8,296 matches
-
Virgil Mazilescu și mulți, mulți alți poeți care au consumat, în exces, alcool, droguri etc. Ce rol au aceste experiențe în viața, în creația unui scriitor? Ți-a plăcut boema, ești un boem? A.S.: Cred că unui poet nu-i strică defel să fie un pic boem în tinerețe, să cunoască lumea subteranei, beția libertății anarhice, atmosfera cafenelelor și mansardelor înstelat-sordide, gustul poeticescului "decoct" compus din mici doze de infern și azur savurat alternativ până la capătul unor (atâtor!) zile și nopți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
făcut în RM, că foștii "frați mai mari" continuă să ne iubească, vorba aia, de ne omoară... Iar România? Ea de ce ar trebui să aibă mai puțină "treabă" aici, pe pământul ei, pe moșia "pierdută astă-vară"? Poate că n-ar strica să se molipsească de la ruși de mai multă îndrăzneală, să fie mai decisă uneori, să aibă mai multă demnitate, astfel încât să nu-i mai vedem pe angajații Ambasadei Române umblând prin Chișinău speriați și mereu în vârful degetelor... V.P.: Ștefan
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
nou. Sunt unul dintre acei americani statornici. Mă vei găsi în magazinele de antichități din SoHo, Chinatown, Little Italy, New York, Boston, San Francisco. Sunt tot aici, merg înainte, și nu plec. Traducere: Olimpia IACOB CALISTRAT COSTIN UN RĂSPUNS N-AR STRICA! Sună jale mai multă buciumul decât altădată, turmele nici nu urcă, nici coboară, turmele nu mai sunt, păstorul își cântă pierzania, nimic de-nțeles, lipsa acesta de taine se va-ntoarce odată împotriva Atoatenăscătorului... Mi-e frig, un patefon hăcăie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
o moarte de la distanță (o fi moartea noastră?!) A îmbătrânit, mi-e dragă, mulți n-ar da-o nici pe șapte vieți... De ce totuși ne-am născut, de ce?! întrebarea nu mai are rost e prea târziu, un răspuns n-ar strica... De departe glas de bucium: "duceți-vă la toți dracii cu nașterile și renașterile voastre!". Neputință de-a rosti până la capăt un adevăr ne va veni într-o bună zi de hac (minciuna nu mai ajută la nimic...) SENTIMENTALI... De-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
MIHALACHE 123 ARCADIE SUCEVEANU 139 VASILE TĂRÂȚEANU 159 LUCIAN VASILESCU 187 LUCIAN VASILIU 209 ATLAS LIRIC 225 STANLEY H. BARKAN 227 POVESTE DE IARNĂ 227 BABBALUCI 229 PARADISUL PISICII 230 AMERICANUL STATORNIC 231 CALISTRAT COSTIN 233 UN RĂSPUNS N-AR STRICA! 233 SENTIMENTALI... 234 "FELIX QUI POTUIT..." 235 "ȘARPELE" 236 TOT MAI STRĂIN 237 OVIDIU GENARU 238 OSLO 238 PARIS 239 LONDRA 240 VENEȚIA 241 GHEORGHE GRIGURCU 242 GRĂDINA PROMISĂ 242 DEALURILE 243 ESTIVALĂ 244 FENOMENE 245 DANGĂT DE CLOPOT 246
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
cu struguri de masă Ingrediente și Modul de preparare: Se ia un borcan de sticlă de 5 kg. Apoi, 3 kg de gogoșari dintre cei mai frumoși, îi spălăm și scoatem ușor cotorul cu sâmburi cu tot, fără să le stricăm însă forma; îi umplem apoi cu struguri mari de masă, ori numai albi ori numai negri. Așezăm acești gogoșari umpluți în borcan și printre ei așezăm frunze de țelină și șuvițe de hrean curățat și tăiat pe lung. Se amestecă
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
întotdeauna sunt dispuși să spună cât de bine au lucrat. Din acest motiv guvernanții noștri îi învinovățesc de inflație pe șeicii arabi, care cresc prețul petrolului, pe liderii sindicali, care împing în sus salariile, lăcomia lumii afacerilor; catastrofele naturale care strică recoltele etc. Totuși toți acești factori nu sunt decât țapi ispășitori, care de-abia au de-a face cu inflația".116 Din cele de mai sus desprindem o concluzie, și anume că, în condițiile în care inflația ia proporții și
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
doi îngeri l-au sfătuit pe Lot să părăsească Sodoma, dezvăluindu-i planul Domnului de a o distruge, ceea ce s-a și întâmplat: Atunci Domnul a slobozit peste Sodoma și Gomora ploaie de pucioasă și foc din cer. Și a stricat cetățile acestea, toate împrejurimile lor, pe toți locuitorii cetăților și toate plantele ținutului aceluia. (Facerea, 19: 24, 25). Ajutați de Avraam, Lot și fiicele sale s-au ascuns într-o peșteră. Dar, când a stricat Dumnezeu toate cetățile din părțile
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
foc din cer. Și a stricat cetățile acestea, toate împrejurimile lor, pe toți locuitorii cetăților și toate plantele ținutului aceluia. (Facerea, 19: 24, 25). Ajutați de Avraam, Lot și fiicele sale s-au ascuns într-o peșteră. Dar, când a stricat Dumnezeu toate cetățile din părțile acelea, și-a adus aminte Dumnezeu de Avraam și a scos pe Lot afară din prăpădul cu care a stricat Dumnezeu cetățile, unde trăia Lot. (Facerea, 19: 29). Crezând că vine sfârșitul lumii și că
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de Avraam, Lot și fiicele sale s-au ascuns într-o peșteră. Dar, când a stricat Dumnezeu toate cetățile din părțile acelea, și-a adus aminte Dumnezeu de Avraam și a scos pe Lot afară din prăpădul cu care a stricat Dumnezeu cetățile, unde trăia Lot. (Facerea, 19: 29). Crezând că vine sfârșitul lumii și că nu vor mai avea urmași (soții lor, ginerii lui Lot, au murit), fiicele lui Lot s-au hotărât, cu orice preț, să aibă moștenitori. De
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pentru a gusta din plăcerile dragostei. Theodata (sec. IV î.H.) Socrate (469-399 î.H.), inegalabilul maestru al maieuticii în disputele filosofice, în discursurile de autoapărare în fața Areopagului, caracterul integru dovedit în procesul în care Meletos l-a acuzat că strică tinerii și nesocotește zeii, a preferat sinuciderea, bând cucută, decât exilul din Atena. Aristofan (446- 386 î.H.), poet dramatic, autorul unor valoroase comedii, și alte personalități marcante ale timpului s-au delectat în compania Theodatei, o frumoasă și inteligentă
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
acesteia, Klinias, să renunțe la relațiile cu ea pentru a ajunge, prin cunoaștere, la fericirea supremă. Ca să-l descurajeze pe filosof, Chelidonion (rândunica) îi promite lui Drosis că-l va compromite pe filosof, lipind un afiș cu textul Aristaneitos îl strică pe Klinias, aluzie la sodomie. Myrtale (mirt = o plantă aromată, afrodisiacă) își părăsește un amant de la care primește cadouri modeste pentru altul bogat și generos iar dialogul este o comparație între cei doi clienți. Kochlis (scoica), Krokale (piatră șlefuită de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Mă-ntreba domnu’ Noica la cooperativă: “Cum e primarul?” “Bun”. “Cum e primarul?” “Bun!” “Te mai întreb o dată: cum e primarul?” “E foarte bun!” Că Chelu era lângă mine și nu puteam... E de-al lui Roman... - Roman e țărănist? stric o vorbă și eu. - Nu e țărănist, e jidan... Soțul mi-a murit anul trecut, în noiembrie. Mai avea doi ani și făcea suta. El a făcut 14 ani de pușcărie. Fugise cu Arnăuțoiu în pădure de frică. Le dădusem
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
copiii născuți de Maria Plop ca să nu le facă greutăți prin pădure...” (generalul Nicolae Pleșiță) Trădare pe Râiosu Îl întreb pe un rudar dacă știe unde-i satul lui Antonescu. N-a auzit. “Cine a fost mareșalul Ion Antonescu?”, mai stric o vorbă.” Nu știu, că eu îs dă jos, dî la Rotunda. N-am avut a face cu el”. O femeie îmi iese cu plin. Tocmai pune de mămăligă. “Întrebați-l pe nea Nicu Diaconescu, pentru că el știe câte-n
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
cară lemne și fân. Paraschiva Toduță a crescut zece copii și toți îi trăiesc. Tamara a venit de la Alba să-și vadă mama la vreme de vifor greu. N-a mai fost de patru luni că s-au blocat drumurile. Stric o vorbă către orășeanca Tamara. «Cum să mă-ntorc la Ponor? Doar n-am înnebunit! Eu câștig două milioane pe lună la turnătoria din Alba...» Primar este Valentin Barbu și tot satul bombăne. Unii spun că ar fi fost ales fraudulos
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
ne folosește, ne dezvoltă, ne arată făgașul cel mai bun. Și în mintea mea, am încercat tot timpul să merg pe o cercetare personală a naturii, a vieții, fără să fiu dirijat. Așa am început, chiar dacă unele lucruri le-am stricat". Este Pazvante un poet în felul lui? Să spună cei care tot rătăcesc pe alei, localnici sau străini, tineri, bătrâni și copii. Însuși scriitorul Ioan Bucă îi dedică poeme. Parcul Central e străjuit de una din cele mai frumoase catedrale
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
și pentru toate poznele, numai eu eram vinovat și toate cadourile numai eu le luam! Oaia neagră a familiei! Mă trăgeau la răspundere, chiar dacă eram mai mic. Aveam frați vitregi, care proveneau din prima căsătorie a tatei. Mama, ca să nu strice atmosfera cu tata, ne bătea tot pe noi, care eram copiii ei, ca să înțeleagă și ceilalți. Copiii tatei erau mai ocrotiți. Bate șaua să priceapă iapa! Nu lua un măgar care urcă dealul câte luam eu. Și atunci am început
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
au luat după el. Tot satul a ieșit. Și aici l-au prins și l-au omorât ca pe un câine turbat... De-atunci, nimeni nu a mai îndrăznit să fure în satul meu. Până acum, când lumea s-a stricat detot. Tinerii vor să plece la turci, la nemți, în Italia și vor bani de drum repede. Și iau taurul omului din poiată...” Uitarea poveștii „Oamenii se plâng pe-aici că le fură animalele, porumbul din hambare și nimeni nu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
pândeau să vadă ce-ar putea smulge micii monștrii de pe rafturile de jos. Aspectul acesta dăuna vânzărilor: magazinul nu avea decât un articol sau două de fiecare tip pe stoc, deci dacă un fax scump cădea de pe raft și se strica, nu mai aveau ce vinde. Se părea că bieții vânzători trebuiau să petreacă mai mult timp salvând echipamente, decât discutând cu clienții. Era o idee isteață să expună telefoanele pentru a fi văzute de cumpărătorii curioși, nu însă de a
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
este suficient de provocatoare (poate că se simte mai degrabă genul de bărbat Arizona Twilight), cum se va simți următorul cumpărător care vine din urmă, când va descoperi că folia protectoare a fost ruptă? Multe deodorante foarte bune vor fi stricate în felul acesta de către designerii de ambalaje care refuză să înțeleagă cum fac oamenii cumpărături. O soluție pentru această situația ar fi ca magazinele să creeze un raft cu mostre, unde produsele să poată fi verificate gratuit. Problemele tactile ale
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
acest lucru le-ar concepe diferit, cu mai multe facilități pentru femeile care le folosesc. Ambalajele sigilate, cu intenția de a împiedica încercarea produselor, reprezintă aproape întotdeauna o idee neinspirată, pentru că descurajează cumpărarea și pentru că le încurajează pe femei să strice marfa. La orice categorie de produse, cea mai bună modalitate de a limita distrugerea ambalajelor este de a oferi clienților posibilitatea de a încerca fără a aduce prejudicii. Apariția ambalajului în vid n-a făcut decât să îngreuneze experimentarea multor
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
cumpărătorilor și la creșterea vânzărilor. Recent am văzut poate cel mai inteligent mod de a ambala jucării de până acum: o tricicletă de plastic cu scăunelul, pedalele, ghidonul și roțile în afară, permițând astfel copilului să o probeze fără să strice cutia. Dacă s-ar aplica acest principiu la toate ambalajele, shopping-ul ar fi mult mai amuzant decât până acum. Siguranța produselor stă în spatele deciziei de a plasa marfa acolo unde nu poate fi atinsă de clienți. Walkman-urile sunt
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
de asemenea, te confrunți cu aceleași probleme, atunci când vezi cărți aranjate atât de frumos, încât nu îți vine să le distrugi armonia. Oamenii știu cât de greu este să faci ca ceva să arate bine, deci le vine greu să strice când cred că altcineva a muncit din greu pentru asta. Ne-am lovit de această problemă pe vremea când îi ajutam pe cei de la Einstein Bagels să testeze un prototip de restaurant tocmai în Utah. Idee care mi s-a
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
posibilitatea cumpărării lor. Personalul care le aranjează o face cu atâta grijă, de parcă ar fi la muzeu. Rezultatul este că mulți clienți nu se simt în largul lor să întindă mâna și să ia ce doresc. Se simt de parcă ar strica munca altcuiva. Am filmat multe casete în librării și se vedea clar reticența clienților din modul cum se apropiau de stand. Este un exemplu bun de descurajare a cumpărăturilor prin aranjarea mult prea meticuloasă a unor standuri care trebuie neapărat
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
fata lui Fulger și tot soborul de la sf(în)ta mănăstire de la Socola...s-au pârât cu vătămanul și cu toți sătenii din sat din Buciumi pentru hotarul sfintei mănăstiri Socolii prin pregiur, zicând rugătoarele noastre călugărițele că le-au stricat buciumenii stâlpii hotarului și le-au împresurat locul...” Această plângere era făcută în fața lui Gheorghe Duca voievod. Domnul a trimis împuterniciți care „au mers acolo de au strâns oameni buni de prin pregiur megieși și au mers din semn în
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]