8,137 matches
-
-și viața ca o comuniune cu cenușa morților înaintași. Cel străin de această comuniune nu-și va putea jertfi ființa sa pentru Dumnezeu și din dragoste de neam. El este, sau devine, unealtă de lovire în mâna celor ce-L urăsc pe Hristos și-și fac scop din plăcerile și măririle lumești. „De aceea nu vă temeți de cei ce ucid trupul, dar sufletul nu pot să-l ucidă, ci temeți-vă mai curând de acela care poate și sufletul și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cu toate acestea, ei ne persecută. În Germania, soțul meu era un avocat apreciat. Avea un birou mare. Vine aici și i se interzice să practice avocatura. De ce? Pentru că-i evreu. Este obligat să lucreze pentru fratele meu. De ce ne urăsc oare? Chiar și birjarul, cînd e furios pe calul lui, strigă la el: "Dii, jidane!" De ce, de ce-i așa?" În timp ce conversația continuă, Harriet încearcă să-i liniștească: "Aici nu sînteți în pericol". "Nu despre pericol este vorba", replică sora lui
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
dar în nici un caz pe toate) dintre criteriile lui Taine, mai ales pe cele relativ la legătura dintre natură și literatură (L'intélligence și Histoire de la littérature anglaise). Armonia evoluției nu trebuie să fie tulburată. Atît Iorga cît și Taine au urît din suflet Revoluția Franceză, pe Iacobini și pe Robespierre (Origines de la France contemporaine). Taine judeca un scriitor după "mediul moral" al societății. El era un determinist: rasa, mediul, momentul istoric au, după părerea lui, efecte decisive. Hennequin era împotriva acestei
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a validității tratatelor secrete. În ce măsură au fost aplicate aici principiile wilsoniene? Tratatele de pace lăsau circa trei milioane de unguri (care deveneau acum cea mai numeroasă minoritate aflată sub stăpînire străină din Europa) sub o dominație străină pe care o urau. Și mai mult de jumătate din acești unguri trăiau în regiuni unde o modificare de 30 sau 50 de kilometri ar fi inclus două din trei dintre ele în statul maghiar. Situația din Transilvania era totuși diferită. Clujul și zona
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
mai rău decît mușcătura sa. Prin 1918, antisemitismul lui Iorga dispăruse 82. Prin 1920, atacîndu-i pe Cuza, pe Șumuleanu și pe Ion Zelea Codreanu, Iorga spunea că "... nu mai reprezint acest fel de politică de ani de zile. A-l urî pe un străin (pe un evreu) doar pentru că este străin este ceva incompatibil cu conștiința mea... Drept urmare, consider că mascarada politică a profesorului Cuza și accesele dlui Ion Codreanu (în acest sens) sînt de-a dreptul respingătoare"83. Nu cu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
cînd Iorga s-a întîlnit cu Gore, a fost impresionat de pesimismul acestuia 165. Iorga s-a întîlnit cu Gore puțin înainte de moartea lui. Pe vremea aceea, Gore era foarte nemulțumit și i-a spus lui Iorga: "Cei care ne urau înainte, acum ne disprețuiesc". Țăranii erau mai săraci ca oricînd și mulți dintre ei nu primiseră nici o palmă de pămînt. Iorga nu a putut niciodată tolera o critică prea aspră la adresa României (cu excepția cazurilor cînd o facea el însuși). Astfel
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
După părerea lui Iorga, Rakovski fondase Regiunea Sovietică Autonomă Moldovenească pentru a putea organiza unele incursiuni pe teritoriul românesc; și apoi, în octombrie, s-a declanșat răscoala 167. Rakovski era o persoană pe care lui Iorga "îi plăcea să o urască". Cu toate acestea, un oraș întreg nu se răzvrătește fără motiv. Iorga i-a învinovățit excesiv pe comuniști. El vedea în întregul incident de la Tatar-Bunar o continuare a politicii țariste. Acum nu mai vin cu prapuri, icoane de sfinți și
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
al presei străine. Zizi Lambrino a părăsit Bucureștiul împreună cu Mircea, copilul lui Carol, și s-a stabilit la Paris. L-a dat în judecată pe Carol, reclamînd pensie alimentară pentru întreținerea copilului. Toate acestea constituiau "bomba zilei" pentru ziarele pariziene. Urînd din inimă tot ce era german sau prusac, acestea publicau editoriale sub titlul Madame De Hohenzollern, neezitînd să menționeze orice amănunt sordid 194. Pe vremea aceea, asemenea lucruri șocau, astăzi situația s-a schimbat. În ciuda înfățișării, a farmecului și a
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
condamnînd "devotamentul (său) fanatic față de Internaționala Democrată". Iorga încheia toate acestea cu o tentă gen relații cu publicul aproape americană: Sper că v-am convins!"22 Maniu va deveni curînd unul dintre oamenii pe care Iorga "era încîntat să-i urască". În octombrie 1930, Maniu a demisionat din cauza întoarcerii în țară a Magdei Lupescu. Profesorul Hugh Seton-Watson a dat o definiție clasică a greșelilor politice ale lui Maniu: "Moralitatea sexuală burgheză este probabil mai puțin apreciată în România decît în orice
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
lucreze pentru el"62. Implicațiile sînt cu bătaie lungă și clare. Iorga insista asupra faptului că minoritățile trebuie să cunoască bine limba română și să fie loiale față de România. Iorga era prieten cu dr. Angelescu, iar ungurii din Transilvania îi urau pe amîndoi, acuzîndu-i că încearcă să-i românizeze pe ungurii ardeleni prin intermediul școlii. Ce memorie scurtă au unii! Puțini unguri își aminteau de legile lui Apponyi din domeniul învățămîntului. Dr. Constantin Angelescu, ambasadorul României în Statele Unite în timpul războiului, a exercitat
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
considerau drept o piedică în calea spre lumea visată de ei. Evreii erau priviți și ca reprezentanți ai unei detestate "lumi burgheze" și ai secolului al XX-lea. Iată o mostră din cotidianul legionar, care ilustrează măsura în care legionarii urau burghezia: "În terminologia legionară nu există loc pentru burghezie nu numai în accepție lingvistică, ci dintr-un motiv mult mai imperativ și rațional, simțul etic al Legiunii. Burghezia nu înseamnă nimic; ea reprezintă un mod de viață ostil existenței legionare
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
fascismul spaniol, Iorga a afirmat totuși clar (cu o nuanță semnificativă) că: "Eu sînt alături de Armata spaniolă!" Cu toate acestea, după părerea lui, la baza războiului civil din Spania se aflau în realitate "două popoare, nemții și rușii, care se urăsc cu patimă". Ambele erau reprezentante ale "dictaturii odioase". Ambele dictaturi erau "socialiste". Iorga nu înțelegea de ce oferea Spania teritoriul și armata ei "ca să fie terenul exteriorizării acestor uri turbate". (El uita să comenteze rolul nefast jucat de "sora latină", Italia
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
cereau și susțineau la Liga Națiunilor măsura aplicării de sancțiuni. Iorga s-a opus cu tărie acestui lucru, afirmînd că România nu putea nega istoria sau legăturile de sînge și calificînd politica României drept nebunească. Iorga a avut o atitudine urîtă față de Etiopia în multe din articolele sale. El definea Imperiul Axum ca un amestec de influențe evreiești și bizantine, declarînd că etiopienii nu aveau nici un drept să se considere o veritabilă națiune și deci nu puteau ridica pretenții asupra existenței
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
pentru foștii lideri politici români de la Sighet. Cauza morții sale a rămas neelucidată 153. Familia celui de al doilea protagonist, C. C. Giurescu, provenea din Moldova. Giurescu va deveni una dintre persoanele pe care lui Iorga "îi era drag să le urască"154. Iorga i-a amintit lui Giurescu că are "o memorie bună" și că disprețul lui nu contribuia la adoptarea unui ton senin în dezbaterile cu "Școala nouă". Nu era niciodată plăcut să fii ținta manifestării temperamentului lui Iorga. Tatăl
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ungurilor. (După cum spunea Iorga, "Goga vrea ca minoritățile să dispară", pentru că, după părerea lui, naționalitățile "nu au vitalitate". Iorga se opunea politicii lui Goga)190. Această înăsprire a atitudinii față de unguri nu se datora lui Maniu, pe care ungurii îl urau atît de mult, și nici stîngii românești. Campania aceasta era în primul rînd inițiată de Noul naționalism. Pe la sfîrșitul anilor '30, campania aceasta oportunistă a căpătat forme violente. Părea să fie o inițiativă profitabilă. Acesta a fost momentul cînd a
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
prin 1940 l-a extins, l-a tradus în maghiară și l-a semnat "Iorga Miklos". Scris într-o maghiară elegantă, pamfletul prezenta o istorie populară (românească) a Transilvaniei. Iorga explica limpede că ungurii și românii de rînd nu se urăsc. Ura aceasta a fost răspîndită numai de presă, școli și de către intelectualii din cele două tabere. El apela la unguri și români ca să se unească împotriva dușmanului comun: bolșevismul rusesc 214. Reconcilierea oferită de Iorga era bazată pe Sistemul de la
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
oare vorba despre o tactică? Răspunsul lui Iorga sigur nu avea în spate nici un fel de tactică: "Nu pot să am nimic de-a face cu oameni care se comportă ca niște criminali și nu-mi pasă dacă ei mă urăsc sau mă prețuiesc". Încheia, sfătuindu-l pe Codreanu să desființeze Garda de Fier și să fondeze în schimb o ligă anticomunistă 60. Codreanu a desființat Garda de Fier la 21 februarie 1938, dar a emis o circulară secretă prin care
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și față de alți simboliști) erau toate doar palide reflecții ale atitudinii ostile manifestate de el față de Tudor Arghezi, reprezentant de frunte al modernismului românesc. Tudor Arghezi ocupa un loc în panteonul său printre cei pe care "îi plăcea să-i urască". Tudor Arghezi (1880-1967) a fost unul dintre cei mai mari poeți și scriitori români ai timpurilor moderne. Ion N. Teodorescu pe numele lui adevărat, el și-a început cariera (așa cum remarca Iorga cu dispreț) ca "fost călugăr ortodox". A început
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
încercăm să aplicăm o astfel de autodeterminare într-o regiune atît de amestecată. Cum să procedăm cu ea? Aici, naționalismul nu este considerat drept o extremă. Datorită unei istorii sinuoase, el a devenit o condiție a supraviețuirii. Ideologii și birocrații urăsc naționalismul și chiar și mulți occidentali de bună credință, văzînd la televizor consecințele conflictelor naționale, sînt mai degrabă tentați să întrebe "Cum?" decît "De ce?" De căutăm exemple de conștiință națională de sine frustrată și expusă pericolelor, le vom găsi în
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
pe evreii care voiau să se alăture României sămănătoriste. Îl ataca pe orice român (pe Caragiale, pe Maniu și pe alții) care nu iubea România cu o dragoste "destul de adîncă" (sămănătoristă). Acesta este motivul pentru care Brătianu și liberalii îl urau din tot sufletul. După 1918, Iorga a devenit susținătorul evreilor (mai bine zis, al asimilării evreilor). Atunci cînd se referea la asimilarea evreilor, el se gîndea la Franța. Din nefericire, împrejurările din România nu prea semănau cu condițiile oferite de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Op. cit., pp. 142-143 40 Op. cit., pp. 133-135 41 Este vorba despre Cristian Rakovski, care a trăit în România înainte de a trece de partea Sovietelor. Rakovski făcea parte dintre cei pe care lui Iorga "îi făcea o deosebită plăcere să-i urască". Personalizîndu-și ura, Iorga folosea adesea pentru Uniunea Sovietică și pentru sistemul comunist termenul de "Rakovskism" 42 "Neamul românesc", 14 februarie 1920 43 O viață de om așa cum a fost, vol. I, p. 146. În 1919, în timpul campaniei electorale, Iorga își
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
206 "Neamul românesc", 19 octombrie 1906 207 Oameni care au fost, vol. II, p. 176 208 Este remarcabil faptul că tînărul Paul Gore i-a fost prezentat lui Iorga de către una dintre persoanele pe care "îi făcea plăcere să le urască", Constantin Stere. BARSR, Corespondența lui N. Iorga, vol. 30, 1906, Documentele 23 și 24, și volumul 31 (1906), document 11. Tînărul Gore și-a scris scrisorile către Iorga în românește cu caractere latine 209 Scrisoarea a fost trimisă nesemnată. BARSR
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Neamul românesc", 5 martie 1908; vezi și Neta-Marinescu, op. cit., p. 212 și Theodorescu, op. cit., p. 229 223 O viață de om așa cum a fost, vol. II, pp. 163-164. Iorga sublinia faptul că "nu există națiuni blestemate" și că "l-aș urî pe evreu pentru că nu are nici o șansă să devină ceva diferit este atît ceva copilăresc cît și barbar". Petre Țurlea, Nicolae Iorga în viața politică a României, București, 1990, p. 66 224 "Neamul românesc", 19 aprilie 1910. În Polonia, Partidul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
O viață de om..., vol. III, p. 255. D.V. Țoni, un fost partizan al lui Iorga, președintele Asociației Profesorilor, va deveni din cauza protestelor sale împotriva reducerii salariilor cadrelor didactice, unul dintre cei pe care Iorga "îi făcea plăcere să-i urască" 60 Memorii, vol. VI, pp. 189 și 199 61 Op. cit., vol. VII, pp. 156 și 176 62 Iorga, Credința mea, p. 196. Dr. Angelescu era vinovatul de încălcarea promisiunilor lui Iorga față de minorități. Dar ungurii ardeleni l-au învinuit pe
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
teamă să nu le apară grosolani sau ratați. Cea mai gustoasă mâncare e aceea pe care o savurezi între prieteni ce nu se lasă afectați de „convenții sociale“, sau, desigur, e și mai bună când o mănânci de unul singur. Urăsc falsitatea dineurilor de gală, unde schimbul de sărutări din vârful buzelor creează aparența unei intimități care, de fapt, e cu totul inexistentă. După asemenea tiradă, s-ar zice că descrierea casei mele va trebui să mai aștepte până mâine. Ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]