8,522 matches
-
piatră, preste o piatră rotunzită pentru praștie, preste un obiect oarecare lucrat de piatră? Cine a zgâriat puțin pământul, pre la vreo cetate dacă în munții noștri, pre malurile gârlelor noastre, și n-a găsit ceva asemeni obiecte?63. În relatarea unei alte expediții arheologice, remarcă "abundența de silexuri, ca nicăieri, în aceste prejme arată opulența de pe când averea principală a societății era silexul" și conchide că vechii locuitori ai țării sunt "oamenii cei mai avuți, cei mai opulenți ai epocii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mulțumire extatică râzând pe fețele lor când osteneala le silea să-și lase regiile aeriene și să se-ntoarcă a cere pământului puteri nouă"89. Insistența pe desenul aerian al mișcărilor - și pe dans, care e figura recurentă a acestei relatări - sugerează în același timp gratuitatea acestei gesticulații (ondulația și grația sunt semnele unui estetic pur, lipsit de finalitate) și consumul său rapid și caracterul său provizoriu. Așa cum în notele sale arheologice scriitorul nu e interesat de descrierea corpului, nici aici
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de timp, "camee antice grecești pe care timpul le-a insultat"108. Fără îndoială, registrul vegetal e mult mai adecvat pentru reprezentarea acestei "afecțiuni" decât registrul mineral. E vorba de aceeași tendință pe care am putut să o constatăm în relatările arheologice ale lui Bolliac, de a convoca două figuri paralele, unele care evocă duritatea materiei care înfruntă secolele, cealaltă care ilustrează conservarea miraculoasă a imponderabilelor prezenței - frunze, zdrențe sau resturi corporale. Geologicul și vegetalul, piatra și verdeața reprezintă dubla articulare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
între articolele lui B.P. Hasdeu un experiment, pe jumătate ludic, pe jumătate serios, pe care el însuși avea să îl caracterizeze "o curiozitate". La aproximativ o săptămână de la înlăturarea lui Cuza de pe tron, în 20 februarie 1866, a publicat o relatare a evenimentului în versuri, făcută însă după o rețetă mai specială: a recompus un reportaj din fragmente extrase din diverse poezii ale lui Bolintineanu, evident fără nicio legătură cu episodul abdicării. Înițial, poezia astfel obținută a fost publicată fără explicații
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dintr-un articol despre "Pleiada poeților români", apărut în 1861. Ca multe texte, nu îi aparține lui Pumnul. Însă spre deosebire de alte articole, acesta contrazice logica însăși a seriei de biografii. De fapt, nu e propriu-zis o narațiune de viață, ci relatarea primei întâlniri cu poetul. Într-una din zile m-am pomenit cu un june îmbrăcat cu o uniformă capricioasă, care deodată n-o puteam înțelege. El îmi spuse că este subhirurg și că se numește Grandea. Îl întrebai de este
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în realități prea abstracte pentru a mai produce vreo tresărire. Or, încă mai avem oameni care au memorie și pot să vorbească. Din păcate, prea puține povești ale lor au ajuns la publicul larg. Dacă tinerii ar citi măcar o relatare dintre cele strânse în acest volum, poate că nu ar mai fi nostalgici după o lume pe care nu au trăit-o, nu ar mai prelua cu atâta ușurință fantasmele părinților și bunicilor. Născuți fiind după căderea comunismului, ei nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pedepsei, dacă au fost păcăliți de informatorii introduși de către securiști în celule pentru acumulare de informații suplimentare, tipurile de presiuni fizice la care au fost supuși, dacă au fost răniți grav ori și-au pierdut cunoștința de pe urma bătăilor administrate. Ascultând relatările celor pe care i-am intervievat m-a revoltat faptul că pe anchetatori nu-i interesa deloc adevărul, ci voiau să obțină de la cel arestat, pe de o parte, recunoașterea faptelor, însă doar în versiunea dorită de securiști, iar pe
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
înfruntat o serie întreagă de dificultăți mai mari sau mai mici. O să mă rezum aici doar la cea mai importantă. În primul rând, a fost vorba despre întâmplări petrecute în marea lor majoritate până în 1964; adică, între momentul interviului și relatările celor intervievați s-a interpus deja un interval de peste 50 de ani. Memoria oricui este în genere selectivă, meandrică, labirintică și reține fie ceea ce are cea mai mare semnificație pentru cineva, fie ceea ce a fost cel mai intens trăit - într-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fost constant o barieră în obținerea de informații și date obiective: revolta, indignarea, stupoarea, tristețea, mâhnirea, dorința de răzbunare și alte afecte care nu s-au stins încă, sunt vii și intense, selectează, orientează și colorează prin ele însele o relatare și o conduc pe căi labirintice. Astfel încât, una dintre precauțiile pe care mi le-am luat a fost aceea să nu intervin cu o insistență prea mare asupra câte unui aspect sau altul, pentru a nu risca astfel să pierd
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Astfel încât, una dintre precauțiile pe care mi le-am luat a fost aceea să nu intervin cu o insistență prea mare asupra câte unui aspect sau altul, pentru a nu risca astfel să pierd alte detalii către care se orienta relatarea și care erau poate mai importante și s-ar fi pierdut astfel din cauza insistenței mele. Și, de altfel, nici nu am avut pregătit un chestionar formal de întrebări pe care să-l aplic mecanic, ci doar repere de ansamblu care
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
al regimului comunist, fie ale marilor minciuni ale ideologiei ca atare a regimului comunist. Cu alte cuvinte, au cunoscut ca nimeni alții pe propria piele și cu prețul suferințelor costurile neadevărului și am considerat această suferință o garanție pentru veridicitatea relatărilor. Interviurile care au rezultat sunt inegale ca dimensiuni tocmai pentru că oamenii cu care am vorbit au pregătiri diferite, au sensibilități și mijloace diferite de exprimare, după cum, de asemenea, dispoziția și disponibilitatea de a-și reaminti și mărturisi a fost diferită
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
multă dărnicie pentru cei nenorociți și susținuți cu și mai mult curaj de oamenii ce se devotau intereselor acelora, constituie primele așezări de temelie pe care s-a ridicat România de azi". Emblematice pentru timpurile de la 1848 - 1866 sunt și relatările pe care le face Dimitrie R. Rosetti în „Dicționarul contimporanilor din România" (1800 - 1898), București, 1898, p. 129130: amestecat în mișcarea de la 1848, Miclescu (Dumitru Sc.) fugi la timp la moșia Hoceni, proprietatea unchiului său Beldiman, pierzându-și funcția judecătorească
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mânăstirea Secul unde el se și călugări. Nici execuții capitale, nici călăi, de atunci țara noastră n-a mai avut, și nădăjduim că nici nu va avea vreodată, cel puțin dintre acei care să procedeze „a la Gavril Buzatu". Din relatarea ziarului rezultă că locul închisorii nu avea stabilitate la Iași. Iată ce spun despre aceasta Constantin Cihodaru și Gheorghe Platon în „Istoria orașului Iași", vol. I, Iași, 1980, p. 97-98: „În partea de sus a pieței palatului se afla temnița
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
scris una dintre cele mai controversate lucrări din istoriografia catolică românească, editată la Budapesta în 1908, în condiții neclare și astăzi 493. Folosind doar istoriografia maghiară, el a reactualizat teoriile maghiare privind originea secuiască-maghiară a catolicilor moldoveni, forțând interpretarea unor relatări ale misionarilor, precum și unele ipoteze fanteziste 494. Datorită acestei lucrări, istoriografia maghiară îl va cita deseori (practic cu orice prilej) pe Auner în susținerea tezelor privind originea catolicilor moldoveni. Scrierea a fost repudiată ulterior de Auner, fiind chiar omisă în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
-se cu "Principele Max, preot, dar și frate cu regele Saxoniei, care a mers cu divizia 23 germană, în calitate de capelan militar, ca să îngrijească pe soldații duși la război. Împăratul Wilhelm l-a decorat cu medalia Crucea de fier"609. Aceste relatări arătau importanța misiunii creștine a preoților, care nu ținea cont de tabăra din care ei făceau parte. S-a subliniat faptul că "Biserica Catolică, din punct de vedere spiritual și moral, nu făcea deosebire între națiuni și nu privea factorul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Această nouă pauză a durat 10 ani până în martie 1938, când a început o a treia perioadă a apariției revistei, care s-a încheiat odată cu venirea regimului comunist. În ultima perioadă a apariției revistei a existat un incident cauzat de relatarea eronată a unor momente din viața Sfântului Francisc despre care episcopul de Iași M. Robu a considerat că "a scandalizat credincioșii"; drept urmare, a "poruncit celor din redacție" ca astfel de relatări să nu mai apară în paginile unei tipărituri catolice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a apariției revistei a existat un incident cauzat de relatarea eronată a unor momente din viața Sfântului Francisc despre care episcopul de Iași M. Robu a considerat că "a scandalizat credincioșii"; drept urmare, a "poruncit celor din redacție" ca astfel de relatări să nu mai apară în paginile unei tipărituri catolice 704. Episcopul a atras atenția și conducătorului Ordinului Franciscan din Moldova asupra celor apărute în revistă, menționând că dacă acest incident se repetă, îi va sista apariția și o va trece
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
preoții Gheorghe Peț și Bronislau Falewski 755. A fost un susținător activ al presei catolice; a publicat numeroase studii ce au vizat o tematică diversă, precum: prezentarea vieților unor sfinți, poezii, cronici literare, cronica vizitelor canonice ale episcopului Mihai Robu, relatări privind sfințirea de biserici și diferite alte corespondențe de actualitate, prezentări ale ultimelor apariții editoriale la Editura "Presa Bună" și "Serafica"; a promovat-o pe aceasta din urmă în calitatea de secretar episcopal, pe când îl însoțea pe episcopul Mihai Robu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
un patron al ospitalității și găsim numeroase referințe în texte din secolul al XII-lea târziu și în secolul al XIII-lea, în Perceval de Chrétien de Troyes sau în Romanul lui Guillaume de Dôle sau Jaufré. Există și alte relatări ale acestei vieți, cea a lui Bartholomew of Trent (1244?-1251?) și cea a lui Vincent de Beauvais (1248?) în Speculum historiale. O Via în proză a sfântului este de asemenea cunoscută și datează din secolul al XIII-lea (în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
negru, îl pune în fața propriei nebunii: "Așadar această femeie greu de definit (greu de definit și în mine însumi)462 îmi ofereau o nouă mărturie a șederii ei, actuale sau trecute, în acest conac sumbru". Să trecem peste fetișism, peste relatările sadomasochiste ale unei uri amoroase pentru a ajunge la scena în care bătrânul încearcă să o resusciteze pe defunctă în timpul unei furtuni de o extremă violență, deși de scurtă durată, "cum sunt adesea furtunile de toamnă" și care ne amintește
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
metodă de învățare. În forma sa tradițională, evaluarea orală se numea „ascultare”, „ieșire la tablă”, astăzi „poate avea forme diferite, de la răspunsuri la câteva întrebări ale cadrului didactic la un discurs oral de o anumită mărime și durată, de la simpla relatare, rezumare, până la considerații, interpretări, analize, comentarii, opinii personale”(Ungureanu D., Teroarea creionului roșu, 2000, p. 130). Evaluarea orală este impregnată de subiectivism mai mult decât oricare dintre celelalte modalități de evaluare. În evaluarea orală se manifestă cu pregnanță factorii variabilității
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
dreptul fiecărui popor de a dispune de soarta sa”, frază-cheie, care se înrudea cu teza neamestecului în treburile interne. Cu siguranță însă, Paul al VI-lea a ridicat și problema statutului Bisericii Catolice din RSR, lucru care transpare chiar din relatarea seacă publicată în România liberă: “în acest context, Papa Paul al VI-lea s-a interesat asupra diverselor aspecte ale activității Bisericilor din România și, în mod deosebit, asupra vieții Bisericii Catolice”. Pe de altă parte însă, în același an
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
la Roma pentru un sejur de circa 2 săptămâni. Trecând prin Belgrad pentru 2 zile (19-21 oct. a.c.), mons. Poggi se grăbește să-l întâmpine pe Wyszynski și să se ocupe de perspectivele Bisericii Romano-Catolice din Polonia. Plecând de la această relatare și coroborând-o cu publicitatea făcută în Occident pentru vizita lui Poggi în România, ca și a comentariilor făcute de călugărul Menges la Europa Liberă (ațâțarea împotriva mons. Augustin, a patriarhului Justinian Marina și agitarea problemei greco-catolice), analiza obiectivă face
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
regim comunist și zorile luminoase de după ceea ce noi românii numeam Cortina de Fier și ceea ce francezii comuniști, care erau foarte numeroși și nu aparțineau numai clasei muncitoare, considerau a fi preludiul raiului pe pământ. Am fost foarte prost văzut, pentru că relatările mele despre închisori, despre sărăcie, colectivizarea forțată, despre cozile la alimente i-au decepționat într-atât încât am fost considerat un personaj care n-avea ce căuta la Renault. Francezii au un spirit tolerant, dar am avut de nenumărate ori
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și tot..., și după aia, în... a doua zi ne-a dus, ne-a dus... c-a zis așa că ne duce în Siberia da’ ne-a dus în Donbas, în Donbas și acolo ne-a băgat într-un lagăr. Asemenea relatări cutremurătoare ale tinerilor deportați forțat din țara lor natală, România, în URSS de către armata sovietică la începutul anului 1945 pot fi regăsite în numeroase povești de viață ale etnicilor germani care au trăit în România în perioada celui de-al
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]