7,023 matches
-
Putem privi spectacolul lumii cu un ochi sensibil la analogii verticale. Logica simbolică nu înlănțuie lucrurile potrivit unei productivități cauză efect, pe care se aplică stricta raționalitate. Ea se întemeiază pe o relație mai directă decît cauzalitatea, dar și mai subtilă, între arhetipuri și imediat : ne înfățișează lucrurile lumii ca oglindiri ale principiilor pe diferite trepte de realitate, de la cele mai înalte la cele mai mărunte. Relația de tip simbolic e mai directă decît cauzalitatea, fiindcă mintea nu trebuie să parcurgă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
existente, Platon a luat ca exemplu banalul pat. în creștinism, crucea, instrument al morții josnice, face direct prezentă geometria realului global verticala metafizică perpendiculară pe orizontala lumii îmbrățișată de puterea transfiguratoare a lui Dumnezeu. Relația de tip simbolic e mai subtilă decît cea cauzală, fiindcă poate convoca, în simultaneitate, oglindirile unui arhetip pe diverse planuri de realitate. Ea ne oferă, reunite, familii, corespondențe, ierarhii, structuri, înlănțuiri simbolice care traversează realul și îi dau un sens viu, nefracturat. Cu cît un simbol
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ne face să fim oameni, ființe orientate spre Principiu (anthropoi). Creștetul capului locul pe care tonsura monastică apuseană îl lasă liber este, în arhitectura indiană a ființei umane, sahasr‡ra : punctul lotusului cu o mie de petale, pe unde coloana subtilă a organismului uman iese din agregatul psihofizic. Acest punct constituie, simbolic, istmul de legătură cu rădăcina transcendentă. Un adagiu monahal răsăritean declară : monahul este fire întoarsă. Monahul are ca program să răstoarne răsturnarea ființei căzute, să-și pună ființa în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
între obiectivarea tradiționalistă sau modernizată a principiilor religioase și itineranța sensului către locul lui de origine. Al doilea beneficiu posibil privește așezarea persoanei, a conștiinței spirituale în fața sensului. în lumile tradiționale, căutătorul religios are probabil o conștiință mai vie, mai subtilă și mai avizată în ce privește sensul spiritual al existenței decît este conștiința omului modern. Au existat dintotdeauna pasionați de Dumnezeu care au mers pe urmele acestui sens cu îndrăzneala și cu libertatea date de întîlnirea intimă cu Cel dorit. Unii au
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
tineri drept candidați în alegerile regionale sau naționale. Însă, aceste măsuri s-au dovedit insuficiente pentru a câștiga sprijinul alegătorilor mai vechiului SP.A, aceștia migrând la VB. În afara acestor manifeste, ascensiunea VB a avut și o influență ceva mai subtilă asupra partidelor consacrate. Înainte ca VB să devină o formațiune importantă, dezbaterile politice priveau, cu precădere teme legate de regionalizare, de religie sau chestiuni socio- economice. VB-ul a impus și alte teme pe agenda publică, cele mai importante fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de abajo, abajo los de arriba", care poate fi tradus: "Jos cu cei de sus, sus cu cei de jos" (López Obrador, 2006c)5. În privința atitudinii critice a lui AMLO față de instituțiile democratice mexicane, semnele acestea au fost ceva mai subtile, însă prezente chiar de la începutul campaniei. Există numeroase trimiteri în discursul său electoral la: "instituțiile demodate și corupte care oprimă poporul" și la necesitatea unei "veritabile curățări a vieții publice" (López Obrador, 2005b 2005c). Chiar cu ceva timp înainte de aflarea
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
efect de sensibilizare); - o ședință de expunere este mai eficientă dacă este pregătită de către terapeut, care observă anticipările adesea negative ale subiectului, explică derularea obișnuită a unei expuneri, previne subiectul că acesta trebuie să fie atent să suprime toate evitările subtile care pot apare, uneori, fără știrea sa. Două noi tehnici de expunere In ultimii câțiva ani, două noi tehnici bazate pe expunere au atras atenția atât clinicienilor cât și cercetătorilor. EMDR „Desensibilizarea și reprogramarea cu ajutorul mișcărilor oculare” este o formă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o psihoterapie, timpul rezervat consultației constituie o parte din terapie. O ședință de trei sferturi de oră până la o oră contribuie mai mult la progresul pacientului decât o consultație de 20-30 de minute, în timpul căreia expunerea nu este reală, evitările subtile nu sunt observate și controlate, dialogul socratic pentru evidențierea gândurilor alternative mergând până la scenariile catastrofice nu este operant... Pacienții trăiesc mai intens sentimentul eficienței terapiei atunci când ședința permite: - să se verifice dacă exercițiile au fost realizate, ca pacientul să transmită
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
întregime, validat și integrat și pacientul nu-și însușește, în totalitate, fructul eforturilor sale în lupta împotriva tulburării și nici nu reușește să-și amelioreze stima de sine. Terapeutul trebuie, deci, să aibă răbdare, în timpul ședinței, să-i explice apariția subtilă a acestor micro-evitări și să întărească alianța terapeutică, încurajând pacientul să verbalizeze, fără rușine sau culpabilitate, modul său de a evita, de a realiza diversiunea într-un anumit moment al expunerii. Si să se asigure că pacientul reușește să se
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
păstrează și își întărește convingerea că a reușit foarte bine să evite un pericol real. Se poate vorbi despre două tipuri de evitări care se întrepătrund: - evitări situaționale, destul de des întâlnite, în care pacientul renunță să înfrunte contextele sociale; - evitări „subtile”, apărute atunci când subiectul a putut sau a trebuit să se confrunte cu anumite situații dar nu poate să meargă până la capăt în asumarea riscului. In mod frecvent, pacienții nu sunt conștienți de aceste evitări: ei își raționalizează evitările situaționale transformându
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mod frecvent, pacienții nu sunt conștienți de aceste evitări: ei își raționalizează evitările situaționale transformându-le în reguli de viață („Nu-mi place să ies din casă”, „Nu-mi place să vorbesc fără să spun nimic”) și nu conștientizează evitările subtile („Datorită explicațiilor voastre, am înțeles că citesc întotdeauna în metro pentru a nu întâlni privirile oamenilor, și nu doar pentru a nu mă plictisi”). Cognițiile Dimensiunea cognitivă a fobiei sociale este dominată, în principal, de anxietatea de evaluare. In orice
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cel mai mult teamă să nu roșească, să nu transpire, să nu tremure atunci când se află în fața unei alte persoane. Forme de confruntare: unii pacienți reușesc să comunice, cu prețul unui mare consum de energie și a elaborării unor evitări subtile (răceală relațională, agresivitate, umor și ironie sistematică în locul unei comunicări veritabile...) și să păstreze o activitate socială de fațadă, uneori la locuri de muncă cu responsabilitate. Emoțiile, în special teama, nu sunt mai puțin intens resimțite, pacientul trăind la fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ales o meserie pe care poate s-o exercite acasă, are puține activități sociale, nu este înscrisă la cluburi sau în asociații. Pe stradă, evită privirile; în magazine, evită întrebările și comunicarea cu vânzătorii. Ea prezintă, de asemenea, multiple evitări subtile. Se machiază întotdeauna înainte de a ieși pentru a limita vizibilitatea în cazul în care, eventual, roșește. Nu-și expune niciodată decolteul deoarece stările sale de proastă dispoziție fac să-i apară pete roșii pe gât și piept. Poartă ochelari de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
situațiile sociale care declanșează o anxietate socială notabilă; ea urmărește apoi gândurile care îi vin în minte și ce comportamente determină acestea. El poate, de asemenea, să-i ceară să facă o listă cu evitările sale situaționale și cu evitările subtile. Feedback La sfârșitul consultației, terapeutul efectuează un joc al întrebărilor și al răspunsurilor în legătură cu ședința: „Ați găsit răspuns la întrebările dumneavoastră? Au rămas lucruri care mai au nevoie de precizări? Ce sunteți pe punctul de a vă spune în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de formare și de cercetare în terapie comportamentală și cognitivă). Rezistența corespunde factorilor psihologici și comportamentali care încetinesc inițierea sau derularea procesului terapeutic. Această rezistență poate fi provocată de către pacient, de către terapeut sau de către amândoi. Spre deosebire de reactanță, ea este mai subtilă, implicită, mascată uneori prin verbalizări directe dând impresia unei “voințe” de a progresa. Reactanța se traduce printr-o opoziție directă a pacientului față de psihoterapie. Rogers, 2003. Forma desenului, care seamănă cu o bicicletă, explică motivul pentru care această tehnică a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
manifestare verbală, intervenție verbală scurtă, participarea la o conversație evitând să ofere detalii personale... Autopedepsire în loc de încurajare după un eșec presupus. Chiar dacă celelalte situații pot fi depășite, cei mai mulți pacienți manifestă și atunci mici semne de anxietate socială sau de evitări subtile (crispați de teama de a nu-și manifesta emotivitatea sau incompetența). Această focalizare obsedantă ridică adesea problema existenței unei forme de frontieră cu dismorfofobia (BDD sau Body Dysmorphic Disorder la anglo-saxoni), adică convingerea obsedantă și dureroasă că imaginea sa fizică
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
anxietăților și fobiilor?". Capitolul III: "Mecanismele anxietăților și ale fobiilor". Rezultatele sunt prezentate în tabelul "Evoluția chestionarelor", p..... Curba de habituare, motivele pentru care expunerile spontane nu reușesc, regulile care trebuie respectate pentru ca expunerea să aibă caracter terapeutic: fără evitări subtile, să fie prelungită, repetată, progresivă, însoțită de o restructurare cognitivă... Exerciții de expunere în timpul ședinței, p.... Exerciții de expunere între ședințe, p.... Andrș, C., Psihologia anxietății, Paris, Odile Jacob, 2004. Capitolul IV: "Cum să faci față anxietății: primele soluții". Capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o atitudine de toleranță reciprocă. Filmele lui Sergiu Nicolaescu, cu comisari interbelici care luptă împotriva racilelor burgheze și descoperă valoarea morală a viitorilor oameni noi, dar și giganticele manifestări și festivaluri, tip „Cenaclul Flacăra” sau „Floarea din gradină”, facilitează insinuarea subtilă a unui anumit tip de „comunism de consum”, digerabil, acceptabil, chiar agreabil. Producțiile subculturale sunt mai accesibile, pot fi gustate de mulți și nu trezesc reflexul de apărare pe care l-ar declanșa discursul dur, direct. Este în aceste producții
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
aceste procese este atent detaliat și completat prin exemple de cercetări reprezentative recente, accentuându-se abordarea neoinstituționalistă în sociologie, pe care o utilizează și autorul. Din nefericire, spațiul restrâns al unei recenzii nu permite prezentarea tuturor distincțiilor și a analizelor subtile importante pe care autorul le operează în acest volum la nivelul fiecărui capitol, astfel încât, pe lângă precizările foarte schematice deja făcute, rămâne de subliniat importanța acestui volum sub aspectul valorii de sinteză și a bogăției universului de studii incluse. Tabloul informativ
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a formelor de cunoaștere organizațională, în literatura domeniului s-a propus preluarea unei distincții sesizate inițial de epistemologul Polanyi: cea între cunoașterea explicită (articulată), care este formalizabilă, accesibilă și comunicabilă, pe de-o parte, și cunoașterea implicită (tacită), care este subtilă, profund personalizată, neformalizată și difuz prezentă în contextul organizațional. Unele atribute suplimentare, propuse de Hedlund, sunt redate în tabelul. Niveluri de manifestare a comportamentului organizațional Forme de cunoaștere organizațională Individ Grup Organizație Cunoaștere articulată (explicită) calificări profesionale memorii permanente proiecte
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
ca să-și supravegheze cu spirit critic prolificitatea. Zona în care autorul s-a dovedit cu adevărat personal nu este, cum s-a spus de obicei, teatrul, cam schematic și cu o rezolvare unilaterală a conflictului, ci proza care, prin înscenări subtile, desconspiră o adevarată mitologie a prejudecăților, mai degrabă, e drept, cu mijloacele farsei dramatice decât cu cele ale prozei moraliste. Paradoxal este, că, deși Popa s-a dovedit mai versat în piesele de teatru, scrise ireproșabil din punctul de vedere
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93463]
-
în primul rând amintit. Frecventează cenaclul „Apoziția” cu oarecare regularitate și în colecția editorială a acestuia își publică volumul de însemnări, aforisme și fragmente memorialistice intitulat Cartea cu petece (1978), care evidențiază un real talent narativ, punând în lumină un subtil simț al ironiei. Anecdoticul cultivat cu parcimonie, este dublat aici de schița de portret penetrantă, bazată pe explorarea unui fond memorialistic resuscitat cu un agil spirit de observație, cu obiectivitate și chiar cu o benefică mizantropie, ce topește unda sentimentală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285958_a_287287]
-
Invers față de științele naturale, unde paradigma stabilește întrebările care se pun, în științele sociale mai degrabă întrebările puse și încercarea de a le da un răspuns produc paradigma care cuprinde răspunsul. De fapt, între cele două există o dialectică foarte subtilă: felul în care sunt puse întrebările este marcat de o paradigmă - întrebările sunt formulate în cadrul unei paradigme. Dar răspunsul poate fi dat în cadrele unei alte paradigme, care nu trebuie în mod necesar să anuleze paradigma inițială sau să îi
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
plenar al prefixului inter-, interacțiune, schimb, deschidere, reciprocitate, solidaritate obiectivă." 1. Importanța prefixelor din noțiunile de multiculturalism, comunicare interculturală și raporturi transnaționale este analizată de Christian Giordano, care observă că "prefixele multi-, interși transposedă între ele evidente afinități, dar și subtile diferențe de conotație"2. Prefixul multiaccentuează diferența, chiar separarea dintre culturi, prefixul interpresupune că întâlnirea dintre culturi este mai dinamică, indivizii au capacitatea de a defini, de a plasa și negocia propria apartenență și propria identitate culturală. Prefixul transindică capacitatea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
lucruri precum Dumnezeu, natură, viață, moarte, univers și alte teme filosofice legate de "ființare". Aceasta ne ajută să ne plasăm în univers, are rădăcini atemporale și reprezintă fundamentul oricărei culturi, pe care o influențează la un nivel profund, cu efecte subtile și dificil de relevat. Concepția despre lume influențează chestiuni foarte diferite, de la felul cum îi vedem pe ceilalți, la cum ne petrecem timpul ș.a. Credințele religioase reprezintă doar unul dintre factorii diferențiatori ai concepției despre lume. Sarbaugh (1979) definește concepția
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]