11,435 matches
-
însă, psihologia negocierii nu s-a limitat doar la identificarea și descrierea comportamentelor decizionale ale negociatorilor, ci a încercat să furnizeze și soluții practice care să-l ajute pe negociator să-și maximizeze rezultatele. În acest context merită a fi relevată contribuția a doi autori americani (Roger Fisher și William Ury), care în 1981, au publicat lucrarea Getting to Yes: Negotiating Agreement Without Giving In, devenită, între timp, de referință în literatura dedicată negocierii. Menționăm că la a doua ediție, publicată
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
este relativ simplu de conceptualizat și de modelat experimental. Din păcate, cercetările întreprinse din perspectiva ei au ajuns la rezultate inconsistente și ambigui. Nu este suficientă identificarea potențialului moderator al unei variabile, ci mult mai importantă este explicarea mecanismelor care relevă și susțin interacțiunea variabilelor avute în vedere (Cooper, Dewe, O’Driscoll, 2001, p. 11). Paradigma stresului ca tranzacție între persoană și mediu Este nu doar o reluare și reconceptualizare a paradigmei anterioare, așa cum s-ar putea crede la prima vedere
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Un alt argument care susține diferența dintre burnout și oboseala cronică este și următorul: literatura medicală despre sindromul de oboseală cronică tinde să atribuie această stare factorilor dispoziționali din interiorul persoanei, pe când descoperirile științifice din ultimii 20 de ani au relevat puține corelații semnificative între personalitate (dispoziții individuale) și burnout. (Cooper, Dewe, O’Driscoll, 2001, p. 82). Toate cele de mai sus ne conduc la următoarea concluzie: burnout-ul și oboseala (chiar cronică) nu sunt variabile distincte, dar nici nu se suprapun
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
preocupare centrală a Asociației Naționale a Surzilor. De curând, aceasta a organizat primele cursuri de limbaj gestual pentru salariații săi și se așteaptă apariția normelor de atestare a primilor interpreți ai limbajului gestual în România. Literatura de specialitate ne-a relevat că in domeniul limbajului gestual cercetătorii sunt preocupați de studierea următoarelor aspecte : - cum să se definească tipurile de semne care să fie listate într-un dicționar de limbaj gestual ?; - cum se compară vocabularele scrise, verbale și gestuale ale limbajelor ?: - care
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
de exemplu, că persoanele atrăgătoare sunt de asemenea competente și demne de încredere. Extrovertiți - Indivizi care își exprimă emoțiile prin limbajul trupului, mai ales prin expresii faciale. Mai ales femeile se exteriorizează. Expresie emoțională - Manifestare de limbaj al trupului care relevă stări emoționale, în primul rând prin expresia feței, dar nu numai. Farmec social - Calitatea unei persoane sau a unei personalități publice de a vă face să doriți să vă împrieteniți sau să vă petreceți timpul cu ea/el, calitate care
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
cercetătorii ruginiți adevărate blasfemii, demonstrând ancorarea în unele teorii depășite, care s-au enunțat în urmă cu 200 de ani. Vom arăta care este etimologia anumitor termeni despe care am vorbit, accentuând în mod deosebit pe acele transformări lingvistice care relevă legea determinantă în evoluția de milenii a unei limbi ca cea română - anume legea comodității în rostire, în funcție de aparatul fonator și de tendința firească de fluidizarea vorbirii prin anularea cuvintelor, ori a părților de cuvinte sau a sunetelor inutile în
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
nu putem să scăpăm de solipsism câtă vreme ne concepem mai Întâi pe noi Înșine și pe celălalt ca pe două substanțe separate: orice unire a acestor două substanțe trebuie, Într-adevăr, considerată imposibilă. De aceea, studierea teoriilor moderne ne relevă un efort de a distinge În adâncul conștiințelor o legătură fundamentală și transcendentală cu celălalt, care ar face parte integrantă din fiecare conștiință Încă din momentul apariției sale” (Sartre, 1943, pp. 277-278). Filosofia modernă, de la Descartes Încoace, trecând prin Berkeley
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu altele mai Îndepărtate sau mai difuze: În vreme ce identitatea națională pare din ce În ce mai dificil de conturat, iar cea europeană are dificultăți În a se instaura, identitățile locale cunosc o renaștere spectaculoasă” (Jean Chevallier, citat de Lipiansky, 1998b, p. 147). Asemenea relații relevă și provoacă astfel diferite procese, pozitive și negative, de schimbare culturală ă așadar, cel puțin În parte, de schimbare de identitate. Noțiunea de strategie identitară ne permite să explicăm atitudinile și comportamentele, conștiente sau inconștiente, adoptate În cursul unor astfel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nuditatea lor biblică și colorată În culori vii, ale căror trupuri, Împodobite cu pene și cu pietre azurii, erau ca nimbate cu aur. Și totuși, personalitățile mai deosebite, inteligente și avizate nu au putut să nu observe și să nu releve diferențele și asemănările, În cel mai pur spirit comparatist, Între propria lor cultură și cea a teritoriilor străbătute adesea În grabă. Acești călători erau, Într-o anumită măsură, antiteza celor care spun că pretutindeni e la fel, turiști blazați pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
aceeași perspectivă, În măsura În care adesea sunt angajate politic Împotriva sistemului dominant și a mentalității occidentale În general. Ele produc texte „acuzatoare”, practică o muzică cu acorduri violente și cu ritmuri agresive, afișând În același timp noi tehnici ale corpului, În sensul relevat de Mauss, și cultivând o gestică „furioasă”, cu, de exemplu, pogos (sărituri verticale, Îmbrânceli și lovituri cu umărul) și slams (salturi cu brațele desfăcute peste mulțimea ce asistă la concert). Alcătuite din militanți Încrâncenați, aceste grupuri devin „purtătoare de cuvânt
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
realism magic” și de „spiralism” corespund tocmai acestui obiectiv, Însă și unor tentative de a susține un proiect estetic, În special În literatură. Aceste Încercări de a Îmbrăca din punct de vedere conceptual o cultură și operele care o reflectă relevă o indiscutabilă vitalitate a creației În această parte a lumii. Mișcarea Creolității provine din această aspirație spre exprimarea noțională. În 1988 a apărut pentru prima oară, În accepția sa actuală, o astfel de exprimare, sistematizată mai târziu de Jean Bernabé
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cunoscută, există autori care propun ca termenul „fraternitate” să fie Înlocuit cu „solidaritate”. Unul dintre acești autori a fost radicalul Léon Bourgeois (Solidarité, 1896), iar altul elenistul Alfred Croiset (prefața la Essai d’une philosophie de la solidarité, 1902). Aceste avataruri relevă o dificultate care depășește anecdota. Fraternitatea nu este o idee suficient de distinctă. Concept sau metaforă? Valoare morală sau principiu politic? Iluzie sau realitate? La prima vedere, termenul inspiră mai curând confuzie decât claritate. Nu exprimă oare nostalgia după alte
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
muncii: șomeri de lungă durată, pensionari, lucrători fără un veritabil statut profesional, noi categorii a căror legătură cu societatea nu mai poate fi interpretată direct prin activitatea lor profesională. O a doua interpretare, mai politică, insistă asupra crizei de solidaritate relevate de dezvoltarea individualismului contemporan și de incapacitatea statului de a răspunde exigențelor unei societăți din ce În ce mai atomizate. În ambele cazuri, accentul cade pe fenomene numite când „descalificare”, când „dezinserție”, „invalidare” sau „excludere”. Și nu este vorba despre fenomene marginale, ca și cum excluderea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dar capabili să simtă aceleași emoții. Influențele se propagă cu atât mai mult cu cât se dezvoltă mijloacele tehnice de difuzare și cultura mediatică. De aceea rock-ul este În același timp o muzică minoritară și una de masă. Ea relevă proprietatea pe care o au indivizii și grupurile de a-și Însuși un „obiect” cotidian, produs al unei industrii, pentru a face din el ceva personal, cu scopul, mai mult sau mai puțin realizat, de a-l restitui apoi publicului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
situațiile de sclavie de masă descrise În mod obișnuit, ea subliniază de asemenea limitele acestor analogii, legate de conjugarea unor trăsături evolutive (agricultura extensivă). În plus, studierea societăților numite tradiționale (de exemplu, a societăților amerindiene sau a celor din Oceania) relevă aspecte de obicei neglijate, În special privind statutul persoanelor. Faptul că reproducerea sclavilor nu a fost văzută ca un mijloc de aprovizionare decât În situații În care cumpărarea, cucerirea sau răpirea erau imposibile subliniază importanța factorului antropologic, precum și substituirea sclaviei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
exemple de agresivitate și de combativitate. La multe specii de animale, ierarhia se stabilește prin comportamente violente (ordinea loviturilor de cioc, la găini), fără ca agresiunea să fie un catharsis al frustrării. Și nimic nu dovedește generalizarea la animal a reversibilității, relevată la om de către psihanaliză, agresiunii Împotriva altuia și Împotriva propriei persoane (sadismul torționarului versus masochismul victimei). Freud, În 1930, vorbește despre angoasa În civilizație indusă de crima inițială a masculului dominator, de dorința ce nu cunoaște jumătăți de măsură a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mașină nu este atât de important chiar dacă sunt dispus să recunosc că există o agresivitate tip bolid, una tip mașină medie și alta tip Dacie 1300. Multe lucruri pot fi înțelese dar această agresivitate din jurul nostru nu. Caracterul românului se relevă extraodinar de bine în trafic. Psihanaliștii cred că ar trebui să-și schimbe locul analizării și să-și invite pacienții la o tură-două, ar descoperi mai multe urmărind comportamentul în trafic al pacientului decât multe luni de observație atentă întins
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
și delimitat ca atare, fiind de obicei o latură implicită a realizării lui. De aceea, a n a l i z a d i s c u r s u l u i, chiar dacă nu o face explicit, trebuie să releve aspectele prin care exigențele alterității au fost sau nu satisfăcute. V. intersubiectivitate. COSERIU 1994. IO AMBIGUITATE. Conceptul "ambiguitate" apare de timpuriu în lucrările de filozofie, matematică, fizică, sociologie, psihologie, lingvistică ș.a., unde cunoaște abordări explicative diferite. Majoritatea lucrărilor definesc noțiunea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Cu toate acestea, primele încercări de analiză textuală au apărut în cadrul semanticii structurale, dezvoltate prin teoriile lui Ferdinand de Saussure, dar care au orientat studiul spre domeniul vorbirii, unde sensul este realizat în mod efectiv. De aceea, analiza textuală se relevă a fi mai extinsă decît a n a l i z a d i s c u r s u l u i, cu care totuși nu se confundă, deși îi este apropiată sub multe aspecte. Analiza conținutului unui text
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
au pierdut funcția ințială, sau se mențin o perioadă în lexicul unor scriitori, cu intenționalitate stilistică ludică sau provocatoare. O altă trăsătură esențială a argoului este efemeritatea. De aceea, pentru argou creativitatea este o necesitate. La nivel fonetic, creativitatea se relevă prin particularități fonetice ale pronunției populare a unor cuvinte (a se benocla, panaramă pentru "panoramă", bagabond etc.). La nivel morfosintactic, poate fi identificată accentuarea tendințelor populare ale limbii române, cum ar fi: construcția glumeață a pluralului în -e al unor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Un număr de valori suplimentare pot însoți și corespondentele negate ale enunțului asertiv avut în vedere, căci negativele posibile Acum nu merg la școală; La școală, nu merg acum; Nu la școală merg acum au fiecare alt conținut. Asemenea aspecte relevă aspectul că, de fapt, aserțiunea este în esență o modalitate bazată pe atribuirea predicatului unui subiect. Uneori, negația poate reprezenta o formă de intensificare, iar nu de opunere la forma afirmativă (pozitivă), astfel încît, aserțiunea afirmativă El merge repede poate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
raportarea la sine, fie ca individ singular, fie ca membru al unei colectivități. Autodesemnarea este un procedeu discursiv concretizat în categorii de forme precum pronumele personale și grupurile nominale. Ca atare, o exprimare cu pronumele inclusiv noi (noi credem că ...) relevă un raport de coeziune de grup și de diferențiere de alții, în vreme ce exprimarea impersonală (se crede, de obicei, că ...) indică detașarea de conținutul exprimat. Unele tipuri de discursuri, precum cele care țin de limbajul politic, uzează de autodesemnare pentru a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cu adevărat funcțională, este necesar ca norma să fie întemeiată logico-științific, argumentativ sau din alt punct de vedere. În aceste condiții, a n a l i z a d i s c u r s u l u i poate releva măsura în care autoritatea a reușit să impună norma în momentul realizării lui și dacă cel care a realizat discursul a aderat sau nu la o normă sau la alta. Dacă discursul este realizat în limba populară, autoritatea nu este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a aderat sau nu la o normă sau la alta. Dacă discursul este realizat în limba populară, autoritatea nu este relevantă și se reduce la imitație și la influențare interpersonală, dacă însă se înscrie în sfera limbii literare, atunci el relevă măsura în care autoritatea a devenit, prin aptitudinile ei valorice, un modelator al conduitelor în folosirea limbii de cultură. Desigur, în aprecierea performanțelor autorității, trebuie avute în vedere deopotrivă legitimitatea și adecvarea manierelor ei de manifestare, precum și capacitatea autorului discursului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
participativ pentru a denumi ansamblul parametrilor care caracterizează situația de comunicare: participanții, numărul lor, calitatea lor și relațiile care-i unesc într-un schimb comunicativ, în care, așa cum a arătat E. Goffmann, se reflectă comportamentele conversaționale. În general, cadrul participativ relevă elementele contextuale care sînt, pe de o parte, prestabilite și, pe de altă parte, realizate pe măsura desfășurării interacțiunii; dacă numărul participanților este una dintre datele constitutive ale cadrului interacțional, acesta nu este un garant al numărului locutorilor angajați efectiv
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]