7,468 matches
-
la Simpozionul de la Vidin (Bulgaria) care a evocat războiul de independență 1877-1878, intitulat de organizatorii din Vidim Războiul Ruso-Turc, ceea ce a făcut necesară sublinierea contribuției armatei române-care a fost decisivă-și a voluntarilor bulgari. 5-III Lansare la Casa Cărții de către poeta Leonida Lari a ultimului său volum de poezii. 14-16-III excursie la Sadova cu un grup de elevi din lacalitatea SelemetBsarabia. Coordonator Maria Trocin 16-III Ne-a vizitat un grup de 40 de elevi și cadre didactice din orașul Soroca condus
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
1-3 -VII Pelerinaj la Mănăstirea Putna a unui colectiv de 44 persoane din orașiul Edineț (Hotin). Ceremonial de bun venit la punctul de frontieră Stânca Costești. Vizită la Ipotești, Suceava, Putna, Moldovița, Voroneț, Dragomirna. 3-5-VII Participare la Serata literară a poetei Leonida Lari care a avut loc la Coștei și Novisad-Iugoslavia. 7-10-VII La Timișoara are loc Simpozionul cu tema Cartea și Presa În memoria românilor de pretutindeni la care a luat parte delegatul nostru Prof. E. Maximiuc. 20-VII Sfințirea troiței În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
celor înstăriți din Chile. Am vizitat aici câteva vechi biserici și Muzeul arheologic, prezentând valoroase colecții de ustensile ale triburilor diaguite. De comun acord cu "minerii noștri", ne-am abătut din drum pentru a vizita locurile unde a trăit marea poetă Gabriela Mistral, laureată în 1945 a Premiului Nobel pentru literatură, născută la 7 aprilie 1889 și decedată la New York în 10 ianuarie 1957. Emoția de a fi lângă marea poetă era accentuată de gândul că în urmă cu doar 20
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
din drum pentru a vizita locurile unde a trăit marea poetă Gabriela Mistral, laureată în 1945 a Premiului Nobel pentru literatură, născută la 7 aprilie 1889 și decedată la New York în 10 ianuarie 1957. Emoția de a fi lângă marea poetă era accentuată de gândul că în urmă cu doar 20 de ani se reculeseseră aici Salvador Allende și Pablo Neruda! În centrul din Montegrande aveam să admirăm un grup statuar, prezentând-o pe Gabriela, învățătoare, alături de doi copii, casa Gabrielei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
ci poate și de ”confluența” din propria viață: căci, venind de tînăr în comună (dînsul e prin naștere, din Rădăuți și format în munții Dornei), s-a căsătorit cu „Doamna Nețica” (toată lumea îi spunea așa, în acte fiind Antoneta - Georgeta), poetă de talent, chiar și pictoriță (mama avea de la dînsa o pictură pe pînză neagră, ce și acum stă pe un perete al casei părintești). Și dacă tot am pomenit-o pe distinsa învățătoare a singurei mele surori, apoi cum l-
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ci poate și de ”confluența” din propria viață: căci, venind de tînăr în comună (dînsul e prin naștere, din Rădăuți și format în munții Dornei), s-a căsătorit cu „Doamna Nețica” (toată lumea îi spunea așa, în acte fiind Antoneta - Georgeta), poetă de talent, chiar și pictoriță (mama avea de la dînsa o pictură pe pînză neagră, ce și acum stă pe un perete al casei părintești). Și dacă tot am pomenit-o pe distinsa învățătoare a singurei mele surori, apoi cum l-
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
celelalte păcate muierești capitale: ispita, necredința, minciuna. Mi-am amintit acut, citind execuția simbolică intitulată „Talentata doamnă Muscă sau despre minciuna în extaz” (păstrând proporțiile și sesizând doar analogia), povestea reală a Juanei de la Cruz, călugăriță mexicană, excelentă teologă, dramaturgă, poetă, mai strălucitoare decât tot ce avea Mexicul catolic al veacului ei (secolul al XVII-lea). Ea se afla în competiție intelectuală cu marii teologi și scriitori ai vremii. O vreme, mexicanii au fost mândri că o au. O vreme. Apoi
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
la șezători, „Șalul negru” al lui Pușchin, era aplaudat frenetic. Transpunând în românește proză clasică rusă concomitent cu o poezie originală care se adresa copiilor, ferită și de imixtiuni politice prea grosolane, mai creativă se arăta Otilia Cazimir. Spre deosebire de Lesnea, poeta apărea însă foarte rar în public. Autoexilul din strada Bucșinescu nu-i favoriza popularitatea. În literatura ieșeană nume noi, unele semnificative altele lipsite de importanță, începeau să se contureze: George Mărgărit, Ion Istrati, mai târziu Mihai Florin Petrescu precum și altele
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
în cele din urmă deținut politic, era impunătoare: poet, folclorist dar mai cu seamă orator, Vasile Popa a fost cel care l-a „moșit” pe Labiș. În chip deosebit profesorul urmărea înclinațiile elevilor. Pentru Labiș dar și pentru Ana Dumitrașcu, poetă care n-a confirmat, Vasile Popa împreună cu Eugenia Scripcaru înființaseră un cenaclu în care și-au făcut ucenicia și alții: poeta Mihaela Monoranu, actorulregizor Ițicu Tâmpescu, scenografii Dan Nemțanu și Vasile Roman, coleg de clasă cu Labiș. Pentru căministul Roman
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
l-a „moșit” pe Labiș. În chip deosebit profesorul urmărea înclinațiile elevilor. Pentru Labiș dar și pentru Ana Dumitrașcu, poetă care n-a confirmat, Vasile Popa împreună cu Eugenia Scripcaru înființaseră un cenaclu în care și-au făcut ucenicia și alții: poeta Mihaela Monoranu, actorulregizor Ițicu Tâmpescu, scenografii Dan Nemțanu și Vasile Roman, coleg de clasă cu Labiș. Pentru căministul Roman, directorul adjunct Ilioaia a dispus să se amenajeze o cameră-atelier în care stăruitorul tânăr lucra zile și nopți în șir. Din
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Franța bătîndu-se, la Dunkerque, "pînă la ultimul soldat englez", după care s-a predat, aliata ei continuînd să lupte singură, din iunie 1940 pînă în iunie 1941, împotriva Germaniei în Europa și Africa și împotriva Japoniei. 192 Constantin Brâncoveanu, fratele poetei de limbă franceză Ana de Noailles. 193 Fratele diplomatului Anton Bibescu și membru al cercului de literați din jurul lui Marcel Proust. 194 Pionier al aviației române și recordman mondial, soțul scriitoarei Marta Bibescu, născută Lahovary. 195 Primăria Londrei. 196 Nume
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
catadicsit să anunțe în articolașul ei despre premiile Uniunii Scriitorilor că ai luat și tu premiu la proză. La ziarul ăsta al vostru împingeți rigoarea până la a vă persecuta unii pe alții. O cunoști pe Elena Vlădăreanu? — Pe cine? — Pe poeta Elena Vlădăreanu. Nu prea. — Ce-i aia: nu prea! O cunoști sau n-o cunoști! — „Eleno, n-am avut onoarea cu sânii tăi să mă întâlnesc”. Ce mai e și asta? Ai căpiat? Om serios ești tu... — Sunt versurile lui
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
onoarea cu sânii tăi să mă întâlnesc”. Ce mai e și asta? Ai căpiat? Om serios ești tu... — Sunt versurile lui Vintilă Ivănceanu. — A, dacă sunt versuri, nu-i grav!... Nu știu cum stă cu sânii, dar se pare că e o poetă foarte bună. Poate că ar trebui s-o publicăm la Paris. — O publicăm, de ce să n-o publicăm? Sau la Viena... — Păi ziceai că Ivănceanu s-a retras într-un anonimat disprețuitor. Precum Goma... — Comparația e inexactă! Goma o fi
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
burghez banal. Ce să spun? Paul Daian, în diferitele sale postúri, mă amuza și pe mine ca și pe alții, dar nu mai mult. Știam vag că scrie versuri și trăise pe lângă Angela Marinescu, pe care o știam realmente, ca poetă, nu ca personaj. Recunosc, nu citisem până anul acesta nici un vers de Paul Daian. Spre rușinea mea! Mi-am petrecut toată viața în preajma poeților de la Dimov, Mazilescu și până la Deguy și Roubaud, fac parte din comitetul de redacție al celei
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
-o vorbind cu luna. Vorbea încet, dar în glasul ei era căldură. Oare ce i-o fi spus lunei? ELENA FARAGO Începuturile Elenei Farago sunt coșbuciene și eminesciene, caracterizate printr-un conceptualism verbios. Când a venit în contact cu simbolismul, poeta a decolorat vechile imagini din epoca Semănătorului, dîndu-le o nuanță de vag. Adverbele, vorbele, pronumele, exclamațiile, scrise cu majusculă, devin personagii misterioase: Încotro, De unde, Ce va să fie, statornicul Este, tristul N-a fost, blândul Că n-a fost să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
duce înapoi Că mi-i dor de acasă. Poeziile iau lungimi intolerabile, cele mai simple propoziții compli-cîndu-se printr-un cifru de convenții simbolice (azimă, vin, blid, năframă), cam în stilul liturgic al lui Claudel sau în maniera Roman de la rose. Poeta încearcă să tragă "lanțul avarelor tăceri", ca să ajungă la "crinii" care simbolizează ceva, însă e înțepată de "spinii" care și ei înseamnă ceva, intră în "cimitirul nădejdilor", unde dă de un chin ce-i prihănește "mirul prohodului din suflet", ori
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
chin ce-i prihănește "mirul prohodului din suflet", ori vorbește de "coasele toamnei" care trec prin "lunca nădejdilor", unde "floarea albaștrilor cînd" și "frunza verzuilor poate" sunt moarte. Abia când se exprimă direct și simplu, Elena Farago e o remarcabilă poetă a dragostei pudice, fie că vorbește bărbatul: Tu care vrei alături cu mine să pășești, Nu crede că sunt robul pe care-l miluiești. Cu ochii tăi cei galeși în van vei aștepta Să îmi aplec genunchii cerșind iubirea ta
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
simple prestidigitații prozodice. OTILIA CAZIMIR Influențată ușor de G. Topîrceanu, dar mai nestânjenit lirică, poezia Otiliei Cazimir are înrudiri cu sentimentalismul lui Demostene Botez, cu beția de arome a lui Pillat, cu orgia de flori a simboliștilor. Nota particulară a poetei este însă o mare prospețime de impresii în perceperea înfloririi și dezagregării materiei. Sosirea lemnelor de la pădure deșteaptă senzația esențelor: În mers greoi și clătinat, Căruțele cu lemne mi-au adus Din codrii Bîrnovei, de sus, Și în ograda mea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fac eu ? a) La vecină să furnică O furnică mică, mica, Alergând, cu lacrimi pică Dar înfipta va să zică, Și se roaga să-l ajute Degeaba plângi acum, copile, Cu hrana să-l împrumuți. b) Poezia „O furnică” este scrisă de poeta Elenă Farago Poezia „Gândăcelul” este scrisă de poetul Tudor Arghezi. c) Faptă lor este mică, înfipta, grăbita. Făptura aceea este supărătoare. a)Textul de mai jos conține câteva greșeli. Corecteaza-le ! „ -adu cerbu-ncoace ! strigă împăratul -n-am nici un cerb de dat
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
se alintă ca o copilă brudnică, și deodată o vezi că se aruncă în disertații metafizice și în dispute literare, de n-o mai înțălege nici dracu. Toată dorința ei e s-audă vorbind de dânsa. Închipuiești-ți că se socoate poetă și muzicantă, încît bietul târgușorul nostru geme de versurile și de sonatele ei; de aceea noi toți o numim Muza de la Burdujăni." Scopul pentru care a scris C. Negruzzi această farsă, căci această bucată e nu numai tendențioasă, ci curat
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
atât de multe Că te dor Orbitele uscate ca de soare, Și sori rotunzi atârnă Din fiecare pom; (Ana Blandiana, Despre țara din care venim) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului: 1.Cum se numește țara de unde vine poeta? 2.Transcrieți versurile care vorbesc despre iarbă. 3.Explicați în 3-5 rânduri versurile: „Eu vin din vară,/ E o patrie fragilă/ Pe care orice frunză,/ Căzând, o poate stinge”. B. Limbă și comunicare: 4.Scrieți cuvinte cu sens asemănător pentru
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
ci unei maici a mănăstirii. În fine, că dacă a fost înmormântată cu slujbă creștinească nu a fost considerată o sinucigașă. Dar mormântul în părăsire sugerează, totuși, comportamentul enoriașilor ca pentru un sinucigaș. Călugării școliți ne spun, astăzi, că osemintele poetei au fost mutate dinspre marginea curții mai lângă biserică în împrejurări deosebit de grele pentru întreg așezământul: punându se problema desființării multor mănăstiri după Legea cultelor din 1948, Văraticul fiind printre ele, a fost chemat în ajutor Mihail Sadoveanu, care era
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
amenajeze întreg locul ca punct de interes cultural, făcând un monument pentru Veronica Micle și punându-l aproape de intrarea în biserică, și argumentând către conducere că mulți alți scriitori români își petreceau timpul în tihna acestor ziduri vechi. Iată cum poeta a salvat mănăstirea, zic cei care ți împărtășesc asemenea taine. Vreau să spun că există multe necunoscute în ecuația acestei vieți, ca să mă exprim în expresie pozitivistă; că există, adică, taine până azi ținute bine în rostul lor. La fața
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lume multă îi înconjura familia. Situația nu se confirmă nicicum pentru primăvara lui 1879 (că e primăvară, vedem după copacii înfloriți), casele din Iași ale soților Micle erau aglomerate, nu e loc aici de stat poetul în cerdac și cântat poeta la pian. Nici măcar nu știm, apoi, dacă aceste case ieșene aveau grădină. Desigur, e oțios să faci istorie literară după un text poetic. Faptul, însă, că sonetul este databil 1879 - deci trimite în zona vieții cronometrice; apoi faptul că Veronica
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ei au fost despărțiți. Octav Minar descrie fugar locul, prin 1924: „într-o casă cu două etaje, din care cel de sus are un cerdac, locuiește bătrâna maică Fevronia Sârboaica, care a găzduit pe Veronica Micle și în casa căreia poeta și-a dat duhul.” în epocă, prin casă cu două etaje se înțelege casă cu parter și etaj, „casă pe două rânduri de odăi”, cum se mai zicea. Această Maică Fevronia povestește, ea însăși: „în fiecare vară, pe la începutul lui
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]