9,986 matches
-
era destul de răcoroasă, iar Central Park părea ireal, Înghețat sub zăpadă și decorat cu cele 7500 de porți budiste de culoarea șofranului și cu mii de cosițe plisate de nailon zburdând În vânt. În lumina opacă a iernii, materialul portocaliu, vesel, Încălzea parcul Înzăpezit, strălucind ca flăcările pe fundalul copacilor dezgoliți. Aleile erau pline de mulțimea de oameni care veniseră să vadă lucrarea. În acest labirint de porți portocalii și oameni făcând fotografii, se afla și Matthew. Dar unde? Kitty trecu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
să huiduie, să amenințe și să blesteme, încât mă temeam (eu, nu și tata) că o să pună foc, o să-și pună capăt zilelor sau o să pună mâna pe răngi. Și nu m-am temut degeaba. Într-o duminică dimineața, însorită, veselă, nu în cea în care un gâscan bătrân și înfoiat (Dobrin, ajuns la Oțelul Târgoviște) a prins șarpele vișiniu în cioc și a dat cu el de pământ, în alta, când tata era puțin răcit, unul dintre bărbații ăia tuciurii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
albastre, piscurile semețe și înțesate de antene ale C 37-ului, aburii lăptoși ai grădinii din spatele lui D 13, un fragment strălucitor din aleea Parva, blocuri răzlețe, arbori și arbuști, iar undeva, pierdută într-un orizont accesibil, clădirea pătrățoasă și veselă a școlii 57. Se prea poate ca Mircea să-și fi dorit să se abandoneze cu totul luminii acesteia în care se scăldau atâtea și atâtea minunății. Se prea poate să se fi gândit cu tristețe la balconul care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
său, la întreaga lui personalitate (...). Dacă omul râde frumos înseamnă că are un suflet frumos. Dar trebuie să ții seama de toate nuanțele: râsul unui om nu trebuie să ți se pară în nici un caz prostesc, oricât ar fi de vesel și spontan. Dacă râsul lui trădează cea mai mică urmă de prostie, înseamnă fără îndoială că omul acela e mărginit la minte, chiar dacă în general jonglează cu ideile. Iar dacă omul care râde ți se pare cât de cât caraghios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Să fi-i sănătos...!” Tony Pavone grăbi pașii către Atena care-l aștepta, aflând’o destul de Îngrijorată din cauza apsenței prea Îndelungate. O liniști ascuzându-i adevărul, Începând să care bagajul la ușa accensorului. Fiind nervos se străduia să pară cât mai vesel, totuși, inima sa distribuia sângele În sens contrariu, prevestind parcă, imensa greșeală făcută părăsind o lume, la care nu avea să se mai Întoarcă! II PĂCĂLEALĂ DE ZILE MARI Uneori, Tony Pavone simțea nevoie să facă destănuiri amănunțite despre lăcomia
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
existente și nu numai omul nostru e vulnerabil. Fiecare tehnician constructor luat În parte, poate fi arestat În oricare moment, numai să vrei...!!” Plin de sine În costumația vestimentară murdară și neglijent imbrăcată care-i dadea dreptul să prezinte momentele vesele la oricare mediocru circ, Lct.Col.Tudose Ion umplu paharele cu deliciosul vin de Cotnari, sorbi câteva Înghițituri Își mai aprinse o țigară privind la Mingoti amenințător. „De ce n’am fost informat până la ora actuală...? Ce fel de informator ești
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
fruntaș și am fost repartizat la infirmeria centrului de instrucție a-l recruților din orașul Odorhei. Cu doctorul acelei infermerii, un Lct.Maj. promovat cu puțin timp În urmă din băncile facultății de medicină, m-am Îprietenit destul de repede. Tânăr, vesel, suficient de glumeț și asociabil la scurt timp infermeria a rămas În custodia mea. Doctorul făcea unele consultații recruților, prescria o rețetă după care se făcea nevăzut urmând ca eu și cu un fel de ajutor din rândul recruților să
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Înecam zbierînd ca din gură de șarpe, dus de șuvoi, pe o țeavă de scurgere. Și atunci mă trezeam În magazinul cu căldură toropitoare, În țîrÎitul blînd al picăturilor de ploaie și În foșnetul fin al pămătufului și eram iar vesel. În acest timp, lumea din afara librăriei arăta tot mai mult ca un loc din care nu prea voiam să fac parte. În excursia noastră de orientare În lumea de sus, mama ni se plînsese mult, Luweenei și mie, despre lipsa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
și țigări. A așezat pe fundul cutiei un prosop Împăturit - pe el scria HOTELUL ROOSEVELT -, m-a ridicat Încet și a pus cutia pe podea. Prosopul avea dungi albastre. Nu mirosea a Jerry. El Îmi tot vorbea cu vocea aia veselă și blîndă a lui - profundă și aspră -, În timp ce se uita prin frigider, fără să Întoarcă deloc capul. — Ce bei, șefule? a zis sever. Lapte ? Laptele e foarte bun. A scos un borcan cu capac roșu. Ai Încercat vreodată unt de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
și pianul meu, cu ciobiturile și zgîrieturile lui. Jerry, m-am gîndit, se Întoarce acasă Jerry. Am rostit În minte cuvîntul ÎNVIERE și l-am lăsat să licărească. M-am așezat la pian și m-am jucat cîntînd cîteva refrene vesele, doar ca să-mi dezmorțesc degetele bătrîne, În așteptarea pașilor de pe scări ; apoi am atacat o melodie de Cole Porter, „Miss Otis Regrets” și „My Heart Belongs to Daddy”. Dac-ar fi să aleg, aș prefera să fiu Cole Porter decît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
cum a ajuns pe holurile școlii, și așteptă recreația. Deodată, ușile de la clase începură să se deschidă și mulțimea de elevi umplu holurile cu râsetele lor... cu zvonul acela tineresc. Iți umplea inima de bucurie văzându-i... In îmbulzeala aceea veselă, Iorgu abia reuși să întrebe un elev unde-lpoate găsi pe Emil. ”- Clasa a șaptea e la parter, domnule!” îi răspunse el cuviincios. Iorgu se repezi în fugă pe scări și ajunse în fața clasei lui Emil. ”- Nu, nu mai este demult
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Astăzi morții se bucură cu cei vii, că Hristos s-a pogorât în iad și le-a predicat învierea... Se cuvine, dar, cu toții să ne bucurăm, tineri și bătrâni, bogați și săraci unul pe altul sărutând. și fiecare cu inimă veselă, să zică vecinului său... ”Hristos a înviat!”. E ziua mare a mântuirii omenirii. E prăznuirea zilei când Mântuitorul a dovedit puterea de biruință a luminii asupra întunericului, a dreptății asupra nedreptății, a adevărului asupra minciunii. E momentul când suferința s-
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
scriitor francez opina că oamenii frumoși pe dinafară sunt tot așa și pe dinăuntru, având suflete bune și caractere plăcute, integre. În Sfânta Scriptură se spune că farmecul unui om vine de la bunătate. Așa era Diana: o fată deosebit de frumoasă, veselă, plină de energie, de vitalitate, mereu cu zâmbetul pe buze și cu bunătatea pe fața-i descinsă din soare. Ochii ei Îmi păreau trandafiri În floare. Iar calitatea care mă făcea s-o Îndrăgesc ca pe nepoatele mele Iulia și
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
zestre spirituală. Și din punct de vedere fizic el s-a bucurat de o creștere frumoasă, devenind Înalt ca un baschetbalist și armonios dezvoltat. Era atât de bonom Încât sufletul lui nespus de bun putea fi citit pe fața-i veselă și blândă. Fiind dotat cu inteligență deosebită, ieșită din comun, având și mare dragoste de carte, el deveni fruntaș la Învățătură, nu numai la școala din satu-i natal, ci și la Liceul Industrial din Brăila, pe care-l va frecventa
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
această viață la vârsta de doar 3 ani, În urma unui accident groaznic: În timp ce se juca, a răsturnat o oală cu lapte fiert, opărinduse. Până să-și dea duhul, arsurile au chinuit-o În câteva zile. Era deșteaptă, frumoasă și foarte veselă. O plâng și acum În ziua de vineri, 06 octombrie 2000, când scriu acest exemplar, al treilea, (Celelalte două exemplare, scrise tot de mâna mea, au fost oferite, câte unul, lui Robert și lui Sandu) al Cronicii neamului Derdena. Mă
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
imediat două fete la un tango pasionat, cu obraji lipiți și mâinile întinse înainte. Fetele se prăpădeau de râs. "Sînt sărac, n-am nici căciulă, / Am o namilă de..." striga Bazil cu strâmbături grotești, iar ceilalți, în cor, completau distihul, veseli și je m'en fichiști. Pe tot drumul cu autocarul, în care mai erau și elevi de la alte vreo două licee, tipii și tipele n-au făcut decât să cânte în gura mare, cât mai bădărănesc, cântece de acest fel
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
floare atroce. Era frumos în aceeași măsură în care era abominabil, pentru că oroarea sa era învelită într-un veșmânt feeric, de neuitat. Fiecare segment de la fiecare picior îi era colorat altfel, în cele mai iridiscente, mai carnavalești, mai nebunesc de vesele culori. Toracele îi era de purpură viorie, chelicerii din cel mai scîn-teietor turcoaz, pântecul de culoarea delicioasă a ciclamei, cu perișori ca acel verde care abia se-ntinge în galbenul lămâilor, cu filiere roze și aproape invizibile inele frez. Aluniul
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
departe fără pauze de meditație, până la capăt, oricare ar fi el, orice ar aduce, oroare sau beatitudine. Dar să fie, în sfârșit, adevărul... Ne-au sculat a doua zi foarte devreme și ne-au gonit la înviorare. Alergam prin dimineața veselă și înghețată, încă amețiți, dar recunoscători pentru soarele ușor, orbitor, care țâșnea prin frunziș. Lulu era iarăși insul zălud de pe terenul de baschet, ridicol de scund și cu umeri prea largi, alergând pe lângă Fii și făcînd-o mereu să râdă. Imediat
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
Lulu preschimbat în femeie, urcând tunelul de pânză de păianjen, încremenind la vederea monstrului enorm, apoi martirizat și supt ca să atârne, coajă uscată, păpușă spânzurată, de un fir scânteietor, răsucindu-se în curentul din adâncurile minții mele; și Lulu, puștan vesel, în cămașă cu mânecă scurtă, mergând pe scara tramvaiului deși vagonul era aproape gol, izbindu-se de stâlpul stației și prăbușindu-se sub roțile de oțel... Săptămâni întregi, îmi povestise Michi mai târziu, veniseră la locul accidentului un bărbat și
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
duce pur și simplu înapoi acasă“ - așa suna o autocaracterizare Kronos, de pe coperta albumului Released. Muzica pe care au cântat-o la București a avut efectul unei pastile care provoacă amețeli lucide și reverii încordate. Au lipsit melancolicul Piazzolla sau veselul Dumisano Maraire, iar concertul s-a construit, lucrare cu lucrare, ca o experiență extrem de tensionată, cu momente bine plasate de eliberare. Totul a început energic, cu Oh, Mother, the Handsome Man Is Torturing Me, piesă a unui autor anonim irakian
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
iar în cea de-a doua parte, în postcomunism. Cartea lui Aldulescu vorbește despre o lume a răului, despre singurătate și despre sfârșit. S-a spus despre Istoria eroilor unui ținut de verdeață și răcoare că este și un „roman vesel“, însă această „veselie“ nu face decât să ne trimită cu gândul la „comedia nenorocirii“ din scrierile lui Samuel Beckett. Într-un interviu, Radu Aldulescu, „ca orice romancier care se vrea profesionist, cu acte în regulă“, mărturisea că își dorește să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
bunei-cuviințe. Câteodată nici nu mai trebuie să pui o virgulă între subiect și predicat sau să faci acordul prin asemănarea triunghiurilor ca să intri în categoria asta. Se aude, domnu’ Gâdea? Da, despre Trio Galax al antenelor este vorba. O emisiune veselă, nu-i așa? Una pe care, urmărind-o, lumea hăhăie și-și trage coate la mișto. Niște băieți simpatici, inofensivi, își dau și ei cu părerea, dom’le, doar nu dau în cap la nimeni! Acolo l-am văzut pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
micile canale din Campo Santa Fosca, unde locuiam eu. Dimineața și seara mă plimbam pe trasee neturistice din Cannaregio ori San Polo ori Dorsoduro, și era grozav să ascult sonoritatea autohtonă. Veneția nu este deloc un oraș nefericit: oamenii sunt veseli și binedispuși aici, mereu cu poftă de vorbă și de viață. Este și un oraș foarte scump, așa încât toți băștinașii câștigă măcar un sfanț. Am scris și lângă sacii de celofan negru cu gunoaie, aranjați ca niște cartofi putrezi, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
luxoasă a lui Simon și inima a început să-mi bată cu putere. M-am strecurat de-a lungul zidurilor. Ajunsă în cameră, m-am uitat pe fereastră, ascunsă după perdele. Pe terasă nu erau decât Nunu și Simon, foarte veseli, ca și cum ar fi fost prieteni de o viață. Apoi au dispărut în bucătărie, întorcându-se cu cele două găleți pline de pești. Plini de încântare ca niște băieți puși pe joacă, aruncau pești în aer. Pescărușii îi prindeau din zbor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
și tu vrei să mori! Ești un ingrat, Feifel! - Ce vrei de la mine? - Am aici, lângă mine, pe cineva care vrea să-ți vorbească. Feifel auzi niște chicoteli femeiești, apoi o voce tânără și senzuală trezi în el viața lui veselă din timpul când trăia în București. - Dragă Feifel, sunt eu, Olga Davidovici. - Olga, se miră Feifel, simțind cum se ridica încet din adâncul mormântului către un cer feeric. O așteptase la Stockholm. Dar ce făcea acum la Tel Aviv? - Dragă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]