7,506 matches
-
sugerează o sexualitate incipientă. Curajul se oprește, e drept, la treapta promisiunii". Nici Conachi nu duce lipsă de versuri memorabile, precum: farmecă cu liubov sau altul care include cunoscuta sintagmă eminesciană dulce minune, " Ah, te-ai dus, dulce minune, din zarea ochilor mei". Pe lîngă lirismul corpului, s-ar părea că poetul Jalobei instaurează, în opinia lui Eugen Simion, "tirania ochilor în poezia română". Trei din componentele pasiunii erotice, după cum observă criticul, din sîn izvorăsc și anume: nurii, blîndețea și dulceața
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
calea românizării, transpusă în "Uriașul, care a dormit copleșit de umilințe și nevoi", și care "începe să se miște, să-și încerce puterea mușchilor, să se întindă și să se ridice din letargia lui seculară, ademenit de puterea magnetică a zărilor de lumină"17. În Transilvania atmosfera este similară. Într-un discurs susținut în 1924, deputatul de Turda-Arieș, I. Mateiu, arăta că păstrarea școlilor minoritare și permiterea construirii altora noi, în primii ani după unire, a determinat un "umanitarism" exploatat de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
vîndut romanilor, să pornească un război în care ei să pună stăpînire pe întreaga lume distrugînd în primul rînd puterea romană, dar nebunia lor se uita și în ograda altora. Odată cu instalarea stăpînirii zeloților la Qumran, strigau către cele patru zări că va veni Vîrsta de Aur în care ei vor conduce prin sabie și foc toată lumea, procedeu practicat de bolșecivii cazari/jidani care au îndobitocit prin minciună și teroare o bună parte a lumii contemporane din secolul XX. Trebuie să
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
forme de terorism intelectual, de aici înainte el va fi citat ca autoritate de necontestat. De la cîteva mii de întunecați în urmă cu o sută de ani, au ajuns în mintea liftei cretine, cîtă frunză și iarbă în cele patru zări de nu-i mai poate cuprinde pămîntul. De la el s-a îmbolnăvit de cretinism și iudeo-satanism Tertulian care în Patrologia latina ll luînd textul din Faptele apostolilor 2:9-11, îl falsifică aducîndu-l ,,la zi” astfel: ,, În, precum într-adevăr alt
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
puteau să traducă ceva ce nu exista la acea dată ca text sacru. Mai este de reținut faptul că regele a cerut numai codul de legi fără vedeniile, tîmpeniile și proorocirile lor. Deci minciu- na este lată pînă în adîncul zărilor dar nimeni nu vrea să o vadă. Iordanes ne spune în Getica pe la mijlocul secolului Vl, că prima traducere a Torei a făcut-o Aquila din Pont în timpul împăratului roman Hadrian(117-138) pentru că așa știau atunci iudeo-creștinii, idee acceptată de biserica
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
descriptive nu lipsesc. * Mihai Sadoveanu, hic et nunc - anul de grație 2009 ” E-n fața mea, cu părul din flăcări de zăpadă, cu ochii plini de pâcle și plini denseninări; o albă înflorire de vișini în livadă, minunea licăririi unei zări. Nu are nicio vârstă. În el sunt mii de oameni, șintrânsul anii proaspeți cu toții s-au păstrat... Tot puști rămân. Mă aflu acum la un examen și vreau s-arăt că nu-s intimidat...” (Nicolae Labiș) Scriitorul a devenit, prin
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
repaus și împietrire, criticul zilelor noastre a ajuns la tumultul reprezentărilor ideii de eternitate, la drama intim metafizică, în care se transferă până la urmă vigoarea biologică a poetului. Construit din aspirații proprii, Eminescu ne apare ca un neistovit arhitect de zări cosmice. Dar tumultul și viziunea lui "colosală" sunt de cercetat nu numai pe baza elementelor operei, dar și în raportarea la caracteristicile percepției critice, căreia i s-au dezvăluit. E cu neputință să ne închipuim un Maiorescu fără adăpost desfătându
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
receptării critice a autorului Ritmului imanent nu are sinuozitățile derutante, obișnuite în republica literelor. E. Lovinescu i-a făcut un portret memorabil, de un lirism neînfrânat, după prima vizită a tânărului literat: "Sul de fum ridicat pe coșul casei în zările înalte ale primăverii, plop singuratic cu foșnet perpetuu de frunze, cioban grigorescian răzimat în bâtă și profilat nesfârșit pe fundul cerului albastru - cu ce aș fi putut asemăna pe tânărul ce mi-a intrat în birou acum vreo zece ani
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
ele conduc. într-adevăr, actele vieții noastre curente și-au pierdut semnificația spirituală, odinioară la îndemîna oricui. Dar, extrase din plasa contingenței, aceste sensuri își pot recăpăta înălțimea, pot fi regîndite în verticala lor infinită, pot deveni departele mobilizator în zarea căruia se petrece viața noastră de fiecare zi. Desprinse din plasa codificării care le încadra, le mărunțea, le domesticea închizîndu-le în circuitul normă-ortopraxie, sensurile pot urca spre Unitatea din care au decurs, își pot radia asupra noastră lumina unificatoare. Instituțiile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și totodată cu toată lumea. Copilăria este și o perioadă a vieții în care se formează la copil deprinderi sociale de comportament în relație cu cei din jur și care îl vor influența mai târziu ca adult. Copilăria în care „Cântă zarea,cântă vântul, Cântă noaptea plină de scântei” reprezintă pentru copil perioada în care trebuie să fie liber să se joace, să primească o educație de calitate, să crească sănătos și să fie tratat fără prejudecăți. Copilăria își afirmă valoarea prin
Caleidoscop by Mariana Dulgheru () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93239]
-
undeva între dandysm și imperativul sintezei 44, după cum am constatat și un strabism al gîndirii și atitudinii etice specifice unora dintre membri ei. Nu i-am ignorat propriile "necesități, tortúri, ambiții", cum spune Eliade 45, și am văzut-o "dincolo de zarea cafenelei sau a biroului de informații literare", ca să amintesc un reproș făcut de același Eliade lui Zaharia Stancu 46. În plus, n-a putut scăpa observației criza spirituală pe care a cunoscut-o generația tînără, oscilarea unora dintre generaționiști între
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și prestigiul jafului". Ceea ce justifică și spaima lui Cioran, ivită "nu dintr-o viziune a lumii, ci din crampele cărnii și tenebrele sîngelui". Cioran nu trebuie luat însă à la lettre în textele sale social-politice, îndeosebi cele care au o zare de metafizică a istoriei. Delirantul și debordantul său tir lingvistic, acea demență verbală revărsată cu voluptate homerică nu au nevoie nici să fie salvate, nici scuzate și, cu atît mai puțin, nici justificate. De altminteri, Cioran nu se (mai) poate
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de realizat într-o bucătărie chiar modestă, rețetele, deci, nu reprezintă un fel de accesoriu sau vreun pretext pentru prezentarea curților regale, cum preciza de altminteri într-un interviu Principesa Margareta. Dar lectura unei asemenea cărți trimite inevitabil și spre zarea altor semnificații deopotrivă istorice și culturale. Nu putem eluda, bunăoară, faptul că sentimentul românilor față de monarhie, conturat sub anumite determinații ale sale în veacul al XIX-lea, a cunoscut în timp o evoluție în care s-au amestecat adeziunea, rezervele
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
singură țară cu noi ceilalți”. Și mai departe: „Așa să fie! Aș vrea să trăiesc destul pentru a vedea realizarea acestei frumoase aspirații generale care, aici, n-are forma vagă a unui simplu vis”. Cu ochii aprinși, privind aspru În zări, Eminescu observa, prin 1878, cu o vie flăclie În mâini: „Nu există un stat În Europa Orientală, nu există o țară de la Adriatica până la Marea Neagră, care să nu cuprinză bucăți din Istria, de la morlacii din Bosnia și Erțegovina; găsim pas
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
ambianță de entuziasm și interes pentru Marea Neagră. Atmosfera creată este propice sintetizării și consolidării cunoștințelor despre mare. "Ați văzut vreodată marea? Ziua plaja-i în dogoare Ba-i albastră, ba îi verde Vântul unduie a lene Ba-i prietenă cu zarea Iar pe mal sclipesc în soare și-n culoarea ei se pierde. Pescăruși cu albe pene. Uneori tărcată-i parcă Ați văzut vreodată marea? Albă, vânătă-n furtună Negreșit să o vedeți Norii-n tunet se descarcă, Să-i știți
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
Negreșit să o vedeți Norii-n tunet se descarcă, Să-i știți unda și culoarea Se despart și se adună. Multele ei frumuseți. Alteori e marea lină, Să priviți pe vie hartă Blândă ca un lac aproape Cum, în dunga zării albastre Luna, far cu fața plină Mari corăbii trec și poartă Calcă raza ei pe ape. Steagul scump al țării noastre. Lectura unui text literar se recomandă și la sfârșitul unui grup de lecțiiaceste lecții au un caracter recapitulativ și
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
dogmei. Dovadă că a contrariat pe foarte mulți și a generat numeroase neînțelegeri. Astfel, în timp ce pentru filosofia post-medievală dogma este "un semn de neputință a gândului de a se depăși pe sine, o înfundătură a gândirii care-și închide toate zările cunoașterii și se zăvorăște într-un fals castel de certitudini; este incapacitatea rațiunii de a ieși din sine și de a se proiecta pe solarele căi ale ascensiunii spiritului (...) este scleroza spiritului, o maladie a nedesăvârșirii, ucigătoare de visuri și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
despre rostul ontologic al metaforei, ca moment complementar al unor stări congenital precare. Metafora nu poate fi deci numai obiectul de cercetare și de analiză al "poeticei" sau "stilisticei", ce figurează în programele școlare; importanța ei se proiectează imensă pe zările meditației. Metafora este a doua emisferă prin care se rotunjește destinul uman, ea este o dimensiune specială a acestui destin..."218. Structura metaforei se definește pe dimensiunea antinomicului. Cel care scoate în evidență acest lucru este Sergiu Al-George. Printr-o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Istoria filozofiei europene, Editura Humanitas, București, 1997. Horia, Vintilă, "Préface à une rénovation", în Lucian Blaga, L'Éon dogmatique, Editions L'Age d'Homme, Laussane, 1988. Iftimie, Gheorghe, Lucian Blaga și creștinismul românesc, Tipografia "Liga culturală", Iași, 1944. Ioan, Petru, ""Zarea matriceală" a valorizării "dualismului transfigurat"", în Logică și filosofie, Editura Institutul European, Iași, 1996. Ioan, Petru, Adevăr și performanță, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. Ioan, Petru, Logic and dialectics, "Al.I. Cuza" University Press, Iași, 1990. Ioan, Petru, Lucian
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Mihail Popescu, "Patima întru metafizică", în vol. Dimensiunea metafizică a operei lui Lucian Blaga, Editura Științifică, București, 1996, p. 249. 438 Apud Ibidem, p. 250. 439 Teodor Dima, "Posibile semnificații ale "Eonului dogmatic"", în op. cit., p. 80. 440 Petru Ioan, ""Zarea matriceală" a valorizării "dualismului transfigurat"", în Petru Ioan, Logică și filosofie, Editura Institutul European, Iași, 1996, pp. 223-224. 441 Petru Ioan, "Stéphane Lupasco et la propension vers le contradictoire dans la logique roumaine", în Stéphane Lupasco. L'homme et l
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
susținerile cognitive ale oamenilor. Cunoașterea nu constituie și nu poate constitui un întreg consistent în totalitatea ei (Teodor Dima, "Raționalitate și inconsistență logică", în Angela Botez (coord.), Privire filosofică asupra raționalității științei, Editura Academiei Române, București, 1983). 721 Cf. Petru Ioan, ""Zarea matriceală" a valorizării "dualismului transfigurat"", în op. cit., § 9.4 ("Logica mai complexă" a transfigurării antinomiilor), pp. 233-236. 722 Ioana Lipoveanu, Un menhir. În umbra minus-cunoașterii, p. 15. 723 Angela Botez, "Lucian Blaga despre rolul antinomiei transfigurate în cunoașterea din secolul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Reversul dezvăluit / 148 • Nichita Stănescu. Patru ipostaze ale luminii care taie vederea / 155 • Sorin Mărculescu. Dubla intuiție și definirea prin precursorat / 166. În lumina prevederii / 173 • Ștefan Aug. Doinaș. Despre real ca distanță a imaginii. Reducția revelatoare / 177. Locul posibil - zarea dintre lucruri / 191. Apariția din miezul dispariției / 197 • Cezar Baltag. Lumea ca transparență sau realitatea lui a fi ca. Transferul în prefăcut / 202. O ontologie a posibilului / 208 • Daniel Turcea. O "fără de nume străvezime". Treptele decreației / 215. Imaginea de sub imagine
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
-mi scald privirea -/ și știu că și eu port/ în suflet stele multe, multe,/ și căi lactee,/ minunile-ntunericului./ Dar nu le văd,/ am prea mult soare-n mine/ de-aceea nu le văd./ Aștept să îmi apună ziua/ și zarea mea pleoapa să-și închidă,/ mi-aștept amurgul, noaptea și durerea,/ să mi se-ntunece tot cerul/ și să răsară-n mine stelele,/ stelele mele,/ pe care încă niciodată/ nu le-am văzut 16". Poemul comprimă în expresia sa stilizată
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nu strălucește; o pură năzuință de prefacere, de străluminare a ascunsului și de transfigurare în lumina aurului stelar. Dificilă încercare de răzbatere, "târziu, prin trude-ndelungi și fir cu fir", "ascunsele comori" ajung în cele din urmă să rodească în zarea ființării depline: "și peste mări de umbră și liniște, aruncă/ Efluviile unor neprihănite zori". Imaginea care încheagă această trudnică ieșire din ascundere este mai întâi o formă neclară a adâncului, tulburea întrepătrundere a umbrei cu lumina: Spre sânul adâncimei fluide
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nevăzutului, lumina unei alte imagini, abia pâlpâitoare: "Iar ochiul meu mai tare se ascuțea să vadă/ Și sfredelea mai aprig în surul minereu/ De nouri ce-ți ascunde filonul de zăpadă.// Fier stins părea alături scânteietorul plai/ Și searbădă a zării lumină rubinie/ Când prin împăturarea de neguri străvedeai/ Regească și senină și amplă armonie" (Ixion). Intuiția străbătătoare prin negurile "împăturate" este străvedere, căutare înfrigurată a formei 14. Tot ce prinde a se înființa ia trup, ființând se formează, ia forma
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]