7,862 matches
-
Ostași, sunt dintr-o generație zbuciumată pe care ursita a purtat-o în patru decenii, prin patru războaie și patru răscoale, care a semănat cele mai multe cruci și morminte, generație care prin luptele duse a cucerit culmi de glorie dar și adâncuri de prapastie, însă a făurit totuși o Românie Mare! Ostași din Crimeia și Tauria, de pe Don sau Bug, de la Odessa și de pe alte meleaguri străine, din văzduh sau valuri, luptători care ați căzut la datorie pentru o cauză dreaptă sau
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
naratorului cu suflet de copil. Fraza e cel mai adesea amplă, natural proustiană, uimind meandrele rememorării și înghițind, încăpătoare, divagațiile aluvionare de tot soiul. Din aceste divagații, totdeauna foarte interesante, se vede un lucru surprinzător: cât de ardelean era, în adâncul sufletului, estetul I. Negoițescu, evocând, de pildă, Clujul de altădată din „ziua morților“, definind, în linia lui Max Weber, burghezia transilvană și urmărindu-i ascendența până la preoții, notarii și învățătorii de țară etc. El are o memorie minuțioasă, temeinică, ardelenească
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
din adolescență, totuși nu numai din proza lor îmi organizam atunci ideile. Ce păcat că memoria refuză să colaboreze cu mine la această întreprindere, căci mult aș dori să-mi explic cum s-au potrivit, în alcătuirea confuziilor sufletești din adâncul meu, sentimentele de generozitate pe care mi le-a inspirat citirea lucrării lui Theodor Herzl Țara veche-nouă (Altneuland) - carte tălmăcită în limba română, ce tata o achiziționase pe când era încă locotenent, după cum o dovedea iscălitura lui pe foaia de titlu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cort...: trăisem parcă un episod de western. Ceea ce nu înseamnă că am fost zdruncinat în credința mea față de Legiune. Devenisem, chiar dacă deloc încă o bestie, însă un fanatic. Clipa cea mai reprobabilă a acestui fanatism a fost satisfacția sinceră, din adâncul inimii, cu care am primit știrea asasinării lui Nicolae Iorga. N-a fost, de fapt, doar bucurie de o clipă, căci, plimbându-mă atunci, într-o seară, pe aleile Parcului Arinilor, strălucind de zăpada de pe jos și de pe crengile arborilor
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
delicate, încât cel care n-o simte este în mod aproape infailibil lipsit de un număr prețios de sentimente și de idei. Julie era totuși o excepție remarcabilă de la această regulă. Se găsea în inima ei melancolie, și tandrețe în adâncul sufletului. Dacă n-ar fi trăit într-o țară în care religia fusese multă vreme o putere ostilă și agresivă și unde singur numele ei deștepta amintirea unor persecuții și a unor acte de bar barie, putem să ne închipuim
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
și o scutura ușor. „Sărmanul marchiz - mi-a spus - este fermecător. Dar nu pot să-l ating, mâna lui îmi face silă. — De ce? Nu strânge, este lipicioasă. — Are o conversație minunată. Vorbirea lui este un foc de artificii. — Scos din adâncul unei ape. Are un fond atât de trist! Niște abisuri atât de întunecate! Custine! — Ah!“ i-am spus eu. Exclamația aceasta a făcut-o să zâmbească. N-am aflat decât mai târziu care fusese viața, adevărata viață a acestei făpturi
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
are un echilibru de invidiat, ori ca Alasdair Gray), ori de o ironie mușcătoare (Malcolm Bradbury), ba chiar sarcastic (Doris Lessing), orice Desperado subscrie la ironie. Acești autori sunt porniți să producă numai și numai ironie pe pagină, dar, în adâncul sufletului lor văduvit de orice tradiție, rătăcitor și apăsat de lăcomia de noutate, ei se tem crunt de propria lor ironie; ba chiar mai rău, sunt îngroziți că i-au deschis cititorului o cale care-i poate scoate pe ei
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
hrană, iubire, intimitate, omenie. Teoria e fundamental greșită. Confortul material lipsește, e drept, dar omenia există, chiar dacă scriitorii din vest n-o pot bănui (nici măcar Doris Lessing, în autobiografia ei). Eroii estici, încifrați, rigizi, aparent "pe linie" dar disidenți în adâncul lor literar, sunt cel puțin la fel de umani ca și eroii vestici, dacă nu chiar mai intens. * De obicei, occidentalul, liber să călătorească unde poftește, face cunoștință cu robul comunismului, legat de glie. De aici se naște o nouă spaimă, aceea
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Într-un prim stadiu, instinctul acesta se manifestă doar ca o simplă preferință sau înclinare a stării corpului, de a-i fi foame, sete, o orientare spre un anume obiect al dorinței. În final, dorința se contopește cu obiectul până în adâncurile sufletului. Emoțiile, la Plotin, sunt expresia unei unități sufletești și reprezintă un nivel de cunoaștere a corpului și a sufletului senzitiv. În ceea ce privește sufletul senzitiv, funcționarea lui depinde de compoziția sângelui. În starea colerică, el distinge între ce se datorează corpului
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
un Eseu asupra imaginației creatoare care a apărut în anul 1900 și un alt Eseu asupra pasiunilor în anul 1907. Toate aceste lucrări au fost scrise într-un spirit inconfundabil pentru tradiția filosofiei franceze, cu o sensibilitate deosebită pentru problemele "adâncurilor" vieții sufletești, pentru manifestările dereglate ale vieții psihice, așa cum erau ele întâlnite în spitalele sau sanatoriile din acea vreme. Astfel, sub influența activității lui Charcot de la Spitalul Salpétrière, Ribot a văzut în bolile mentale o perspectivă investigativă experimentală distinctă de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
peste decenii. Din perspectiva sa comparată s-au creat premisele experimentale ca faptele psihice să fie analizate deopotrivă cu cele realizate în saloanele de spital, unde reacțiile emoționale suportau devianțe maladive. El a arătat că reacțiile emoționale se proiectează în adâncurile viscerale ale organismului, având efecte directe asupra reușitei adaptării la mediu o perspectivă de gândire fără egal în istoria de până atunci a cunoașterii științifice. La Darwin reacțiile emoționale au efecte adaptative nemijlocite individuale și de specie. Ele se manifestă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
materie primă a rămas comportamentul motor. Roback (1961) reproduce sugestiv o discuție în care Müstemberg s-a adresat lui Baldwin în termenii "tu și cu mine suntem oamenii motori ai carului psihologiei". Cu acest comportament motor el a pătruns în adâncurile vieții sociale umane, fără ca acolo să aducă în discuție problema intervenției legilor generale ale biologiei, cea a luptei pentru existență, a selecției caracterelor, propusă de Darwin. Împreună cu Wilhelm Windelband (1848-1915) au încercat să dea un sens și o interpretare neokantiană
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Operele lui Ovidiu, așezate alături de ale lui Homer, ajung cunoscute în întreaga Europă. Romantismul gândirii sale a influențat scrierilor unor mari creatori de literatură, pe Dante, pe Shakespeare. Îl el răzbate destinul unei vieți de psiholog, care a pătruns în adâncul sufletelor oamenilor, i-a învățat să iubească, să-și împlinească adevărata natură. Restituirea din Antichitate a gândirii psihologice a psihologului Ovidiu este un act juridic, al unei judecăți drepte. 6.2. Psihologia animală în leagănul școlii de psihologie din București
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
in fața hârtiei albe. Pe această hârtie el își ordonează gândurile, cunoștințele, întrun proiect, într-o construcție, își eliberează, nu atât fizicul, cât propria neputință, devine un uriaș învingător, neaplaudat, neovaționat, necunoscut, rămas într-o tăcere mai profundă decât toate adâncurile. În liniștea acestei tăceri el își asumă cu o tenace luciditate riscul de a nu ajunge la capătul unei finalități, nu arareori, sau chiar în răstimpul propriei vieți. Poetul sau scriitorul, compozitorul sau sculptorul își pavează, firește dramatic, drumul spre
MESAJ DE FELICITARE. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Gheorghe Todoran () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1001]
-
moldovenesc“... În timpul erei comuniste, adică vreme de patruzeci de ani, orice plecare din România era însoțită de un verdict subînțeles: „Pleacă și uită!“ Orice plecare avea șansa de a deveni depărtare, adio... Cel care alegea, mai întâi în taină, în adâncul sufletului, despărțirea definitivă făcea în felul său și în circumstanțe proprii o alegere dictată de o dezamăgire existențială. La refugiatul plecat înainte de 1989, o revoltă surdă preceda somația de a nu se mai întoarce, de a părăsi totul, deseori o
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
românească, frunzele și vântul din satele oltenești ne-au însoțit la întoarcere, ca un cortegiu familiar, funebru și consolator în același timp. Ajunși cu capul plecat în București, ne-am reluat viața, ascunzând aventura noastră ratată. Speram că șterseserăm până în adâncurile sufletelor noastre toate urmele misterioasei noastre călătorii la malurile Dunării. Șase luni mai târziu, într-o frumoasă zi de iunie, o persoană binevoitoare dintre cunoștințele noastre, Tutu Georgescu, a sunat la ușă. Era una dintre femeile elegante ale lumii bucureștene
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
cap. De ce să ne fi pus sub urmărire? Știau totul despre viața noastră: un inginer, o traducătoare, un copil, o bonă bătrână, oameni încadrați, adaptați, normalizați. Oameni liniștiți. Gândurile noastre tainice, speranța trezită de Revoluția din Ungaria erau ascunse în adâncurile ființei noastre. Nu vorbeam decât între noi sau cu câțiva prieteni intimi. În două cuvine, faptele și gesturile noastre ni se păreau ireproșabile. Am fost oare prea încrezători? Nu destul de vigilenți? Slăbiseră oare autosupravegherea și prudența de care dăduserăm dovadă
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
fi lăsat acestea urme de neșters asupra lumii românești de astăzi: această lume traumatizată de frica transformată în neîncredere instinctivă, la limita unei duplicități ascunse? Încerc să-mi amintesc de comportarea mea în fața polițiștilor, atunci când prezența lor mă cufunda în adâncuri de frică, precum și descumpănirea mea, pe care mă străduiam să le-o ascund. Retrăiesc o scenă printre altele. Era în 1959, câtăva vreme după proces. Pedeapsa lui Vlad cuprindea și „confiscarea averii“. Această avere cuprindea: hainele lui, un dulap (ne
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
a fi lăsate în sfera de influență a lui Stalin - a fost o pedeapsă sângeroasă și nedreaptă a Istoriei în vârtejul căreia fuseseră antrenate fără voia lor. Când am încercat să-mi amintesc acea epocă de ruptură, am revăzut, în adâncul meu, atmosfera care a învăluit anii de trecere de la libertate la înrobire. Guverne primitive, ghidate de ideologi fanatici, fuseseră instalate la putere de către Moscova. Intrarea în orbita sovietică s-a făcut prin violență. A fost însoțită de o senzație necunoscută
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
puternice cu cât ele coincid cu copilăria la vie, în casa joasă, rezemată de dealurile Odobeștiului, rezemate la rândul lor de munte, Vrancea mea misterioasă, cu vechea ei lume trăind încă, în anii ’30, în mod arhaic, neschimbată încă din adâncul vremilor neolitice. Mult mai târziu, la Paris, am citit studiul consacrat regiunii Vrancea de către sociologul Henri Stahl. În ajunul războiului care trebuia să ducă la catastrofa împărțirii Europei, Vrancea era încă o lume unde existau sate, tradiții și obiceiuri milenare
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
și nici cojoc, nici flanelă, nici nimic. Încălțați sunt tot atât de rău, unul c-un papuc ș-o opincă, altul c-o bucată de manta înfășurată împrejurul piciorului, toți într-o stare de plâns, într-o stare care te revoltă în adâncul inimei"500. Analiza contrastivă a celor patru publicații evidențiază abordarea cu precădere a aspectelor legate de sfera socială și oameni (vezi figura 8). Reprezentarea grafică permite, de asemenea, vizualizarea diferențelor de abordare dintre cele patru gazete: în vreme ce publicațiile liberale insistă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în scenă tocmai prezența inaparentă, misterul, paradoxurile. André Scrima vorbea în acest sens despre un pariu al Duhului: el mizează dintotdeauna, dar astăzi poate mai limpede ca niciodată, nu în primul rînd pe instituții și colectivități, pe exterioritate, ci pe adîncul persoanei, dinlăuntrul căreia lucrează. Laicitatea ar putea fi considerată un fel de fază a istoriei, cuprinsă și ea în planul lui Dumnezeu, cînd experiența lăuntrică a unei prezențe spirituale poate depăși anumite forme de conformism religios, material instituit. E ceea ce
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Biserici creștine o interpretează astăzi în registru spiritual, din interiorul doctrinei lor. Libertatea religioasă și de conștiință ține acum, pentru ele, de demnitatea trans-umană a omului, de chipul divin care, indiferent de situarea sau nesituarea religioasă a persoanei, locuiește în adîncul ei. Din acest punct de vedere, libertatea în sens laic poate fi privită ca un reflex îndepărtat, dar valorificabil, a ceea ce constituie rostul ultim al umanului : libertatea verticală, eliberarea de condiționări prin participare la divin. Există, desigur, o masivă problematică
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
propriei, indefinitei amendabilități, societățile liberale sînt figura unui mers accidentat, dar funcțional, pe orizontala timpului. E o trăsătură care, bine interpretată, interzice sacralizarea socialului și a istoriei, elimină obiectivarea sociomorfică a absolutului, menține distanța dintre imanent și transcendent. Ascunsă în adîncul fiecărui suflet, prezența transcendenței e lăsată mai evident ca oricînd în grija persoanei umane ; se manifestă public prin intermediul persoanei, prin demnitatea ei, ireductibilă la instituții autoritariste sau la proiecte colective. și e de observat că, în ciuda retoricii religioase, regimurile fundamentaliste
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ei ceresc, de un daimon păzitor. Revelația tradițiilor monoteiste a intensificat intimitatea dintre modelul maximal și ființa în-creștere, a înfipt modelul în străfundul omului. Omul crește nu numai potrivit chipului divin după care a fost făcut, ci e lucrat din adîncul lui cel mai adînc de acest model, e crescut de modelul care îl locuiește. Tematizînd această a doua linie semantică a libertății cea a dezvoltării nestingherite, complete , Sfîntul Pavel (Galateni, 4, 4-7) vorbește despre trecerea de la condiția de copil/rob
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]