7,237 matches
-
numele lui clandestin, dezvăluit numai mie. Ajunsesem convins definitiv că se organizase ceva ca un complot împotriva zeului suprem și îmi închipuiam că autorul acestei mârșave acțiuni este Dracu', "Satan", care folosise nevinovăția harnicei mele bunici care se apucase de scuturat hainele la ordinul său criminal. Peste câteva zile, constatând că fosforescența cadranului pare mai slabă, am hotărât că Dumnezeu are nevoie de ajutor. Mi-a trecut prin cap că sunt dator să-l ajut. * Umblam, bezmetic, de unul singur, toată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
închinată toată neamului, bisericii și Ardealului său drag. Dacă ar mai exista în țara noastră câteva sute de slujitori ai altarelor ca protopopul Ion Moța, credința n-ar fi un cuvânt deșert, iar biserica ar mai putea nădăjdui să se scuture de pecinginea ce o acoperă și o roade. Când, după cuvântările lui Corneliu Georgescu și ale celorlalți camarazi, bulgării de pământ au răsunat pe coșciugul coborât în groapă, ca în balada lui Coșbuc: „Și-adânc din bubuitul frânt Al bulgărilor
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
cântate? Chiar pe toate vremea le-o fi spulberat? Ofiliți sunt crinii, visuri ne-mplinite, Veștezi trandafirii dorurilor moarte, Galbeni ghioceii, nădejdi risipite, Ruginiți sunt macii patimei deșarte. Însă, dintre florile crescute-n grădină Chiar cea mai gingașe nu s-a scuturat: E iubirea noastră, caldă și senină, Căreia și timpul i s-a închinat. Jilava, mai 1955 Dezamăgire Copil curat cum e cristalul Pe drumul vieții am pornit, Și nu credeam că tot amarul În cale-îmi va fi troienit. Cei răi
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
pădure plină de cedri, de maici și de căprioare, cu un program de 12 ore pe zi, la un seminar de filosofie. Aveam 36 de ani și veneam dintr-o Românie care de-abia de un an și jumătate se scuturase de coșmarul unei lumi în care trebuia să ne sacrificăm pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate, să nu știm, vedem, consumăm mai mult decât credea partidul, o lume în care imaginea și vocea dictaturii ne intraseră în celule, a iernilor
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
loc, înjurând cu foc chefereul și încercând să explice mecanismul cu care se lupta: - Merge pe-un c... care s-a blocat. C-o smucitură, alt pasager trase la loc ușa și, bineînțeles, scena l-a înveselit pe Cătălin; se scutura, chițcăind de râs, cu ochi boldiți de șoricel. Altcineva se interesă încotro merg copiii. - Da’ pe șoimulețul ăsta de ce-l mai cărați cu voi? Așa i-a și rămas porecla. Șoimuleț deveni marota cercului. Fiind supărăcios, Gruia îl lua peste
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
grup de soldați la deszăpezit. Cu lopata în spinare, ritmez pasul: „un, doi...“, până când am ajuns la locul de muncă. M-am întors pentru a da ordinele și m-am regăsit singur. Toți camarazii mei, tiptil-tiptil, au șters-o. Am scuturat capul cu un surâs amar pentru ingenuitatea mea și mi-am făcut treaba singur». Altă dată, era responsabilul unui dormitor de soldați. După semnalul de tăcere, a apărut locotenentul pentru a face împreună un rond de inspecție: «Caporal Calabria, e
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
obicei, clericilor care prestaseră serviciul militar li se grația un an de școală. Studentul Calabria sacrificase doi ani sub arme și, prin urmare, cu atât mai mult trebuia să-i folosească pentru a nu întârzia prea mult studiul teologiei. Giovanni scutură de praf cărțile de liceu și, cu ajutorul unor amici și al lui don Scapini, a încercat să învețe în cele două luni rămase ceea ce ar fi trebuit să învețe într-un an complet. S-a implicat noapte și zi în
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
aprofundat. Terminându-se examenul, don Scapini s-a apropiat de coleg cu o trepidație evidentă, cerându-i pe un ton rugător: «Deci, îi dai un 6?». Tânărul profesor, dându-și seama de neliniștea bătrânului profesor, cu un umor tipic venețian, scuturând capul, tergiversa: «Asta nu, chiar un 6 nu pot să-i dau». «Dar hai - insista don Scapini -, încearcă să înțelegi că acest tânăr a făcut doi ani de armată și, apoi, te asigur, că aici e stofă bună de preot
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de ani. Lipsurile trecute i-au epuizat fizicul. Și astfel, o simplă răceală la plămâni a degenerat rapid în bronhopneumonie. Boala o consum. Se stingea ca o lumânare. În seara de 13 decembrie, medicul care a consultat-o și-a scuturat capul cu tristețe: « Această femeie poate să moară dintr-o clipă într-alta». Don Giovanni a rămas împietrit. Contele Perez, care devenise de-acum un oaspete obișnuit al familiei Calabria, l-a găsit așezat în biroul său, cu capul plecat
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Calabria, îi șoptește - e un sărăntoc. Și, cu toate acestea, și-a băgat în minte să-i adune pe toți copiii pe care îi găsește pe drumuri. Să vedem ce o să reușească». Și își dă ochii peste cap, pufăi și scutură capul. Don Calabria schițează un zâmbet ascuns, pe care domnul insinuant la vorbă nu știe cum să-l interpreteze. Modesta familie crește numeric Odată cu sosirea altor copii nevoiași au crescut și cheltuielile, dar și ajutoarele au crescut proporționat. Don Calabria
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
mare pasiune și frământare pentru Biserică și preoți. Titlul și substanța cărții se rechemau la gândirea atâtor sfinți ai Contrareformei. Don Calabria era profund convins că numai sufletele pot acționa asupra sufletelor: un suflet înflăcărat, apostolic și sfânt, poate să scuture, să trezească și să transforme alte suflete. Nu există decât o soluție pentru a-i face pe oameni mai buni, să-i faci mai puri, mai dezinteresați, mai sfinți: să fim noi înșine buni, curați și sfinți. Până și părintele
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de Război a fost acela care, la indicațiile sale, a început ofensiva, năpustindu-se asupra ministrului de Finanțe, vinovat de a nu fi asigurat la timp solda ofițerilor, nici fondurile necesare nevoilor intendenței etc., etc. Acest virulent rechizitoriu l-a scuturat bine pe colegul nostru, Argetoianu, în ciuda obișnuitei sale siguranțe de sine. Totuși, pe bază de cifre, a reușit să dovedească faptul că departamentul său era în ordine și că greșelile semnalate, dacă erau exacte, cădeau în sarcina ministerului Apărării Naționale
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în 1863. Personajul central se numea Dinu Păturică și era un boiernaș parvenit. Cînd boierii pămînteni aveau încă bărbi, mustăți, caftan și anteriu, arivistul Păturică umbla ras și încerca să facă pe franțuzitul într-un București care încă nu se scuturase de Fanar. Veacurile s-au schimbat, oamenii nu. Caftanele, anteriile și pantalonii „de postavă văpsiți cafeniu“ au ajuns la muzeu. Gena balcanică se conservă chiar și neetalată în panoplii. Calitatea umană e o mărime fizică extrem de ușor măsurabilă pe meleagurile
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
un meci arbitrat de Crăciunescu, un 0-3 rușinos în fața lui Anderlecht într-un 5-3 încărcat de glorie. Neamțul a intrat într-un fotbal elen cu bani, dar și mustind de metehne. Banii i-a băgat în buzunar, metehnele le-a scuturat așa cum scuturi o cîrpă de praf peste balustradă, iar praful, mult, puțin, atît cît e, nu ajunge pe cămășile întinse la uscat din balconul de dedesubt. Grecia care i-a dat pas de defilare lui Figo pare în întregime opera
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
arbitrat de Crăciunescu, un 0-3 rușinos în fața lui Anderlecht într-un 5-3 încărcat de glorie. Neamțul a intrat într-un fotbal elen cu bani, dar și mustind de metehne. Banii i-a băgat în buzunar, metehnele le-a scuturat așa cum scuturi o cîrpă de praf peste balustradă, iar praful, mult, puțin, atît cît e, nu ajunge pe cămășile întinse la uscat din balconul de dedesubt. Grecia care i-a dat pas de defilare lui Figo pare în întregime opera lui Rehhagel
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Piața Matache din fotbal l-a oripilat și pe Adrian Porumboiu. Ca o dovadă că noțiunea de greață profundă nu ține seama de contul din bancă sau de anii petrecuți pe lista FIFA. Mesajul lui Porumboiu a fost foarte limpede, scuturat de orice frînă diplomatică, de orice nuanță ce ar putea lăsa vreo scăpare subiecților luați în discuție. Deși el s-a întins pe aproape o pagină color, esența poate fi rezumată la cîteva vorbe: toți sînt murdari, toți au pete
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
ai pățit? Ești bine? Te doare ceva? întreba ea fără a aștepta să primească vreun răspuns. Dă- mi mâna să te ajut. Ia să văd, unde te-ai lovit? L-a ajutat să se ridice și-a început să-l scuture în grabă, încercând să descopere vreo zgârietură, vreo lovitură, ceva cear putea să însemne suferință pentru frățiorul ei drag. Zăpada pufoasă avusese însă grijă să-l protejeze pe Emanuel. Era alb din cap până în picioare, dar nu pățise nimic. Și-
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
colegii de internat, Presnel, Tuflic, Poriu-Împărat, Scormolici și Beșleagă, cu câinele Bălan ce pune labele în pieptul stăpânului și-l linge pe obraz și sfâșie anteriile țiganilor, cu trăsura ce ia pe copil în vacanță, o "nadiceancă pe dricuri care scutura de minune, cu roțile galbene, coșul verde și capra neagră atârnată în curele". Descrierea casei lui Talpan unde poposește băiatul e gogoliană. De acum apar și bătrânii automatizați într-un singur tabiet sau idee fixă, boierii vegetabili, cuconii și cucoanele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vis misterios Și blând din cale-afară, Și prea era detot frumos De-au trebuit să piară. Altă romanță exprimă fatalitatea erotică atunci când luna de primăvară ocupă cerul: A noastre inimi își jurau Credința pe toți vecii, Când pe cărări se scuturau De floare liliecii. Pe lângă plopii fără soț pornește pe o idee sentimentală populară. Bărbatul trecea neînțeles de femeia pe care o iubea (e tema sonetului lui Arvers): Pe lângă plopii fără soț La geamul tău ce strălucea Adesea am trecut, Privii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
asupra animalelor, cal bolnav, bou melancolic, leu în cușcă. Tuberculos, Traian Demetrescu are o mare ascuțime senzorială, și beția până la leșin de trandafiri într-o grădină pare o pagină a unui Anghel delirant: " La cea mai ușoară adiere, rozele se scuturau, colorând pământul cu petalele lor albe, roșii, galbene. Grădina era plină de aceste flori care creșteau și mureau cu o repeziciune uimitoare. Nu le culegea nimeni; erau lăsate în pace; să trăiască și să moară, atât cât le era dat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
d-o sută de ani, În a frunzișului tărie Cu noduri mari ca chip de om, Rază de soare nu călca, Bronzat ici-colo de mușchi verde, Când vro furtună-i căta ceartă, Misterios ca și un gnom, În hohote se scutura. În curtea casei, sta în mijloc Înfipt adânc cu rădăcini Ce se-ntindeau în depărtare Trecând în curte la vecini. Îl luam în brațe pe d-o parte, Iar pe de alta draga mea; Ne atingeam la vârf de deget
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cade în cursă la cea mai plată adulație. Cutare colonel s-a pietrificat în "legea progresului" și și-a făcut o oratorie didactică bufonă invariabilă: "...Domnilor... din două lucruri unul: ori eu sunt nepriceput și atunci luați-mă de gât, scuturați-mă, strigați-mi: ho! destul, oprește-te! dă-te jos, nebunule! nu meriți să stai unde ai ajuns... Ori d-voastră nu vă faceți datoria și atunci am eu dreptul să vă scutur și să vă strig: Urmați legea progresului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nepriceput și atunci luați-mă de gât, scuturați-mă, strigați-mi: ho! destul, oprește-te! dă-te jos, nebunule! nu meriți să stai unde ai ajuns... Ori d-voastră nu vă faceți datoria și atunci am eu dreptul să vă scutur și să vă strig: Urmați legea progresului, pentru Dumnezeu!..." Plin de vervă în tot ce ține de observarea automatismului cazon, Gh. Brăescu e șovăitor în alte domenii. Mijloacele artistice (cînd nu e vorba de justeța transcrierii dialogului) îi lipsesc. De
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sucurile scurse spală rănile mortale De eroi căzuți în tină ca și simple efemere Ce adorm de veci pe-o floare, îngropîndu-se-n petale. Singură în tot cuprinsul, flora stelelor polare Înflorind spontan din ghiolul de argint ca dintr-o seră, Scutură multiple jerbe și coroane funerare Peste flori și peste oameni secerați de mitralieră. Apoi din ce în ce Perpessicius se precizează ca un intimist, scriind direct, cum simte, și luîndu-și ca patron pe Alain Chartier ("En, moy n'est entendement
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se folosea ca procedeu de a scoate firele mici de aur din apa rîurilor prin așezarea unei piei de oaie pe fundul apei. După un timp ea se punea pe un copac și după ce se usca, firele de aur se scuturau cu grijă. Grecii cînd au văzut asemenea minune li s-au umflat ochii cît cepele de uimire. Iar românii mai păstrează amintirea acelor vremuri prin numele de familie Colha și Culha. Diodor din Sicilia în scrierea Biblioteca istorică, Cartea lll
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]