7,183 matches
-
și nr . 820 din 22 august 1957 s‐ a ocupat de toate (a XIII‐ a aniversare a eliberării), nimic despre George Tutoveanu! Deabia la 26 octombrie 1957, într‐o sâmbătă, sosește „comanda socială” de la Iași l a Bârlad, și ziarul Steagul roșu publică poeziile „Vouă, celor tine ri” și „Strămoșii” de G. Tutoveanu, iar în chenar negru „G. Tutoveanu” de Constantin Ciopraga, un documentar preluat din Iașul Literar nr. 9/1957. La 22 februarie 1958 în Steagul roșu este publicată fotografia
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a Bârlad, și ziarul Steagul roșu publică poeziile „Vouă, celor tine ri” și „Strămoșii” de G. Tutoveanu, iar în chenar negru „G. Tutoveanu” de Constantin Ciopraga, un documentar preluat din Iașul Literar nr. 9/1957. La 22 februarie 1958 în Steagul roșu este publicată fotografia profesoarei Eugenia Tutoveanu, candidată în alegerile pentru Sfatul popular orășenesc Bârla d. După un an - doi, o încercare de comemorare a poetului G. Tutoveanu este amânată pentru că persoana avea ... poezie semănătoristă. La mormântul lui G. Tutoveanu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
poetului G. Tutoveanu este amânată pentru că persoana avea ... poezie semănătoristă. La mormântul lui G. Tutoveanu de la Cimitirul Eternitatea din Bârlad pelerinajul populației, dar mai ales a prietenilor, a admiratorilor și a elevilor se ținea lanț... La 26 noiembrie 1958 ziarul Steagul roșu își încetează 185 activitatea. Ultimul număr, 951 din 26 noiembri e 1958 publica lucrările Conferinței orășenești de partid Bârl ad, iar în pagina IV era publicat anunțul: „Abonați‐vă la Steagul roșu”! Cancelaria închiseseră cărțile de muncă cu data
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
se ținea lanț... La 26 noiembrie 1958 ziarul Steagul roșu își încetează 185 activitatea. Ultimul număr, 951 din 26 noiembri e 1958 publica lucrările Conferinței orășenești de partid Bârl ad, iar în pagina IV era publicat anunțul: „Abonați‐vă la Steagul roșu”! Cancelaria închiseseră cărțile de muncă cu data de 20 noiembrie 1958: „încetat activitatea; încetat apariția ziarului.” Lupșa Anatol fusese ales secretar al Comitetului orășenesc d e partid, Melic Grimberg devine profesor de economie politică la un liceu din oraș
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ca să iasă oala, ulciorul ori strachina cărora le stabilea data nașterii... Era un taciturn. Fusese, probabil, lovit de prea multe, ca să aibă încredere și să vorbească ori cui... * În fotografia de mai jos: La 22 ianuarie 1956 la predarea...‐ gestiunii Steagul roșu : de la stânga la dreapta: N. Constantinescu rămâne adm inistratorul ziarului; Rubin Schulimsohn mulțumit că pleacă în Capital a Moldovei - Iași la Flacăra Iașului; Anatol Lupșa - parcă îngrijorat că primește ștampila ziarului și rămâne redactor șef la Bârlad; Melic Grinberg
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu soțul, Mar ta Solomon, casiera, cu soțul, șeful Tipografiei din Bârlad, doamna Ene scu - solo, Teofil Un prim plan, în martie 1957, Ion N. Oprea la o discuție cu D. Păvălașcu - fotograful ziarului. 188 În primăvara anului 1958, la Steagul roșu Bârla d pe o scară exterioară clădirii redacției: Georgeta Bejan, Ion N. Opre a, Geta Tamaș, Maria Enescu și Aurel Stanciu. La pădurea Epureni - Bârlad, în excursie, în vara anului 1958 - întreg personalul redacției Steagul roșu împreună cu f amiliile
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
primăvara anului 1958, la Steagul roșu Bârla d pe o scară exterioară clădirii redacției: Georgeta Bejan, Ion N. Opre a, Geta Tamaș, Maria Enescu și Aurel Stanciu. La pădurea Epureni - Bârlad, în excursie, în vara anului 1958 - întreg personalul redacției Steagul roșu împreună cu f amiliile și cunoscuții. 189 După ani, în 1961, o întâlnire de plăcere: Ion N. Oprea, redactor la „Rulmentul” și „Flacăra Iașului” cu Emil Iancu , directorul economic al Teatrului Victor Ion Popa Bârlad. * Și o precizare din activitatea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
redactor la „Rulmentul” și „Flacăra Iașului” cu Emil Iancu , directorul economic al Teatrului Victor Ion Popa Bârlad. * Și o precizare din activitatea autorului aceste i lucrări: „Iată certificatul de calificare prezentat tovarășului Rubin Suhlimsohn, redactorul șef, la angajarea mea la Steagul roșu în 190 noiembrie 1954. Și promisiunea că sunt candidat a P.M.R. - fără să‐i spun că la unitatea militară de anti‐aeriană Someșeni - Cluj fusesem acceptat cu jumătate plus unul din cei prezenți - situație despre care , poate, voi vorbi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Militare, dar la dorința organelor de stat mi s-a anulat repartiția în domeniul justiției și am fost pus la dispoziția organelor de presă. La sfârșitul anului 1951, odată cu înființarea regionalei administrative Bârlad, am fost numit redactor șef al ziarului „Steagul roșu" din localitate. Am îndeplinit această funcție pînă în ianuarie 1956, când am fost transferat ca redactor șef adjunct la ziarul ieșean „Flacăra Iașului". În această funcție am lucrat pînă la data de 1 septembrie 1983, cînd am fost eliberat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
geamurile vagoanelor ca să mă vadă și apoi s ă mă îmbrățișeze, spunându‐ mi „Bine ai venit!” M‐am îndreptat cu pași grăbiți spre casă... ... Casa mi se părea mai mică, iar cei doi pomi de lângă 210 gard aveau aspectul unor steaguri coborâte în b ernă... ... Casa părintească cu amintiri rămâne însă vie în memoria mea cu tot ce m‐ a legat mai frumos și mai deosebit de tatăl meu, George Nedelea.” Se terminase chemarea din „Rondelul pentru oameni”; „Dă mâna ta într
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și „În loc de prefață” era semnat de prof. Constantin Clisu, secretarul cenaclului literar. Surpriză, alături de alți autori citați, apar versuri („Acum văd”, „La noi în sat”) semnate de moș Vasile din Zorleni, autor descoperit de colegul meu Aurel Stanciu de la ziarul Steagul roșu din Bârlad și publicat și în paginile acestui periodic. Alături se află articolul „Paloda literară” - prima revistă literară bârlădeană (20 ianuarie - 20 decembrie 1904) de Ștefan Secară, poezii de Cezar Stegaru, Sandu Tacu )”Omagiu lui Bethoven”) aforisme de Constantin
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Tutoveanu, G.G. Ursu, G. Nedelea, George Nestor , Ion Hobana, Gica Iuteș, Cezar Drăgoi, Ion Palodă (dr. I. Va infeld), profesori și elevi de la Liceul „Gh. Roșca Codreanu”. (Vedeți și volumul „Bârladul în presa vremurilo r”. De la revista „Păreri” la ziarul „Steagul roșu” 1932‐1949, cu „mărturisiri de Constantin Hușanu, apărut la Editura P.I.M., 20 07). * În octombrie 1946, numerele 19‐20, referindu‐se la menirea revistei F. Anderca face constatările: „Din Lumina vechiului meu prieten Beneș au dispărut și insu ltele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
idei, în cadrul restrâns al ținutului n ostru, noi cei strânși în jurul ”Țării de Jos” vom lupta cu înverșunat ă convingere, cu 433 încordarea tuturor energiilor de care dispunem. Desfășurând de pe zidurile vechii cetăți de c ultură care a fost Bârladul steagul credințelor și aspirațiilor de odinioară, nădăjduim să reușim să strângem din nou rândurile luptătorilor vechi și noi, pentru a începe cu toții munca de desțelenire a ogorului, deopotrivă de scump fie căruia. Faima de altădată a Palodei, vechile ei tradiții cultura
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
școală primară, tot acolo, unde m‐am deprins cu Ideea că există un poet al locurilor, după încă trei ani de gimnaziu la „Veniamin Costache” din Iași, anii Liceului Codreanu și primii de serviciu - fie că au fost la ziarul Steagul roșu, la S.R.S.C., la Flacăra Iașului ori la ziarul Rulmentul i‐ am trăit la Bârlad, în climatul care însemna Tutoveanu. Întovărășit de doamna Eugenia Tutoveanu, prezentă mereu la cenaclul „Alexandru Vlahuță” de la Biblioteca Stroe Beloescu, unde ne întâlneam și cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
130 Propaganda conservatoare .................................132 Praștia........................................ .......................137 Rulmentul ............................................... ..........138 Rulmentul - 25 ani de la făurirea.......................149 Rulmentul ............................................... ..........150 Răsăritul ............................................... ............151 România Mare ............................................... ....157 Secerea........................................ ......................159 Semănătorul.................................... ..................160 466 Semănătorul.................................... ..................165 Sentinela ............................................... ............169 Spiritismul ............................................... .........169 Steaua......................................... ......................172 Statutele societăților... .......................................173 Steaua Tutovei........................................ ...........174 Steagul Roșu ............................................... ......175 Straja neamului....................................... ..........194 Suveica Tecuciului..................................... ........194 Șarja ............................................... ..................194 Școala Bârlădeană .............................................19 5 Școlarii tutoveni....................................... .........195 Tinerețea ............................................... ............198 Tribuna Avântului (1907)...................................198 Tribuna Tutovei ............................................... ..198 Tutova ............................................... ................200 Țărănimea ............................................... ..........201 Uniunea ............................................... .............202 Uniunea Națională .............................................20 4 Vasluiul....................................... ......................206 Veacul nostru
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Famelie mare, renumerație mică, după buget... Interesantă este și soția polițaiului; ea nu apare pe scenă, dar Pristanda îi enunță filozofia de viață în monologul său, atunci când rămâne singur în cabinetul prefectului, după ce acesta și coana Joițica i-au numărat steagurile: „Grea misie, misia de polițai... și conul Fănică cu coana Joițica mai stau să-mi numere steagurile... Tot vorba bietei neveste, zice: Ghiță, Ghiță, pupă-l în bot și papă tot, că sătulul nu crede la ăl flămând...“ (Actul I
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Pristanda îi enunță filozofia de viață în monologul său, atunci când rămâne singur în cabinetul prefectului, după ce acesta și coana Joițica i-au numărat steagurile: „Grea misie, misia de polițai... și conul Fănică cu coana Joițica mai stau să-mi numere steagurile... Tot vorba bietei neveste, zice: Ghiță, Ghiță, pupă-l în bot și papă tot, că sătulul nu crede la ăl flămând...“ (Actul I, Scena II) 4.5. Marea întâlnire politică Scena discursurilor de la întâlnirea politică din Actul III este antologică
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
anume cunoaște sau de mijloacele comunicării pe care le folosește. Propaganda este o variantă particulară de manifestare a puterii în comunicare. Ea este o încercare sistematică de a manipula atitudini, credințe și acțiuni ale oamenilor prin folosirea cuvintelor, gesturilor, sloganelor, steagurilor și uniformelor. Factorul care distinge propaganda de educație și informare este selectivitatea și manipularea deliberată. Propaganda reprezintă comunicarea utilizată să controleze sau să manipuleze pe alții, de obicei grupuri mari de oameni. Ea implică atât controlul surselor de informare cât
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
dintre teritoriile din valea Rinului la care tindea Spania, pentru a-și putea deplasa în mod liber trupele din Milano către Țările de Jos208. Ca răspuns, catolicii s-au unit în 1609, sub conducerea lui Maximilian de Bavaria și sub steagul Ligii Sfinte. Niciunul dintre principalele state protestante ale Germaniei, cu excepția Palatinatului, nu a fost implicat direct în război înainte de publicarea Edictului de Restituire și a intervenția lui Gustav-Adolf (1629). Saxa și Brandenburg vor lua armele contra Habsburgilor după prădarea Magdeburgului
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
serie de teritorii. Iar dacă Mussolini a acaparat puterea din 1922633, Hitler a trebuit să aștepte ca marea criză economică să trimită 6,1 milioane de germani în șomaj 634. Partidul național-socialist s-a manifestat în Germania din anii 1930. Steagurile roșii, cântecele militare și uniformele elegante au sedus poporul german, camuflând ceea ce era esențial: ideologia urii. Nazismul și fascismul converg și diferă, în același timp. Nu trebuie să se confunde fascismul italian cu național-socialismul german, pentru că nici ideologiile, nici fundamentele
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
nici una, nici alta?"884 Este întrebarea cu care începe demersul celui care rămâne în istorie ca unul din artizanii acestui, poate nesperat încă, act de reparație istorică. În noaptea de 2 spre 3 octombrie 1990, în timp ce se intona imnul Germaniei, steagul negru-roșu-auriu a fost înălțat în fața Reichstag-ului. Europa a hotărât, dar Europa a și reacționat diferit la reunificarea Germaniei. Probleme precum "o hegemonie reînnoită", "problema germană riscă să fie foarte periculoasă", "această superputere economică își va regăsi, fără îndoială, fostele
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
moderne, semnat de Principele Alexandru Ioan Cuza și contrasemnat de ministrul Instrucțiunii, Mihail Kogălniceanu, la 16 octombrie 1860; apoi ciocanul și mistria folosite la așezarea pietrei de temelie a "Palatului de la Copou" (corpul central al universității, ridicat în 1893) sau steagurile primelor facultăți, împreună cu zeci de documente oficiale ale vremii și de colecții de exponate privind istoria intelectuală a universității ieșene, cu figurile ei tutelare sau cu realizările sale istorice. Am lăsat pentru final secțiunea muzeală dedicată civilizației neolitice care a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
După care dă un colăcel de pomană, pentru sufletul mortului sau moartei și altul pentru soare, ca martor la această procesiune. Tot pînă la 6 săptămîni, În fiecare dimineață, se tămîiază mormîntul. Decedații tineri sunt conduși la mormînt cu un steag, Împodobit cu hîrtie și beteală. După Înmormîntare, steagul este așezat lîngă crucea mortului. Următoarea pomană se face la un an, apoi la 7 ani. Sunt trecuți Însă În pomelnicul casei și pomeniți la zile mari. Aceste date s-au păastrat
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
sufletul mortului sau moartei și altul pentru soare, ca martor la această procesiune. Tot pînă la 6 săptămîni, În fiecare dimineață, se tămîiază mormîntul. Decedații tineri sunt conduși la mormînt cu un steag, Împodobit cu hîrtie și beteală. După Înmormîntare, steagul este așezat lîngă crucea mortului. Următoarea pomană se face la un an, apoi la 7 ani. Sunt trecuți Însă În pomelnicul casei și pomeniți la zile mari. Aceste date s-au păastrat, ajutîndu-i să treacă peste necazuri. După 1970 a
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
groaza huiduielilor și a mulțimii dezlănțuite. C.C.-ul luat cu-asalt. De pe marile artere se Îndreaptă spre centru coloană după coloană, muncitori de la Întreprinderile orașului. Rândurile se Îngroașă cu populația ieșită În stradă. Se strigă În cadență: „Veniți cu noi!” Steaguri multe, foarte multe, din care s-a decupat stema. Toate stemele decupate de-ți vine a crede că s-au produs sub o directivă, altfel nu ar fi toate decupate. Mergând la pâine văd pe bulevardul nostru patru coloane de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]