fost cazul lui, și de aici s-au tras căutările lui după o umbră călătoare. În tinerețe, fusese ținta dușmăniei tatălui său, un nobil de țară din vechea școală (vânătoare de urși, teatru privat, câteva tablouri pictate de vechi maeștri alături de o mulțime de fleacuri), despre ale cărui crize de furie nestăpânită se zvonea că ar fi pus În pericol chiar viața băiatului. Mama mi-a povestit mai târziu despre Încordarea care se simțea În casa de la
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
singurul zgomot care se aude sub bătăile inimii tale. Într-un basm englezesc pe care mi l-a citit odată mama, un băiețel se dăduse jos din patul din poză și călărise pe calul lui de lemn pe o cărare pictată Între copaci tăcuți. În timp ce Îngenuncheam pe pernă, Învăluit de somnolență ca Într-o ceață și cu senzația de confort produsă de pudrarea cu talc, Îmi imaginam că mă cațăr În tabloul de deasupra patului și mă afund În pădurea de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
lucios sau o fotografie recent Înrămată. După ce am Învățat nu numai să desenez cuburi și conuri, ci să le conturez și umbre netede, ascendente, care le făceau să pară că se rotesc veșnic, bunul și bătrânul gentleman se mulțumea să picteze, sub privirile mele vrăjite, micile lui paradisuri umede, variații ale unui singur peisaj: o seară de vară cu un cer portocaliu, o pășune ce se sfârșea la marginea neagră a unei păduri Îndepărtate și un râu luminos ce reflecta cerul
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
purtată de colo-colo pe Înserat. Plutește ușor, apoi coboară; mâna amintirii, acoperită acum cu mănușa albă a unui valet, o așază În mijlocul unei mese rotunde. Îi potrivește cu grijă flacăra și un abajur cu franjuri de mătase pe care sunt pictate scene rococo cu sporturi de iarnă, Încununează lumina reglată din nou (cu vata din urechea lui Cazimir). Ce dezvăluie ea: un salon cald, luminos, elegant (stil „Imperiul rus“) Într-o casă Îngropată În zăpadă - ce va fi botezată În curând
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]