8,156 matches
-
mărgini de-a pustii prin escursiuni împrejurimile, treabă la care cumanii escelară mai cu deosebire. Pe de o parte nu scoposea decât deplina tăiere a comunicațiilor orașului, dar pe de alta cetățenii și apărătorii lui opuneau o împrotivire inimoasă, executând viteze ieșiri din oraș asupra taberei dușmane. Dar între acestea Vatatzes primi știrea tulburătoare că pornise și se apropia oarda mongolilor, care dăduse război și biruise pe turci. El porunci celor dintre ai lui cari aflaseră asemenea această știre ca s-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
erau cu simbrie la-mpăratul, încunjură orașul întărit Melenik și, pentru a-l lua, puse-n cumpănă toate puterile sale, întrebuințînd bine toate înlesnirile și foloasele poziției sale. Garnizoana cetății Melenik, comandată de doi oameni cunoscători întru ale războiului și viteji totodată, anume Teodor Nestongos și Ioan Angelos, suferi vederat atât prin năvala imediată cât și prin chinuitoarea lipsă de apă de băut. Pentru a mântui cetatea strâmtorată împăratul grăbi să se apropie cu oștirea sa și se crezu dator a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fiecare spre casă. De atunci steaua lui Pseudo-Lachanas au albit pentru totdeauna, fără de-a-ncerca să se înflacăre din nou. Certuri de tron în Bulgaria. Sfentislav se ridică biruitor. Nu ar fi fost cu putință și nici ar fi izbutit viteazul Noga de-a se urca la deplina neatârnare și la înalta demnitate de han, daca, trimis ca simplu căpitan de oaste de cătră suveranul său, hanul legitim, cu ordinul de-a supune mai multe populații din Asia, el nu le-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Asia. Silit de împrejurări ca să ia o hotărâre, rândui totuși în sfârșit pe fiul său Mihail împărat în campanie în fruntea unei oștiri nu tocmai numeroase și-i dete de sfătuitor, alăturea cu el, pe protostratorul Glawas Tarchaniotes, om și viteaz, și priceput întru ale războiului și știutor de sama lucrurilor. Când trupele ce i se dăduseră se strânseră la Vizya, numărul lor părea că nu va ajunge pentru a întreprinde cu ele o lovitură puternică asupra vrăjmașului superior în puteri
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu toate acestea Mihail împăratul aruncă în contra bulgarilor ce roiau împrejurul orașului Sozopolis un despărțământ de oștire, comandat de bulgarul Bossilas, care era fratele cel mai tânăr al lui Smiltzus și al lui Radoslav și stătea în servicii romeice. Acest viteaz căpitan, alergând repede la locul de luptă, surprinse corpul de oștire al dușmanilor, îl pătrunse de spaimă, îl puse pe fugă și-l goni până la râul Skafides, unde luptătorii inamici pieriră cea mai mare parte în valuri împreună cu podul rupt
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tot cinci legiuni mai mari, dușmanii într-ale lor numai patru, dintre cari una se compunea din persieni, ce apăruseră la chemarea catalanilor. Bătălia începu cu năvala alanilor și turcomanilor asupra catalanilor, iar acești din urmă, greu împlătoșați, eminent de viteji și sperând un apropiat ajutor, își bat în liniște joc de săgețile azvârlite asupra lor, rezistă ca un zid tare și-și mențin inimoși poziția lor. Deodată și fără a fi siliți alanii și turcomanii se risipesc în fugă și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Între acestea toată oastea sa se desface într-o fugă deplină și Mihail, nemaiputând spera îndreptarea spre bine a bătăliei, cu ochii plini de lacrimi și împins de tovarășii săi, se retrage din vălmășagul luptei smulgîndu-și părul cu desperare, asemenea viteazului Agamemnon din Iliadă. Din fericire inamicul, sub impresia eronatei păreri că {EminescuOpXIV 150} din partea romeilor s-ar fi pregătit prinzători viclene și i s-ar fi pus curse, găsi de cuviință a desista de la urmărirea mai departe a romeilor, din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Dobka. În hrisovul dat în această privire el nu se numește numai voievod al Ardealului, ci și ban de Severin și duce al coloniei Făgărașului (Banus de Zevrinio et Dux plantationis terrae Fogaras ) laudă meritele ce și le-a câștigat viteazul oștean Ladislaus Dobka, când regele a încercat împreună cu Vodă să cucerească Bulgaria, înseamnă în mod espres moșiile dăruite din teritoriului Făgărașului de lângă Olt și nu se sfiește a crede despre rege că va confirma dania pe de-a pururea într-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
egumenul să-și aleagă singur urmașul, iar soborul călugărilor să aibă a-l confirma numai. Dan II Voievod. Urmașul său Dan II, un fiu al lui Dan I, domni doisprezece ani (1374 - 1386) preste un popor pe cât de războinic și viteaz pe atât de rău guvernat, politicește necopt și iubitor de schimbări, care în mare parte se compunea din păstori și locuia cu puține excepții în sate. Pe grecii bizantini trebuia să-i izbească de la cea dintâi privire atât imperfecțiunea constituției
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
asemenea stăpâniri îndelungate și bogate în fapte ni-l dă Mircea I, care s-a ținut pe scaunul domniei de la anul 1387 și până la 1419, adecă treizeci și doi de ani de-a rândul. Energic și cu minte, întreprinzător și viteaz, iubitor de libertate și războinic, accesibil pentru planuri mari, dispus a făptui lucruri înalte, el era ca amic folositor, ca aliat credincios celor de un gând cu dânsul, pentru vecini neliniștiți o spaimă și un protivnic primejdios pe câmpul de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
alta pentru a se conserva, țările cele mici se aliară pentru a se apăra de aceia care le amenințau în comun și astfel servieni, bosniaci, bulgari și albaneji se adunară sub același stindard și se puseră sub aceeași căpetenie, sub viteazul krali al Serviei, Lazăr, cu hotărârea statornică de-a respinge pe Sultamil Murad I, ce venea asupra Serviei. Pe Cîmpul-Mierlei sau, cum [î]i zic ungurii, pe șesul de la Kossowa, a fost la anul 1389 bătălia hotărâtoare. Oștirea aliată, în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și abia se desfășurase cum se cuvine și se arătase gata în marș tactic de-a primi o bătălie, când Mircea găsi de cuviință de-a se retrage mai înlăuntrul țării cu trupele sale romîno-turcești dinaintea unui inamic pe cât de viteaz pe atât de bine armat. {EminescuOpXIV 173} Retragerea n-a făcut-o fără oarecare pierdere de oameni, dar călărimea cea grea ungurească neputând ajunge trupele sprintene ale lui Mircea, acesta au izbutit de-a-și scăpa aproape toată oastea sa mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu credea c-a venit vremea de-a o rupe pe față cu turcii, dăduse oarecum ca părtinitor al turcilor posesiunea acestei cetăți sultanului Baiazid, care lepădă în ea o garnizoană tare. În partea regelui luptau cinci până la șase sute de viteji călăreți franceji sub comanda contelui d'Eu, conetabil al Franciei. În acest chip ungurii izbutiră, mai întrebuințînd berbeci și alte instrumente de asediu, să surpe într-un loc zidul de încunjur, să ia orașul, să măcelărească parte din garnizoană, iar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
drepturi asupra acestei țări", și arătă cu mândrie păretele încărcat cu arme. Invocarea lui Marte închise gura zeității păcii. {EminescuOpXIV 175} Între acestea se strânsese sub conducerea lui Sigismund o ceată a credinței din cei mai cu vază și mai viteji cavaleri ai Franției și ai Germaniei, care prin număr și compunere îndreptățea la mari așteptări. Două mii de cavaleri franceji însoțiți de șase mii de scutieri și oameni ai lor pedeștri și calări, având între ei cele mai nobile nume, conduși
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe sama lor posesiunile turcești din Asia și își aleseră rezidențe, unul Brussa, celălalt Amasia; apoi se oștiră necontenit unul asupra altuia, căutând a se alunga din domnie unul pre altul; Mohamed, cel mai tânăr dintre frații pretendenți, dar mai viteaz la război, mai dibaci și mai norocit, bătu de trei ori pe îndărătnicul Isa care, cu tot ajutorul ce-i dădea Suleiman, dispăru curând de pe scenă și își pierdu viața. {EminescuOpXIV 179} grecesc nu-i dăduse ambițiosului Vlad numai primire
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din viața de dezmierdăciuni și moleșitoare a Curții din Brussa, trecu cu fruntea cea mai de samă {EminescuOpXIV 180} a oștii lui în Europa, se opri în drumu-i prea puțin la Lampsacus și la Constantinopole și ajunse în curând împotriva viteazului Musa, care cu puterea lui de oști se și apropiase de capitala bizantină și cerca să-l oprească pe protivnicul lui de-a mai înainta. În urma ciocnirii celor două oști, se-ntîmplă încă în cursul anului 1406 bătălie în toată forma
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ridica din nou. Suleiman care, ca învingător, a stătut iar în scaun la Adrianopol, orânduind acolo mijlocul împărăției, era de altmintrelea o pildă de iubire de dreptate și de cuget drept, de făcător de bine și blând, tare trupește și viteaz la război, dar era dat totodată la beție fără măsură și la moleșită desfrânare și atât de împătimit întru aceste încît, în urma viețuirii cu lenevire, o urmare a desfrânării, se lăsase cu totului de orice întreprindere mai mare și pierduse
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Musa plin de mânie s-aruncă asupra trădătorului, îl ajunse din fugă și-l spintecă în două cu sabia; dar, fiindcă prea se apropiase de cetele inamice, servitorul lui Hassan izbuti să-i taie cu totul brațul ridicat spre lovire. Viteaz ca un leu cum era el, se întoarse spre luptă în șirurile foarte topite alor săi; dar când aceștia zăriră pe stăpânul lor schilodit, văzură în el pe cel judecat de ceri și trecură c-o grabă ce semăna a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dânsul, un aliat credincios, un chezaș pe care te puteai întemeia și un apărător al neatârnării {EminescuOpXIV 184} Valachiei. E drept că împărăția osmană avu în Mahomed I un stăpânitor escelent, pre cât de nobil și de înțelept pre tot atât de viteaz și cavaleresc, iubitor de oameni și blând, dar puternic și întreprinzător totodată sau, cum zice un istoric turcesc "un Noe care mântui mult primejduitul chivot al împărăției din potopul tătarilor și din stâncile dezmembrării". Nu era greu de prevăzut că
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ajutor de trupe de la regele; iar regele din parte-i se îndatorea să răspunză suma împrumutată chiar în cazul când Halicz ar încăpea pe mâni inamice și s-ar pierde. Petru Vodă se sili și izbuti să câștige pe Mircea, viteazul voievod al Valachiei, pentru Polonia și în contra Ungariei. Astfel se încheie între cei doi voievozi și regele Vladislav o alianță defensivă mai cu samă contra Ungariei, iar după chibzuință și în contra altor inamici, pentru a căreia încheiare definitivă și documentală
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe mulți dintr-înșii și-i silesc să se retragă în cele mai apropiate ponoară și prăpăstii, aducând fugarilor mari pierderi. Cu spada în mână Sigismund își face drum în țară și pătrunde până la capitala Suceava. Ștefan Vodă, atât de viteaz între stânci, ponoară, codri și vizunii, pierde curajul la câmp limpede și, nemaiputând pune temei pe puterea sa, se pune pe rugăminți, pentru a îmblînzi mânia regelui. Cu boierii săi cei mai de frunte vine înaintea regelui, i s-aruncă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru frumoasa țară ce li dăduse în stăpânire, și Koriatowicz puse în cumpănă toată puterea oștirii lui din Podolia, împreună cu trupa auxiliară ce i-o pusese la dispoziție Roman Vodă, pentru a-și menține Podolia și pentru a se-mprotivi năvălirii viteazului Witold. Oastea întrunită podolică-moldovenească suferi însă o grea înfrîngere lângă Brațlav și atât de repede căzu Podolia în puterea biruitorului Witold încît lui Theodor Koriatowicz nu-i mai rămase alta decât să caute refugiu îndărătul zidurilor bine întăritei și aprovizionatei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a sinodului nu-și rostise aprobarea canonică pentru aceasta. Dar și de altmintrelea Iuga Vodă gândea la înflorirea țării. La locuri potrivite el descălecă sate și orașe, le dădea hotare suficiente, dăruia pe boierii ce se distingeau și pe oștenii viteji cu moșii și puse în fine temelie la înființarea unei călărimi regulate, de care avea nevoie pentru apărarea țării sale. Cu toate acestea intră în ceartă și scurt război cu Mircea; viteazul voievod al Valachiei, în a cărui prinsoare își
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe boierii ce se distingeau și pe oștenii viteji cu moșii și puse în fine temelie la înființarea unei călărimi regulate, de care avea nevoie pentru apărarea țării sale. Cu toate acestea intră în ceartă și scurt război cu Mircea; viteazul voievod al Valachiei, în a cărui prinsoare își încheie scurta sa domnie. Fratele său mai mic, Alexandru, îi urmă în scaun. {EminescuOpXIV 201-214} {EminescuOpXIV 215} ART(E)A (REPREZINTAȚIUNEI) REPREZENTĂREI DRAMATICE DEZVOLTATĂ ȘTIINȚIFIC ȘI ÎN (COEZIUNEA) LEGĂTURA EI ORGANICĂ De
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Maximin. Îi aflăm răpitori în gradul cel mai mare și cruzi. Pentru a îndestula pe soldați ei nu se abțineau de la nici o maltratare a poporului. Totuși - cu excepția lui Sever - își pierdură viața prin ucidere. Sever avea un suflet atât de viteaz încît a putut să-și mențină domnia, a putut să și-i păstreze pe soldați ca amici, deși apăra foarte poporul; căci calitățile sale cele mari îl făceau atât de respectabil, atât în ochii soldaților cât și a poporului, încît
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]