8,144 matches
-
ca frații! Bucurie pentru Luiza și Iolanda, zi de zi! Te îmbrățișez cu tot gîndul meu bun, Aurel 1985 Borca, 12 februarie 1985 Dragul meu, Îți răspund tîrziu, după destule întîmplări cînd bune-cînd rele! Recunosc: nu îți mai scriu cu "pofta" de pe vremuri, ceva a rămas derutat în sufletul meu. În rest, e totul în ordine. Suport greu dezamăgirile de acest gen, dar sper să am puterea de a înțelege chiar și lucrurile ilogice. Am fost la București, mai mult de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
n.n.), urâțenia de fiică a colonelului Filitti, o altă mare... minunăție de fată Mia Zwiedeneck”. Neinițiat în dedesubturile acestei acțiuni și, probabil, lezat în orgoliu, I. Mocsonyi-Stârcea creionează colorat aceste seri dansante, considerând că obiectivul era ,,spre a-i deschide pofta” lui Mihai, că fetele nu prea au avut succes din cauza diferenței de dezvoltare biologică, mai rapidă la fete și a lipsei calităților de curtezan la Mihai. ,,Natural - scrie el - că cele mai multe din fetele invitate la palat erau virgine și cu
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
m-am retras și mi-am văzut de treabă, cu pânzele mele. Mă bucuram nespus văzându-le albe ca omătul, că se usucă așa de iute și le pot ghilii de multe ori. De scăldat, parcă mi-a cam trecut pofta... Nu știam ce să cred despre fantome. Cu tata mi-era rușine să discut, până într-o zi când nu mai puteam de frică și-am părăsit prundul în goană. Ca din senin s-a iscat o furtună de rupea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ca-n sânul lui Adam vreo trei săptămâni. Aveam un program deosebit, dar relaxant și dătător de sănătate. În fiecare dimineață ne plimbam o oră două prin pădure, ascultam trilurile maiastre ale păsărelelor dintre crengi și ne întorceam cu o poftă nebună de mâncare. După prânz dormeam vreo două ore și apoi iar prin pădure. De data asta luam cu noi coșulețe pentru fructe fragi, zmeură și mure. Am mâncat pe săturate frăguții copți și proaspeți. Pădurarul făcea glume cu noi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
stă numai la baltă toată ziua. După masă, când toți eram strânși în jurul aparatului de radio (cu baterii), am auzit pe cineva strigând la poartă: Sunt eu, Garafina. V-am adus niște pește. Poftiți de-l luați și să aveți poftă bună la el. E încă viu. Ce frumoși sunt! Uite ai aici niște bănuți, să aibă bărbatul tău de o pacică, măcar, zise mama. Dar, nu trebuia să-mi plătiți! Ivan și Doba pândeau printre gard și-o așteptau pe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
-o bine și-a umplut-o cu apă. Nouă ni s-au lungit urechile așteptându-l. Nu ne am apucat de mâncat, că nu era frumos să servim fără el. Vorba aceea: Toți pentru unul și unul pentru toți. Ce poftă am mai avut! Ne-am făcut mustăți de la cartofi, dar n-a mai contat. Am golit tot ce aveam de mâncare prin trăistuțe și-apoi, unii s-au întins lângă căpițe, alții s-au băgat în păpușoi (ca să găsească știuleți
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
-i insufle sentimente nobile de viață. Știa să discernă binele de rău, să-și aleagă prietenii cu grijă și să respecte prin atașament pe cel ales. Bunica ei, Mariuța Baroiului, ne invita mereu la prăvălia ei și ne făcea toate poftele. Ne iubea mult, fiind și rude de sânge (sora tatei). Am regretat că nu învățam la aceeași școală, dar vacanțele erau ale noastre. Familia lui Iliuță și-a Margalinei fiind vecină, ne-a fost mereu alături, în multe și diverse
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu scânciobul din luncă, trimite mama pe Gheorghe a ciubotarului după mine, să mă ducă repede acasă. Acesta, copil fiind și el, nu s-a lăsat până nu s-a dat de câteva ori și el în scrânciob. Și cum "pofta vine mâncând" ne-a prins noaptea în luncă. Veseli am pornit apoi spre casă. Pe aproape, nu mi venea să intru în ogradă. Tata, zărindu-mă printre gard, mi-a zis, oarecum cu ironie: Poate ți-o fi foame! Treci
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu puii. Nu se puteau desprinde de puișori galeși (unii cu gâtul gol, alții cu cârpă) care arătau ca niște ghemotoace de puf galben. Mama a venit cu un lighean mare cu mere ionatane și toți au mâncat cu mare poftă. La despărțire, domnii învățători au mulțumit pentru acest minunat prilej oferit de-a studia pe viu din avuția unei gospodării model și au promis că vor veni cu elevii la culesul fructelor, să dea o mână de ajutor. După plecarea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
că mă supăr! În gândul meu, însă nu vroiam să renunț în ruptul capului. Doar așa chiroști nu mai văzusem, nu încă să le mănânc. Am luat una în mână, așa fierbinte cum era și-am început să mușc cu poftă din ea. Mi s-a părut că parcă crânțănește ceva printre dinți și m-am oprit. Bunica, Dafina, m-a privit și m-a înțeles. Chiroștele mele sunt de orz, nu ca ale voastre! Nu-ți place, nu mânca! Eu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
scăpa de unele slugi, ce le păreau "nepotrivite" pentru ei. Se mai spunea că, uneori, morarii obosiți după ore întregi de măcinat, adormeau lângă coșurile cu făină. În toiul nopții, șobolanii, atrași de mirosul făinii proaspete, veneau și-și potoleau poftele. Dorind însă și ceva "carne", nu se sfiiau să le roadă morarilor urechile. Unuia, cică i-a ros și vârful nasului. Sătenii îi cunoșteau pe morari, după semnele ce le aveau ca "amintire" de la "musafirii" din moară. Nu mi-am
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
baseball, Coreea Japonia. Pe parcursul călătoriei am avut lumină bună și am făcut câteva poze reușite mai multor nave din larg sau din dană. Unele fac parte din Marina Imperială, altele sunt nave de coastă, nave grănicerești. Călătoria ne-a făcut poftă de mâncare, așa că mergem la SAIZERYA(restaurant italian), unde se prepară mâncăruri italienești apropiate de gustul mâncărurilor noastre. Asakusa Sâmbătă, 23. 08. 2008 Este ziua de naștere a lui Alex. Așa că m-am trezit de dimineață, m-am făcut frumoasă
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
o cafea fierbinte cu mult lapte. Cafeaua mi-o prepară Dragoș: un sfert de cană de cafea și trei sferturi lapte. Vremea înnourată mă trage la somn. Am urcat în cameră unde mă aștepta Dimi. Am ațipit 15 minute și pofta de viață mi-a revenit. După ce a mâncat, Dimi s-a apucat săși facă temele, iar eu să-mi notez impresiile. La ora 13:00 am fost nevoiți să eliberăm camera pentru efectuarea curățeniei zilnice. Lenjeria de pat se schimbă
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
lor, de curaj și devotament, a impresionat întreaga Japonie. Așa s-a născut „Povestea celor 47 de ronini”. Asakusa Miercuri, 27. 08. 2008 După ședință de acupunctură, combinată cu „moxe” și curent electric, am ieșit cu puterile refăcute și cu poftă de plimbare. Băieții au plecat la „Shibuya”. Nu i-am însoțit, pentru că am fost anul trecut împreună cu Mariana, Alexia, Cristina și Dimi. Între Shibuya și Asakusa, prefer Asakusa. Încă de ieri, Dragoș, Cristi și Alex, au plănuit să meargă în
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
ceea ce văzusem. Asakusa Miercuri, 03. 09. 2008 Nu știu de ce, dar în dimineața aceasta am fost melancolică. Deși m-am trezit în zori, am coborât târziu din pat. Am mers la micul dejun numai la insistențele băieților. Nu am avut poftă de mâncare, așa că am băut doar cafea și suc de ananas. Pentru că Dimi a plecat la școală, iar eu mi am pierdut vremea prin bazar. Acum, la ora prânzului, sunt singură în părculețul de lângă școala lui. Privesc cum cad frunzele
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
de-a dreapta lui Bertold pe estradă, și ducele Îi oferea curtenitor un strop de vin și o bucățică de friptură de potârniche. Toate se făceau după o bună rânduială. Ducele era voios și destins, În mijlocul credincioșilor lui slujitori, mânca cu poftă, lăudând talentele de gospodină ale gazdei și vinul prietenului lui. Pentru puține ceasuri devenea și el un om ca toți ceilalți, uitând grijile domniei și ceremonialul sever de la Curte. De data aceasta Însă, lucrurile se petrecură altfel. Mai Întâi stăpânul
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
fiindcă atunci te spintec pe tine În locul lui. Omul Îi dezlegă mâinile și-i puse Între degetele Înțepenite porția pregătită: Ia și mănâncă, nenorocitule. Cine știe de când n-ai mai avut nimic Între dinți! Simeon Îi mulțumi și mușcă fără poftă din carnea tare și uscată ca iasca. Aflase acum că deznodământul era aproape și-și spuse că poate era mai bine așa. Cel puțin după aceea Își va găsi liniștea. În aceeași clipă, ca și cum i s-ar fi trimis un
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
doamnă de viță nobilă și rău am făcut. Nu ești decât o bastardă și vei fi tratată ca atare. Nu meriți să fii soția unui Opfingen, vei fi amanta lui, da, pentru așa ceva ești destul de bună! și apoi vei potoli pofta slugilor mele, așa cum s-a Întâmplat cu slujitoarea ta. Ha, Ha, ha, izbucni el Într-un râs plin de răutate. „Nu pot să spun că oamenii mei n-au avut o noapte plăcută. Mititica era plină de farmec. Cu atât
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
că fata mi-a căzut singură În mână! și, oricum, se va ști cum s-a purtat Eglord cu ea!“ Așa că porunci ca Simeon să fie aruncat Într-una dintre firidele din beciul castelului, promițându și să-l tortureze după pofta inimii de Îndată ce va avea timp, iar pe Adelheid, cu toată curtenia de care era În stare, o Întoarse Înapoi În castel, Încuind-o cu mâna lui Într-una dintre cele mai frumoase Încăperi, plină de tapiserii de preț. Apoi trimise
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
apărea o fisură la plutitoarele hidrobicicletei.... Reveniți de pe apă, am mâncat sau am încercat să mâncăm la un local, după care ne-am culcat. Nu știu dacă am dormit mai bine ca altă dată, însă ne-am trezit odihniți, cu poftă de mâncare. Am ajuns pe baraj și de aici am coborât în oraș. Din piață am luat iaurt și pâine pe săturate. Mircea propusese să luăm trenul, dar eu m-am opus pentru a nu-și pierde farmecul excursia noastră
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
cu milioane de microbi. Se duseseră vremurile când de-aici prindeam pești și raci cu nemiluita, pe care bunica îi arunca fără milă în ceaunul cu apă clocotită pe foc, iar toată carapacea lor devenea roșie-roșie. Mâncam toți cu mare poftă, iar Haiduc avea, desigur, și el, partea lui de ronțăit. Prin urmare, nu putea bea apă din pârâiaș. Din reflex, se întorcea din nou la crăticioara lui smălțuită, care era uscată, fără fir de apă. Stătea câteva clipe descumpănit, apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
grăbiți, mestecați încet mâncarea, fără zgomote, fără plescăituri. În timp ce mestecați, gura să fie închisă. Ați înțeles? Mâncați frumos, civilizat. Chiar dacă nu este nimeni în preajma voastră, să nu uitați niciodată că Cineva de acolo de sus, din cer, vă privește permanent. Poftă bună la toți! Mulțumim, mama, și ție la fel. Aceste tartine improvizate și incomplete erau deosebit de nutritive și de natură să ne astâmpere foamea. Slănina era atât de bine preparată, moale ca untul, parfumată și delicioasă, încât aluneca singură la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Da. De-a lungul acestei "Căi Regale" se putea vedea, la tot pasul, amprenta omului muncitor, priceput și creator. Era încă o dată depășit, învins și abandonat acel "homo primitivus", în favoarea lui "homo sapiens". Au învins rațiunea, dorința de a trăi, pofta și dragostea de viață. Nu. Noi nu făceam parte din categoria oamenilor cărora Brennus le-ar fi putut zice: "Vae victis!" "Vai celor învinși". Această etichetă nu era pentru noi. Într-adevăr, am suferit un șoc, am primit un upercut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Ba dimpotrivă. Atît de multe festivaluri de poezie ca acum n-au fost niciodată. Nu există oraș din România în care să nu existe unul, să nu se dea premii, ba chiar să se scoată și reviste care să acopere poftele veleitarilor locali. Deși în plină criză, inflația de astfel de manifestări este în floare. Astfel de inițiative apar dintr-un paralelism al unor inițiative, adică din dorința de imitație și de preluare a unor idei și proiecte în forme adaptate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ea. Urma scapă, ori nu, turma. A.B.M-am simțit bine în casa sufletului tău, îți mulțumesc. Am loc, întotdeauna, pentru oaspeți în casa sufletului meu. Uneori poate că nu mă pricep să îi onorez cum se cuvine. Dar poftă și dorință de oaspeți am mai întotdeauna. Cred că acel lucru, practicat și de Nichita Stănescu, numit "casă deschisă", nu e nici mai mult, nici mai puțin decît "operă socială". Și încă una remarcabilă. Nu că ar fi Stănescu singurul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]