70,637 matches
-
propriul său panteon al figurilor eroice, în centrul cărora au fost plasați Mihai Viteazul în Țara Românească, Ștefan cel Mare în Moldova, respectiv Iancu de Hunedoara în Transilvania. O altă consecință a Unirii principatelor din 1859, corelativă unificării istoriografice, a constat în construirea unui panteon național unitar, în care "Mihai, Ștefan, Corvine", după cum răsună versul imnului național compus de Andrei Mureșanu în zorii revoluției din 1848, au fost aduși în același cadru de referință istoric. Asistăm în această perioadă la un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
gata a-și jertfi viața pentru Țară și Tron, în orice împrejurare", stipulează unul din Principiile Generale ale Regulamentului Serviciului Interior pentru trupele de toate armele din 1921. Ultima stație de naționalizare poziționată în urma educației primare și a instrucției militare consta în școlile de adulți. Dacă învățământul elementar avea sarcina ideologică de naționalizare primară, iar instrucția militară pe cea de naționalizare secundară, educația adulților trebuie văzută ca un proces de "re-naționalizare", i.e., resocializare în spiritul ideii și ideologiei naționale. Astfel, școlile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1927, p. 170). Anticipând ceea ce legionarismul a transformat într-un adevărat cult al morții, poetul din Rășinari care va ajunge prim-ministru în guvernul Goga-Cuza a fost unul din principalii creatori ai "catehismului datoriilor noastre" naționale, în care imperativul moral consta în a face "din hetacombele noastre piedestalul gloriilor de mâine" (Goga, 1927, p. 26). Principiul forță din care s-au împărtășit toate formulele de extremă dreapta a fost "ideia națională", care, desfăcându-se progresiv în conștiința românească, "a cucerit toate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru a rezulta ceea ce poate fi numit cronotopul matricial în coordonatele căreia se desfășoară drama istorică românească. Dacia Traiană este orizontul spațial în cadrul căruia s-a precipitat țâșnirea în "istorie" a românismului. Tragedia originară a destinului românismului în istorie a constat însă în năvălirea valurilor de popoare migratoare, care au anihilat angajarea proto-românilor în istorie. "Începuturile românismului coincid astfel cu o "retragere" din "istorie"" (p. 227). Metaforicitatea neprelucrabilă a limbajului blagian obligă imperativ la reproducere, ca în cazul de față, în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
poporului nostru nu s-a desfășurat în mod izolat; ea se împletește cu istoria popoarelor vecine țării noastre" (p. 3). Consecința nefastă pe planul psihologiei colective a integrării istoriei naționale în istoria universală și a comparării cu popoarelor vecine a constat în dezvoltarea unei conștiințe acute și resemnate a inferiorității, cel mai intens prezentă în Prefața scrisă de D.D. Patrașcanu (1937) la Istoria Românilor pentru clasa a IV-a secundară din care vom reproduce un paragraf relevant: Desigur istoria popoarelor apusene
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
făcut parte din creația divină, Stăniloae introduce concepția de creaționism germinativ. Să îl lăsăm pe Stăniloae însuși să dea glas acestei bizare acrobații argumentative prin care se străduie să dezvolte o teologie primordialistă a națiunii: "[...] creațiunea propriu zisă n-a constat într-o arătare a lumei în forma ei deplin desvoltată, cu toate speciile și varietățile lucrurilor din ea. Dumnezeu a creat numai semințele lucrurilor, dar în aceste semințe se cuprind potențial toate formele ulterioare ale lor. [...] Dezvoltarea lumii e o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
memoria națională în trena ridicării principatului România la regat în 1881) în principiul dinastic (ulterior momentului încoronării regelui Ferdinand I la Alba Iulia în 1922). 3.4. Antinaționalism comunist (1947-1964) 3.4.1. Cadrul politic Urmările teritoriale ale războiului au constat în recuperarea Transilvaniei de nord (prezentată ca un cadou din partea lui Stalin care gira politic prin aceasta noua guvernare comunistă de la București). Basarabia și nordul Bucovinei erau încorporate însă în URSS. Anul 1948 a cunoscut lansarea pachetului de reforme structurale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
capul listei de priorități de pe agenda politică a autorităților socialiste. Centralizând controlul asupra educației prin introducerea curriculelor unitare și a manualelor unice standardizate, autoritățile comuniste au încercat să materializeze ceea ce J.V. Wertsch (2004, pp. 85-86) a numit "visul statului totalitar", constând în impunerea unei "reprezentări univoce fără rival a trecutului, cel puțin nu în sfera publică". Reforma stalinistă a învățământului românesc a urmărit să transforme școala dintr-un incubator al naționalismului, laborator de producere a lui "homo nationalis", într-un locus
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în prezenta discuție este vorba despre o "revoluție mnemonică avortată" și nu despre una socio-politică, întrucât proiectul comunist desfășurat în societatea românească, în ciuda contorsiunilor pe care le-a suferit de-a lungul timpului, a fost unul de succes, dovada supremă constând tocmai în prelunga durată a rezistenței formațiunii socio-politice socialiste (din 1947 până în 1989). 3.5. Naționalism comunist: torsiunea națională a comunismului (1964-1989) 3.5.1. Cadrul politic Faza stalinismului represiv a comunismului românesc, în care noile autorități au recurs la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de nesupunere. În primul rând, România a fost singura țară semnatară a Pactului de la Varșovia care nu a rupt relațiile diplomatice cu statul Israel în contextul declanșării celui de-al treilea război israelo-arab. Celălalt act de sfidare față de Moscova a constat în recunoașterea Republicii Federale Germania (R.F.G.) (Constantiniu, 2011, p. 495). Pe aceeași linie s-a înscris și aproprierea de SUA, al cărui președinte Richard Nixon a fost primit cu onoruri deosebite la București. Momentul de maximă disidență față de Moscova a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ideologică și discursivă a națiunii. Fuziunea celor două principii totalizante și deopotrivă antinomice, naționalismul și comunismul, într-o formulă integrată, a amorsat o tensiune funciară care necesita o justificare teoretică. În sprijinul noii teze a național-comunismului sunt instrumentate probe textuale constând în citate prelevate din opusurile canonice ale marxist-leninismului. Engels și Lenin sunt invocați recurent ca indicând calea cea dreaptă în chestiunea națională. Eșantioanele textuale culese din scrierile celor doi clasici sunt mobilizate în scopul pacificării doctrinare și în vederea raționalizării ideologice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
perioadă din istoria modernă a României" (p. 45). Împotrivindu-se "războiului antisovietic" în care politicienii burghezi conduse țara spre o "catastrofă națională", Partidul a contribuit decisiv la "insurecția națională armată" din 23 august 1944. "Marele merit al partidului nostru comunist constă în faptul că [organizând insurecția de la 23 august s-a ridicat] la înălțimea misiunii sale istorice de apărare a intereselor naționale ale întregului popor" (p. 49). Noua misiune istorică a Partidului este așadar una națională! De la momentul "insurecției naționale" până în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la solicitările europene. Doar că, așa cum a observat și analistul T. Gallagher (2004), guvernarea Năstase a excelat în aplicarea paradigmei "formelor fără fond", un adevărat "brand românesc" (Schifirneț, 2007). Efectul pervers al finanțărilor pre- aderare deturnate de oligarhia românească a constat în amplificarea inegalităților socio-economice într-o societate oricum deja polarizată. În ciuda tuturor acestor sincope interne pe plan socio-economic, elita politică a repurtat totuși succese importante pe plan extern. Pe 29 martie 2004 România a fost acceptată în NATO, iar la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
c) punerea în legătură a sistemului educațional cu mediul economic, administrativ și cultural; d) introducerea comunicațiilor electronice în sistemul de învățământ; e) descentralizarea managerială și autonomizarea instituțională; f) promovarea cooperării internaționale (Marga, 1999, p. 49). O altă modificare formală a constat în reconfigurarea structurii anului școlar dintr-o organizare trimestrială într-una semestrială (începând cu 1999). Marea inovație adusă de Legea din 1995 (în fapt, o altă restituție interbelică pre-comunistă) a venit sub forma introducerii manualelor alternative (art. 128, al. 3
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tradiției naționalismului critic interbelic. În aceste condiții, manualul nu a fost practic utilizat în procesul educativ. După acest experiment eșuat, evoluția literaturii didactice dedicată istoriei în postcomunismul românesc poate fi categorizată în trei perioade diferite, răspântiile dintre cele blocuri discursive constând în două renovări structurale. Cele trei perioade pot fi catalogate drept: i) perioada inerției discursive (1991-1997), în care este menținut principiul manualului unic, fapt care perpetuează monofonia discursului istoriografic pe același schelet analitico-interpretativ articulat în faza național-comunismului, din care sunt
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tragism comparabil care au zdruncinat istoria altor societăți. Normalizarea implică renunțarea la ideea de singularitate istorică a Holocaustului, considerat prin această prismă a unicității sale intrinseci ca fiind un eveniment meta-istoric. Corolarul normalizării pentru care militează Nolte și ceilalți revizioniști constă în eliberarea conștiinței germane din prizonieratul Auschwitz-ului. În loc să continue să bântuie din ce în ce mai agresiv prezentul german, Nolte argumentează că Holocaustul ar trebui să preocupe societatea germană la fel de mult cum Hiroshima sau sistemul sclavagist dinainte de Războiul Civil preocupă actualmente conștiința americană (Maier
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trecutului. A doua este consensuală și ortodoxă, reprezentată de literatura didactică aprobată oficial de autoritățile statale, încorporând elementele care fie consolidează ordinea socio-politică existentă, fie catalizează schimbarea în direcția programată de autorități. Una dintre asumpțiile de fundal ale analizei a constat în ideea că școala este instituția socială centrală prin intermediul căreia formula identitară și a memoriei colective elaborate de către elitele intelectuale plasate în avangarda reflecției istoriografice sunt difuzate în "corpul social". Literatura didactică prin care se propagă reprezentările sociale despre trecutul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
catedrala monumentală a trecutului românesc ai cărui apostoli au fost învățătorii propovăduitori ai pedagogiei națiunii. Țăranii creștini au fost învățați să fie români naționali, uniți în jurul aceluiași pachet de valori secretat de același destin istoric colectiv. Revoluția mnemonică națională a constat în înmănunchiarea trecuturilor provinciale într-un singur trecut românesc, ca fundație istorică pentru dizvolvarea identităților regionale (ardelean, moldovean, muntean) și contopirea acestora în solidaritatea supremă și indivizibilă a națiunii. Aceasta poate fi considerată drept revoluția națională a memoriei istorice românești
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
metaforic se verifică din plin și în domeniul interdisciplinar de studiu al memoriei sociale (social memory studies), în cuprinderea căruia se situează și abordarea noastră. Una din consecințele consacrării paradigmei constructiviste în gândirea sociologică a ultimei jumătăți de secol a constat în impunerea metaforei masonice în conceptualizarea diverselor fenomene sociale, înțelese acum drept "constructe". Fără îndoială, cea mai populară metaforă prin prisma căreia a fost teoretizat fenomenul memoriei individuale și colective deopotrivă a fost cea a construcției, memoria fiind reprezentată fie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Evul Mediu; monarhia autoritară și constituțională în epoca modernă și contemporană; În evoluția sa, republica a cunoscut următoarele tipuri: republica sclavagistă antică (orașele-state grecești, Roma); republica aristocratică medievală (Veneția, Florența, Genova); republica modernă; Deosebirea principală dintre aceste forme de guvernământ constă în faptul că în cazul monarhiei funcția supremă în stat se transmite ereditar iar în cazul republicii se ocupă prin voința alegătorilor pentru o perioadă limitată de timp. Secolul al XX-lea a determinat o ascensiune a republicii în detrimentul monarhiei
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
a considera învățarea ca dobândirea de către individ a unor forme noi de comportare, ca urmare a repetării situațiilor sau a exersării. În accepțiunea acestora, învățarea este un fenomen comun atât lumii animale cât și celei umane. La om însă, învățarea constă în modificarea intenționată a conduitei care se produce atât pe calea dobândirii experienței individuale cât și pe cea a dobândirii experienței sociale. Montpellier consideră că ,,învățarea constă dintr-o modificare sistemică a conduitei în condițiile repetării aceleiași situații”. Modificarea conduitei
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
fenomen comun atât lumii animale cât și celei umane. La om însă, învățarea constă în modificarea intenționată a conduitei care se produce atât pe calea dobândirii experienței individuale cât și pe cea a dobândirii experienței sociale. Montpellier consideră că ,,învățarea constă dintr-o modificare sistemică a conduitei în condițiile repetării aceleiași situații”. Modificarea conduitei se face într-o direcție determinată, în funcție de experiența anterioară a unei anumite situații, ceea ce explică caracterul adaptativ al modificărilor. Învățarea este un proces care se structurează în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în dezvoltarea mentală a copilului. În domeniul educației fizice și sportului, trecerea de la treapta senzorială la treapta logică se face cu ajutorul reprezentărilor mișcărilor, creării reprezentării ideomotorii, a căror precizie condiționează corectitudinea exercițiilor, favorizând însușirea tehnicii raționale a acestora. Esența demonstrării constă în aceea că face posibilă conlucrarea celor două sisteme de semnalizare: a imaginilor și a cuvintelor. În activitatea noastră, rolul principal revenind imaginilor. Dintre toate formele de demonstrație posibile demonstrația audio vizuală asigură atât o fixare mai bună în memorie
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
poată detecta și prelucra informațiile. În etapa premergătoare se răspunde întrebărilor: „ce faceți?” și „cum faceți?”, răspunsul motric al elevului/sportivului fiind planificat și programat. Etapa activă este etapa în care se aplică programul stabilit în etapa precedentă. Conținutul ei constă în exprimarea grosieră a mișcării respective; ulterior ea se modifică pe baza feed-back-ului intrinsec, ce se bazează pe informațiile senzoriale provenite de la corpul în mișcare. În această fază a învățării rolul cel mai important revine elevului care învață prin conștientizarea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
existente la un moment dat pot determina alegerea unui anumit tip de învățare. În ceea ce privește tipurile de învățare motrică, M. Epuran (1986), Gh. Cîrstea (1996), A. Dragnea (1999), disting trei categorii sau tipuri de învățare: * învățarea senzori-motrică (sau perceptiv motrică), ce constă în modificarea conduitei de adaptare a unui răspuns permanent în condiții noi ce impun precizie mai mare sau finețe a răspunsului preexistent; * învățarea propriu-zisă, care constă în structurarea unor acte de comportament în care reacțiile stabilite sunt dependente de comportamentele
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]